În spatele ușilor închise ale penitenciarelor românești se desfășoară o realitate puțin cunoscută publicului: un sistem care înghite anual sute de milioane de lei, cu scopul declarat de a pedepsi, dar și de a reabilita. Cât ne costă cu adevărat fiecare deținut, ce condiții îi sunt oferite și cât de eficient este procesul de reintegrare socială – sunt întrebările la care acest material, bazat pe date oficiale oferite de Administrația Națională a Penitenciarelor, încearcă să răspundă fără ocolișuri.
Administrația Națională a Penitenciarelor din România a răspuns favorabil solicitării BihorJust și ne-a pus la dispoziție, în mod transparent, date și informații oficiale privind cheltuielile, condițiile de detenție, serviciile educaționale, de formare profesională și cele de reintegrare socială oferite persoanelor private de libertate.
Cheltuielile medii lunare și anuale alocate unui deținut, incluzând, dar fără a se limita la, costurile pentru cazare, hrană, îngrijire medicală, activități educative și profesionale, securitate și alte facilități sau servicii necesare desfășurării corespunzătoare a unui regim de detenție:
Cost lunar/persoană privată de libertate, raportat la bugetul alocat pentru BUNURI ȘI SERVICII (dintre care cele mai relevante: hrană, materiale pentru curățenie, utilități, carburanți, poștă, telecomunicații, radio, TV, medicamente și materiale sanitare): 1.301,06 lei;
Cost lunar/persoană privată de libertate, raportat la bugetul alocat pentru ALTE CHELTUIELI (cheltuieli de capital, despăgubiri civile, ajutoare sociale în natură): 523,25 lei;
Costul mediu anual/persoană privată de libertate, raportat la bugetul total alocat în anul 2024, este în cuantum de 102.484,67 lei.
În sistemul penitenciar din România, deținuților le sunt acordate drepturile în conformitate cu reglementările legislative prevăzute de Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal și de Regulamentul de aplicare al acesteia.
Legislația execuțional penală reglementează drepturile persoanelor pe parcursul executării pedepselor sau măsurilor privative de libertate, precum și modalitatea de exercitare a acestora. Astfel, în Capitolul V din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, cu modificările și completările ulterioare, se regăsesc drepturile, obligațiile și interdicțiile persoanelor private de libertate. Judecătorul de supraveghere a privării de libertate supraveghează și controlează asigurarea legalității în executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate și soluționează plângerile deținuților privind exercitarea drepturilor prevăzute de legislația în vigoare.
În ceea ce privește hrana persoanelor private de libertate, administrația fiecărui penitenciar trebuie să asigure condiții adecvate pentru prepararea, distribuirea și servirea hranei potrivit normelor de igienă a alimentației, în funcție de vârstă, starea de sănătate, natura muncii prestate, cu respectarea convingerilor religioase, în conformitate cu OMJ nr. 3147/C/2018 privind aprobarea Normelor de acordare a drepturilor de hrană pentru persoanele private de libertate din sistemul administrației penitenciare, cu modificările și completările ulterioare.
Hranirea persoanelor private de libertate se face prin alocarea de hrană preparată sau hrană rece, pe bază de norme de hrană specifice, stabilite în concordanță cu nevoile nutritive și energetice ale fiecărei categorii de persoane private de libertate, în funcție de eforturile depuse, vârstă și starea de sănătate și cu încadrare între baremul caloric minim și maxim, precum și între valoarea financiară minimă și maximă a fiecărei norme de hrană în parte.
Distribuirea hranei în cadrul secțiilor de deținere se realizează de către persoane private de libertate special selecționate în acest sens, cărora le sunt prelevate analize medicale specifice și le este asigurat echipamentul adecvat. Pentru asigurarea unei alimentații diversificate, se întocmește un tabel diferențiat pentru fiecare normă de hrană, cu menționarea meniurilor asigurate la mic dejun, prânz și cină. Meniurile sunt avizate și de către medicul-șef, acestea fiind afișate zilnic în cadrul fiecărei secții de deținere.
Conform normei de hrană la care sunt alocați, deținuților li se oferă de 3 ori pe zi o hrană variată, corespunzătoare calitativ și cantitativ regulilor de igienă a alimentației.
Deținuții au posibilitatea achiziționării de la punctul comercial din incinta unității, în limita a ¾ din valoarea salariului minim brut pe economie, alimente, fructe, legume, apă minerală, băuturi răcoritoare, țigări și alte bunuri de natura celor permise să fie primite.
Ținuta persoanelor private de libertate se asigură conform OMJ nr. 2890/C/2017 pentru aprobarea Normelor de echipare și a duratei de folosință a ținutei asigurate de administrația locului de deținere persoanelor private de libertate.
Normele de echipare și durata de folosință a ținutei asigurate de administrația locului de deținere stabilesc articolele de echipament la care au dreptul persoanele private de libertate, durata normală de folosință a echipamentului, modalitatea de acordare a normelor de echipare.
De asemenea, persoanelor private de libertate li se asigură, în mod gratuit, articole de cazarmament precum: saltea, pernă, pătură, cearșaf, față de pernă, în conformitate cu Decizia directorului general al ANP nr. 467/2016 privind cazarmamentul asigurat persoanelor private de libertate aflate în locurile de deținere din subordinea Administrației Naționale a Penitenciarelor.
Pentru asigurarea igienei individuale și colective a persoanelor aflate în executarea pedepselor privative de libertate, unitățile penitenciare asigură lunar articolele de curățenie și igienă individuală și colectivă, în conformitate cu OMJ nr. 3848/C/2016 pentru aprobarea Normelor privind articolele de curățenie și igienă individuală și colectivă asigurate de către administrația locului de deținere.
Pentru menținerea curățeniei la nivelul spațiilor de deținere, administrația locului de deținere asigură materialele de curățenie, în conformitate cu prevederile OMJ nr. 2138/C/2007 – normativul privind consumul materialelor de curățenie, întreținere și gospodărire pentru unitățile din sistemul administrației penitenciare.
În ceea ce privește condițiile de cazare de la nivelul unităților penitenciare, acestea sunt în acord cu OMJ nr. 2772/C/2017 pentru aprobarea Normelor minime obligatorii privind condițiile de cazare a persoanelor private de libertate, cu modificările și completările ulterioare.
Spațiile destinate cazării persoanelor private de libertate trebuie să respecte demnitatea umană și să întrunească standardele minime sanitare și de igienă, ținându-se cont de suprafața de locuit, volumul de aer, iluminare, sursele de încălzire și ventilație, prin raportare la condițiile climatice.
La nivelul unităților penitenciare, spațiile și camerele de deținere sunt amenajate și dotate cu mobilier, astfel încât să ofere persoanelor private de libertate condiții pentru dormit, păstrarea bunurilor și obiectelor personale, servirea mesei, precum și pentru desfășurarea unor activități educative.
Spațiile de deținere sunt amenajate astfel încât să permită iluminatul natural și artificial, precum și aerisirea optimă a acestora. În fiecare cameră sunt montate mese pentru servirea hranei, rafturi pentru depozitarea produselor, cuiere și bănci, iar în baie – rafturi pentru păstrarea hainelor și încălțămintei. Celelalte bunuri de folosință îndelungată sunt păstrate la magazia penitenciarului, unde deținuții au acces conform programului stabilit.
Grupurile sanitare sunt dotate cu chiuvetă, duș, oglindă, etajeră și vas WC, compartimentate astfel încât să asigure intimitatea persoanelor custodiate. Cabinele de toaletă sunt despărțite de grupul sanitar prin intermediul ușilor PVC, având asigurată ventilație naturală printr-o fereastră.
Apa caldă este distribuită în cadrul tuturor secțiilor de deținere, de cel puțin două ori pe săptămână, în intervalul orar stabilit prin programul aprobat de directorul locului de deținere.
Încălzirea efectivă a camerelor de deținere se realizează prin intermediul caloriferelor din fontă și oțel, dimensionate corespunzător, instalate în fiecare cameră de deținere. Programul de furnizare al agentului termic este optimizat pentru menținerea unor temperaturi corespunzătoare atât pe timpul zilei, cât și pe timpul nopții, în funcție de perioadele de timp în care se înregistrează temperaturi scăzute și nivelul acestor temperaturi. Conform legislației în vigoare, începerea perioadei de încălzire pentru consumatorii de tip urban va avea loc după înregistrarea, timp de 3 zile consecutiv, între orele 20:00 – 6:00, a unor valori medii zilnice ale temperaturii aerului exterior de +10°C sau mai mici, iar oprirea încălzirii se va face după 3 zile consecutive în care temperatura medie a aerului exterior depășește +10°C, între orele 20:00 – 6:00.
Accesul la apă potabilă se realizează prin racordarea unităților la rețeaua publică de apă a localității unde acestea se află, în anumite cazuri existând și surse suplimentare, autorizate, de alimentare cu apă potabilă. Periodic, sunt efectuate buletinele de analiză, scopul fiind acela ca valorile să corespundă normelor în vigoare.
Tipologia serviciilor oferite în penitenciare pentru deținuți, respectiv activitățile educative, de formare profesională și reabilitare psiho-socială, incluzând informații detaliate despre cum sunt selectate aceste servicii și despre costurile lor, în contextul menținerii ordinii și siguranței în instituțiile de detenție.
Precizăm că, prin H.G. nr. 389/2015, a fost aprobată prima Strategie națională de reintegrare socială a persoanelor private de libertate (2015-2019). Consolidarea parteneriatului interinstituțional s-a realizat prin H.G. nr. 430/2020 pentru aprobarea Strategiei naționale de reintegrare socială a persoanelor private de libertate 2020-2024.
Dintre rezultate, amintim:
O.M.J. nr. 82/C/2022, care a reglementat posibilitatea deținuților de a participa la cursurile învățământului dual, iar în prezent se urmărește sensibilizarea comunității, în special a agenților economici, în vederea facilitării accesului deținuților la această formă de instruire.
Legea nr. 362/2023 pentru modificarea și completarea Legii nr. 254/2013, care a asigurat cadrul legal pentru accesarea unor surse de finanțare de la bugetul de stat, de către ANP, în scopul facilitării reintegrării sociale (PIN). În prezent, la nivelul ANP se află în proces de aprobare un program de interes național care vizează stimularea accesului persoanelor private de libertate la activități de formare profesională și certificarea competențelor profesionale obținute pe alte căi decât cele formale.
La nivelul ANP s-a desfășurat un proces de analiză a legislației, pentru dezvoltarea cadrului legal necesar încheierii unor contracte individuale, în vederea facilitării accesului persoanelor private de libertate la piața forței de muncă/forme de instruire profesională.
În continuarea activităților prevăzute în cele două strategii, a fost constituit un grup de lucru la nivel interinstituțional pentru realizarea unui document de politică publică pentru prevenirea recidivei în România, în cadrul acestuia fiind cooptați experți naționali și internaționali, iar activitatea acestuia se va concretiza în elaborarea unei noi strategii.
În ceea ce privește demersurile de reintegrare la care pot participa persoanele private de libertate pe parcursul custodierii în sistemul penitenciar, precizăm faptul că, la nivelul fiecărei unități, sunt prevăzute posturi pentru specialiști din domeniul educației, asistenței psihologice și asistenței sociale. Aceștia, în funcție de concluziile evaluărilor realizate, pot formula anumite recomandări care au ca scop individualizarea pedepsei și compensarea riscurilor identificate.
Astfel, potrivit art. 13 din Ordinul ministrului justiției nr. 1322/C/2017 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea și desfășurarea activităților și programelor educative, de asistență psihologică și asistență socială din locurile de detenție aflate în subordinea Administrației Naționale a Penitenciarelor, cu modificările și completările ulterioare, demersurile de reintegrare la care poate participa o persoană custodiată în sistemul penitenciar se regăsesc în Oferta de programe și activități educative, de asistență psihologică și asistență socială, care este adusă la cunoștința persoanelor private de libertate în perioada de carantină și observare, prin mijloacele de informare disponibile la nivelul locului de detenție (infochiosc, biblioteca unității, TV cu circuit închis, aviziere etc.).
Oferta standard de programe și activități se particularizează la nivelul fiecărei unități de detenție, în funcție de specificul fiecăreia și de nevoile identificate la nivel local.
