Titlul problemei de drept: considerarea ca vechime în specialitatea studiilor superioare a perioadei în care polițistul a desfășurat activități în domeniul corespunzător studiilor superioare absolvite (ulterior încadrării ca agent de poliție), conform cerințelor prevăzute în fișele de post (în care este menționată ca și condiție de ocupare a postului – studii medii) (Curtea de Apel Bucureşti, Secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal).
- Materia: contencios administrativ și fiscal
- Subcategoria: alte tipuri de cauze
- Obiect din Ecris: litigiu privind funcţionarii publici statutari
- Acte normative incidente: O.G. nr. 38/2003 privind salarizarea şi alte drepturi ale poliţiştilor, Ordinul MIRA nr. 665/2008 privind unele activităţi de management resurse umane în unităţile Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, Ordinul MAI nr. 140/2016 privind activitatea de management resurse umane în unităţile de poliţie ale Ministerului Afacerilor Interne.
- Cuvinte cheie: funcționar public, vechime în specialitatea studiilor superioare, polițist
Practica judiciară
S-au conturat 3 opinii:
Prima, în sensul că în calculul vechimii poate intra perioada de după absolvirea studiilor superioare, mai precis de când polițistul a beneficiat de sporul de 25% pentru studii superioare; a fost identificată drept practică relevantă decizia nr. 669/07.02.2018 pronunțată de Curtea de Apel București (CAB) în dosarul nr. 18150/3/2017, decizia civilă nr. 6766/29.11.2018 pronunțată de CAB în dosarul nr. 9354/3/2018, sentința civilă nr. 5593/24.09.2018 pronunțată de Tribunalul Bucureşti în dosarul nr. 6982/3/2018, nedefinitivă.
A doua opinie, în sensul că perioada în care polițistul a desfășurat activitate în domenii corespunzătoare studiilor absolvite și a beneficiat de sporul de 25% nu constituie vechime în specialitatea studiilor superioare absolvite (decizia nr. 5261/11.10.2018 pronunțată de CAB în dosarul nr. 3050/3/2018, sentința civilă nr. 2358/12.04.2018 pronunțată de Tribunalul București (TB) în dosarul nr. 135/3/2018 definitivă prin respingerea recursului la data de 11.02.2019 prin decizia nr. 678).
La nivelul Tribunalului București s-a conturat și o a treia opinie în sensul că în calculul vechimii intră perioada în care polițistul a desfășurat activități în domeniul corespunzător studiilor superioare absolvite, conform atribuțiilor din fișa de post, inclusiv anterior promovării examenului de licență (sentința civilă nr. 4978/25.07.2018, casată însă prin decizia nr. 434/30.01.2019, sentința civilă nr. 4179/19.06.2018 pronunțată în dosarul nr. 11398/3/2018 nedefinitivă).
Opinia referentului
Nu este exprimată.
Opinia formatorului INM
Clarificări:
În forma propusă, problema este dificil de înţeles, deoarece nu indică nici starea de fapt şi nici dispoziţiile legale în divergenţă. O clarificare parţială rezultă din analiza comparativă a deciziilor nr. 669/2018 (dos. 18150/3/2017) şi 5261/2018 (dos. 3050/3/2018) pronunţate de Secţia a VIII–a de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti.
Astfel, starea de fapt şi de drept care a dat naştere disputei pare să fie următoarea:
- poliţişti cu grad de subofiţeri de poliţie au beneficiat, ca urmare a absolvirii unei facultăţi şi a desfăşurării activităţii în domeniul de absolvire, de un spor salarial de 25 % (spor acordat după o anumită perioadă de timp de la absolvire);
- ulterior, în urma promovării unui concurs, sunt trecuţi în corpul ofiţerilor cu gradul de subinspector de poliţie, fără să se ţină cont de perioada în care şi-au desfăşurat activitatea în domeniul în care au absolvit facultatea şi pentru care au beneficiat de sporul de 25 %;
- dacă s-ar fi ţinut cont, încadrarea s-ar fi făcut într-un grad superior celui de subinspector de poliţie; drept urmare, au fost promovate acţiuni în anularea ordinelor de încadrare şi în obligarea Ministerului Afacerilor Interne în emiterea unor noi ordine cu luarea în considerare a perioadei în care şi-au desfăşurat activitatea în domeniul în care au absolvit facultatea.
