Cazul firmei din România care operează aplicația mobilă Star Taxi și care a fost amendată cu 4500 de lei pentru lipsa autorizației de dispecerat a ajuns la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE). Tribunalul București, unde compania a atacat actul în baza căruia a fost amendată, a cerut instanței europene să clarifice dacă o astfel de aplicație mobilă de taximetrie este un ”serviciu al societății informaționale” și dacă impunerea unei autorizații de dispecerat este necesară în acest caz.
Potrivit unei analize efectuate de avocatul general al CJUE, Maciej Szpunar, aplicația Star Taxi, operată de o firmă cu sediul în București, pune în legătură directă utilizatorii serviciilor de taxi cu șoferii de taxi.
”Această aplicație permite să se efectueze o căutare în urma căreia apare o listă a șoferilor de taxi disponibili pentru efectuarea unei curse. Astfel, clientul este liber să aleagă un anumit șofer. Această societate nu transmite comenzile șoferilor de taxi și nu stabilește prețul cursei, care este plătit direct șoferului, la finalul acesteia”, se arată în comunicatul CJUE.
În luna decembrie 2017, Consiliul General al Municipiului București a adoptat o hotărâre care a extins domeniul de aplicare al obligației de a solicita o autorizație pentru activitatea de dispecerat la operatorii de aplicații informatice precum Star Taxi App. În baza acestei reglementări, Star Taxi App a fost amendată cu 4500 de lei.
Considerând că activitatea sa constituie un serviciu al societății informaționale căruia i se aplică principiul de excludere a autorizării prealabile prevăzut de Directiva privind comerțul electronic, Star Taxi App a sesizat Tribunalul București cu o cerere introductivă având ca obiect anularea hotărârii în baza căreia a fost sancționată.
La rândul său, instanța din România a cerut clarificări Curții Europene de Justiție.
Concluziile avocatului general al CJUE
Avocatul general Maciej Szpunar a observat că serviciul propus de Star Taxi App corespunde definiției serviciului societății informaționale din Directiva privind comerțul electronic – este furnizat în schimbul unei remunerații, la distanță, prin mijloace electronice și la solicitarea individuală a unui beneficiar de servicii. Societatea care operează aplicația ”nu trebuie să recruteze șoferii de taxi și nu exercită un control și nici o influență determinantă asupra condițiilor de prestare a serviciilor de transport de către șoferii de taxi”, susține avocatul CJUE.
”Spre deosebire de alte servicii similare, precum Uber, serviciul prestat de Star Taxi App se adaugă la un serviciu de transport în regim de taxi deja existent și organizat. Rolul Star Taxi App se limitează astfel la cel al unui prestator extern al unui serviciu accesoriu, util, dar neesențial pentru eficiența serviciului principal, care este cel de transport”, se arată în comunicatul instanței europene.
Referindu-se la hotărârea Consiliului General al Municipiului București prin care este impusă operatorilor de aplicații informatice de taximetrie obținerea autorizației de dispecerat, avocatul Maciej Spunar a explicat că ”directiva privind comerțul electronic nu se opune aplicării în cazul unui furnizor de servicii ale societății informaționale a unui regim de autorizare aplicabil furnizorilor de servicii echivalente din punct de vedere economic care nu constituie servicii ale societății informaționale”.
Totuși, specialistuL CJUE consider că ”directiva privind serviciile se opune aplicării unui astfel de regim de autorizare, cu excepția cazului în care acesta este conform cu criteriile prevăzute în acest text, ceea ce revine instanței de trimitere să verifice”.
Concluziile avocatului general vor fi analizate de CJUE. Judecătorii instanței europene urmează să delibereze în această cauză, iar hotărârea va fi pronunțată la o dată ulterioară.
DOCUMENT – Concluziile avocatului general în cauza C-62/19 Star Taxi App SRL/Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul București prin Primarul General și Consiliul General al Municipiului Bucureşti: