Articolul 270 alin. 3 din Codul vamal prevede că sunt asimilate infracţiunii de contrabandă şi se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 7 ani și interzicerea unor drepturi colectarea, deţinerea, producerea, transportul, preluarea, depozitarea, predarea, desfacerea şi vânzarea bunurilor sau a mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal cunoscând că acestea provin din contrabandă sau sunt destinate săvârşirii acesteia. Dacă fapta este săvârșită de două sau mai multe persoane împreună, limitele de pedeapsă sunt de la 5 la 15 ani închisoare.
Conform art. 452 alin. 1 lit. h din Codul fiscal deţinerea de către orice persoană în afara antrepozitului fiscal sau comercializarea pe teritoriul României a produselor accizabile supuse marcării, potrivit prezentului titlu, fără a fi marcate sau marcate necorespunzător ori cu marcaje false peste limita a 10.000 ţigarete, 400 ţigări de foi de 3 grame, 200 ţigări de foi mai mari de 3 grame, peste 1 kg tutun de fumat, alcool etilic peste 40 litri, băuturi spirtoase peste 200 litri, produse intermediare peste 300 litri, băuturi fermentate, altele decât bere şi vinuri, peste 300 litri se pedepsește cu închisoare de la 1 la 5 ani.
Încadrarea juridică a infracțiunii pe Codul vamal sau pe Codul fiscal are o importanță deosebită în special cu privire la limitele de pedeapsă. Dacă pe Codul vamal pedeapsa este de la 2 la 7 ani sau de la 5 la 15 ani ( dacă fapta e comisă de două sau mai multe persoane împreună ), încadrarea faptei pe Codul fiscal se pedepsește cu închisoare de la 1 la 5 ani.
Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat prin decizia nr. 17/2013 privind soluționarea unui recurs în interesul legii că „Fapta de a deţine în afara antrepozitului fiscal produse accizabile supuse marcării, fără a fi marcate sau marcate necorespunzător ori cu marcaje false, peste limitele prevăzute de lege, cunoscând că acestea provin din contrabandă, constituie infracţiunea prevăzută în art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României.” Ceea ce interesează este ca făptuitorul să fi ştiut că bunurile/mărfurile care trebuie plasate sub un regim vamal au fost introduse în ţară sau sunt menite a fi scoase din ţară în mod ilegal, prin ocolirea, evitarea controlului vamal, adică să fi cunoscut că bunurile/mărfurile provin din săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală, indiferent dacă în raport cu autorul acestei fapte prevăzute de legea penală aceasta are sau nu caracter penal.
Prin decizia nr. 32/2015 a Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru dezlegarea unor chestiuni de drept s-a decis că „noţiunea de “contrabandă” utilizată de legiuitor în dispoziţiile art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României în sintagma “cunoscând că acestea provin din contrabandă” priveşte contrabanda constând în introducerea în ţară a bunurilor sau a mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal prin alte locuri decât cele stabilite pentru controlul vamal ori introducerea în ţară a acestor bunuri sau mărfuri prin locurile stabilite pentru controlul vamal, prin sustragerea de la controlul vamal.”
Răzvan Doseanu – avocat coordonator Societatea de avocați ”DOSEANU&ASOCIAȚII”
