Într-o lume grăbită să înlocuiască rădăcinile cu lozinci globaliste și tradițiile cu ideologii de import, Bihorul trebuie să rămână în picioare. Aici, credința nu e spectacol, ci temelie. Familia nu e o schemă socială, ci legătură sfântă între oameni. Iar demnitatea nu e o vorbă frumoasă, ci fibra care ne-a ținut împreună în cele mai grele vremuri.
Dar astăzi, toate acestea sunt puse la zid. Ni se cere să tăcem. Să nu vorbim despre biserică, despre părinți, despre copii. Ni se spune că „valorile sunt relative” și că trecutul trebuie reeducat. Să ne fie cu iertare – dar Bihorul nu acceptă lecții de la cei care n-au călcat o dată într-un sat, care nu știu ce înseamnă o cruce la marginea drumului sau o rugăciune rostită în tăcere, la ceas de seară.
Ciprian Blejan nu joacă în această piesă a corectitudinii forțate. Nu își cere scuze că e crescut în Bihor. Nu dă înapoi când vine vorba de rădăcini. Crede că o administrație corectă nu se teme de trecut, ci îl protejează. Că județul trebuie condus cu respect pentru altar, pentru mame, pentru bunici și pentru tot ceea ce ne face o comunitate adevărată – nu o adunătură de consumatori.
„În casa unde m-am născut, icoana stătea pe perete, iar mama ne spunea să nu uităm de unde venim. Așa am crescut și nu mi-e rușine să spun asta. Credința și familia ne-au ținut uniți ca oameni. Cine uită asta nu e pregătit să conducă. Eu nu uit.” — Ciprian Blejan, candidat AUR la președinția Consiliului Județean Bihor
În calitate de președinte CJ, Blejan promite un lucru simplu și rar în politica de azi: nu va atinge cu vorba sau cu semnătura ceea ce ține neamul în picioare. Va sprijini proiectele Bisericii, va susține educația morală în școli și va respecta familia ca pe o instituție care nu trebuie „modernizată”, ci sprijinită.
Pentru el, nu e o strategie electorală. E chestiune de onoare. Pentru că atunci când îți cunoști rădăcinile, nu te clatini în fața niciunui vânt.
Și atunci întrebarea e simplă: Când a fost ultima oară când un politician a vorbit despre credință fără să roșească?