Curtea de Apel Bucureşti a exprimat două soluţii, divergente:
– într-o opinie (decizia nr. 5261/11.10.2018 pronunțată în dosarul nr. 3050/3/2018) nu a fost luată în considerare perioada în discuţie; în esenţă, s-a arătat că sporul a fost acordat în temeiul punctului 5 din Nota la Anexa 1 la O.G. nr. 38/2003 (în prezent abrogat), care se referă la desfăşurarea activităţii în domenii corespunzătoare studiilor absolvite, pe când pentru avansarea într-un grad superior ar fi fost nevoie ca activitatea să fie desfăşurată în specialitatea corespunzătoare studiilor superioare absolvite, conform art. 1 alin. 4 din Anexa 6 la Ordinul MAI nr. 140/2016; diferenţa terminologică dintre noţiunile „domeniu” şi „specializare” a fost considerată decisivă;
– într-o altă opinie (decizia nr. 669/07.02.2018 pronunțată în dosarul nr. 18150/3/2017), Curtea de Apel Bucureşti a luat în considerare perioada în care subofiţerii de poliţie şi-au desfăşurat activitatea în domeniul în care ulterior au absolvit facultatea, dar numai din momentul în care au beneficiat de sporul de 25%; motivarea nu discută diferenţa terminologică de mai sus ci face aplicarea dispoziţiilor art. 67 alin. (3) din Ordinul MIRA nr. 665/2008 (abrogat prin Ordinul MAI nr. 140/2016); este însă înlăturată expres, în temeiul art. 21 alin. (4) din Legea nr. 360/2002, luarea în considerare a intervalului de timp dintre absolvire şi acordarea sporului de 25 % (acest interval fusese luat în considerare de tribunal).
Aşadar, întrebarea care se pune este dacă sporul de 25%, acordat în temeiul punctului 5 din Nota la Anexa 1 la O.G. nr. 38/2003 privind salarizarea şi alte drepturi ale poliţiştilor, reprezintă o dovadă suficientă că agentul de poliţie, absolvent de studii superioare, a desfăşurat o activitate în specialitatea corespunzătoare studiilor superioare absolvite, în sensul dispoziţiilor art. 67 alin. (3) din Ordinul MIRA nr. 665/2008 privind unele activităţi de management resurse umane în unităţile Ministerului Internelor şi Reformei Administrative sau art. 1 alin. (4) din Anexa 6 la Ordinul MAI nr. 140/2016 privind activitatea de management resurse umane în unităţile de poliţie ale Ministerului Afacerilor Interne.
Propunem această reformulare a problemei ridicate de Curtea de Apel Bucureşti deoarece, credem noi, are aptitudinea de a fi mai clară şi mai aptă să conducă la unificarea practicii judiciare.
Propunem următorul răspuns:
Sporul de 25%, acordat în temeiul punctului 5 din Nota la Anexa 1 la O.G. nr. 38/2003 privind salarizarea şi alte drepturi ale poliţiştilor nu reprezintă o dovadă suficientă că agentul de poliţie, absolvent de studii superioare, a desfăşurat o activitate în specialitatea corespunzătoare studiilor superioare absolvite, în sensul dispoziţiilor art. 67 alin. (3) din Ordinul MIRA nr. 665/2008 privind unele activităţi de management resurse umane în unităţile Ministerului Internelor şi Reformei Administrative sau art. 1 alin. (4) din Anexa 6 la Ordinul MAI nr. 140/2016 privind activitatea de management resurse umane în unităţile de poliţie ale Ministerului Afacerilor Interne.
Motivare:
Normele care reglementează domeniul salarizării şi al promovării profesionale sunt de strictă interpretare, ceea ce înseamnă că, în lipsa unor definiţii legale, noţiunile de „activitate/vechime în specialitatea studiilor superioare absolvite” (folosită atât de art. 67 alin. 3 din Ordinul MIRA nr. 665/20081 cât şi de art. 1 alin. 4 din Anexa 6 la Ordinul MAI nr. 140/20162) şi de „activitate desfăşurată în domenii corespunzătoare studiilor absolvite” (folosită de punctul 5 din Nota la Anexa 1 la O.G. nr. 38/20033, până la abrogarea parţială a ordonanţei prin Legea–cadru nr. 330/2009) nu sunt sinonime, aşa cum bine au observat autorii primei opinii de mai sus.
În consecinţă, agentul de poliţie care a beneficiat de sporul de 25% acordat în temeiul punctului 5 din Nota la Anexa 1 la O.G. nr. 38/2003 nu poate pretinde automat, prin chiar acest fapt, că are dreptul, în momentul în care trece în corpul ofiţerilor, la un grad superior celui de subinspector de poliţie.
Nimic nu se opune însă să facă dovada cu alte mijloace de probă că, după absolvirea studiilor superioare, a desfăşurat efectiv o activitate corespunzătoare în specialitatea studiilor absolvite, de care trebuie să se ţină cont la încadrarea/reîncadrarea sa. Aceasta reprezintă o posibilitate reală recunoscută atât de Ordinul MIRA nr. 665/2008, cât şi de Ordinul MAI nr. 140/2016.
Instanţele nu pot însă să absolutizeze, într-un sens sau altul, dovada rezultată din acordarea sporului de 25%. Nu pot nici să o neglijeze deoarece agenţii de poliţie, absolvenţi de studii superioare, care nu s-au calificat pentru acordarea sporului (este avută în vedere exclusiv perioada cât punctul 5 din Nota la Anexa 1 la O.G. nr. 38/2003 a fost în vigoare) nu se califică nici pentru acordarea unui grad superior celui de subinspector de poliţie, în momentul trecerii în corpul ofiţerilor, deoarece noţiunea de „activitate desfăşurată în domenii corespunzătoare studiilor absolvite” este mai largă şi include noţiunea de „activitate/vechime în specialitatea studiilor superioare absolvite”. Instanţa nu poate însă nici să se bazeze exclusiv pe această probă deoarece, după cum s-a arătat, cele două noţiuni nu sunt identice.
Punctul de vedere al Secției de contencios administrativ și fiscal a ÎCCJ
Este în sensul opiniei exprimate de formatorul INM, respectiv că acordarea sporului de 25% nu este o condiție suficientă pentru recunoașterea vechimii în specialitatea studiilor superioare, reclamantul având însă posibilitatea de a dovedi că, după absolvirea studiilor superioare, a desfăşurat efectiv o activitate corespunzătoare în specialitatea studiilor absolvite, de care trebuie să se ţină cont la încadrarea/reîncadrarea sa.
Opinii exprimate de participanții la întâlnire:
Într-o opinie, s-a susținut că analiza admisibilității acestor acțiuni trebuie realizată de la caz la caz, problema supusă dezbaterii fiind una de probațiune. În ceea ce privește acțiunile având ca obiect acordarea sporului de 25%, a fost evocată practică judiciară în sensul admisibilității acestora în măsura în care reclamanții au făcut dovada că desfășoară același tip de activitate cu persoane cărora le-a fost recunoscut și acordat acest spor. Referitor la obiectul probațiunii în acest caz, practica unor instanțe este în sensul aprecierii activităților prin raportare la mențiunile din fișele de post ale reclamanților, în comparație cu cele ale persoanelor care beneficiază de acordarea sporului, în timp ce alte instanțe au avut în vedere activitățile desfășurate efectiv de reclamanți.
Într-o altă opinie, s-a susținut că astfel de acțiuni nu sunt admisibile, cu următoarea motivare: vechimea în specialitatea studiilor superioare reprezintă un efect al unui raport de serviciu, reglementat de norme proprii iar asimilarea atribuțiilor delegate îndeplinite de ofițerii absolvenți de studii superioare dar încadrați pe posturi cu studii medii, chiar dacă pentru îndeplinirea acestor atribuții reclamanții beneficiază de plata unei remunerații suplimentare (sporul de 25%), cu o modificare a raporturilor juridice care să genereze vechime în studiile superioare nu se poate face în absența unei norme speciale.
Cu majoritate, a fost agreată opinia formatorului INM.
Această problemă de drept a fost discutată cu ocazia întâlnirii președinților secțiilor de contencios administrativ și fiscal ale Înaltei Curți de Casație și Justiție și curților de apel, dedicată discutării aspectelor de practică neunitară în materia dreptului administrativ și financiar-fiscal – Curtea de Apel Iași, 23-24 mai 2019.