În prezent, sunt disponibile 112 programe (educaționale, psihologice, sociale, moral-religioase).De asemenea, oferta include și activități semistructurate, de scurtă durată, care permit rularea unui număr cât mai mare de deținuți, în vederea creșterii timpului petrecut în afara camerelor de deținere. Palierele de intervenție vizează: stimularea cunoașterii, dezvoltarea și exersarea deprinderilor practice, artistice, literare, menținerea tonusului fizic și psihic corespunzător prin activități sportive și recreaționale, asistență morală și religioasă, reducerea agresivității etc. Aceasta este actualizată, în mod constant, pentru a răspunde cât mai bine nevoilor și riscurilor beneficiarilor.
Totodată, precizăm faptul că activitatea de instruire școlară derulată în unitățile penitenciare are un rol important în facilitarea reintegrării sociale a persoanelor private de libertate. Astfel, în toate unitățile (cu excepția penitenciarelor-spital) funcționează școli, personalul didactic fiind asigurat de inspectoratele școlare județene. În anul școlar 2024-2025 au fost incluse în activitatea de instruire școlară 2.292 de persoane private de libertate, spre deosebire de 2.275 incluse în anul școlar 2023-2024.
Cu toate că, în ultimul deceniu, dinamica efectivului de persoane private de libertate a fost fluctuantă, ponderea persoanelor înscrise la cursuri școlare, raportată la efectivul general, s-a menținut în limite relativ constante de la un an de învățământ la altul, fiind condiționată de disponibilitatea instituțiilor de învățământ colaboratoare. În acest context, creșterea efectivului persoanelor școlarizate în anul 2024, comparativ cu anii anteriori, are o relevanță deosebită, deoarece acest aspect reflectă intensificarea eforturilor instituționale pentru facilitarea organizării procesului de învățământ, în colaborare cu unitățile școlare partenere.
În același timp, la nivelul unităților penitenciare, persoanele custodiate au posibilitatea de a se califica sau recalifica profesional. Astfel, în anul 2024, s-au înregistrat 3.229 de persoane private de libertate incluse în activități de formare profesională (activități de informare, mediere și consiliere a muncii: 2.051; cursuri de calificare, recalificare și perfecționare profesională: 811; și burse ale locurilor de muncă: 367).
Evoluția numărului de persoane private de libertate participante la activități de formare profesională indică preocuparea pentru multiplicarea oportunităților oferite deținuților de a-și valorifica deprinderile practice și de a petrece timpul în mod constructiv.
Un alt demers specific de care pot beneficia persoanele private de libertate este consilierea (educațională, moral-religioasă, psihologică și socială), destinată detensionării stării de spirit și prevenirii evenimentelor negative. În acest context, consilierea este necesară pentru cunoașterea persoanelor private de libertate și intervenția operativă în cazul semnalării unor modificări în situația acestora, care pot conduce la vulnerabilități din perspectiva siguranței personale sau a locului de deținere.
În același timp, activitatea recuperativă incumbă crearea și dezvoltarea unui cadru de suport comunitar pentru facilitarea reintegrării sociale, prin stabilirea de parteneriate între sectorul public și privat. Colaborarea unităților penitenciare cu instituțiile, autoritățile publice centrale și locale, organizațiile neguvernamentale cu atribuții în domeniul facilitării reintegrării sociale a persoanelor private de libertate se înscrie în liniile directoare ale cadrului internațional și european, acesta furnizând norme, valori și principii cu caracter universal și cu aplicabilitate privind tratamentul beneficiarilor.
Prin menținerea legăturii persoanelor private de libertate cu mediul de suport și, în sens larg, cu comunitatea, se urmărește, pe de o parte, diminuarea efectelor negative ale detenției, iar, pe de altă parte, implicarea comunității în procesul de reintegrare socială. Dezvoltarea unor mecanisme de facilitare a reintegrării sociale creează oportunitatea atragerii de fonduri externe prin promovarea unor proiecte comune, destinate îmbunătățirii condițiilor de detenție și asistenței asigurate persoanelor custodiate.
În ceea ce privește fondurile de cheltuieli cu persoanele private de libertate, acestea se repartizează în funcție de necesitățile identificate la nivelul fiecărei unități și de bugetul aprobat cu această destinație.
De asemenea, limitele alocațiilor valorice ale normelor de hrană pentru asigurarea hranei persoanelor private de libertate sunt reglementate de OMJ nr. 254/C/2023 pentru aprobarea valorilor financiare actualizate ale normelor de hrană ale persoanelor private de libertate, cu modificările și completările ulterioare.
