Titlul problemei de drept: Infracțiunea de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului prevăzută de art. 336 alin. (1) C.pen. Întrunirea condițiilor de tipicitate ale infracțiunii în cazul unei singure prelevări de mostre biologice.
- Materia: penal
- Subcategoria: infracțiuni
- Acte normative incidente: art. 336 alin. (1) C.pen.; art. 10 alin. (1) din Ordinul ministrului sănătăţii nr. 277/2015
- Cuvinte cheie: conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe, refuz sau sustragerea de la prelevarea de mostre biologice
Într-o opinie s-a arătat că, atâta vreme cât concentraţia de alcool în sânge stabilită pe baza unicei probe recoltate este mai mare decât limita legală, este dovedită comiterea infracţiunii prevăzute de art. 336 alin. (1) C.pen.
Într-o altă opinie s-a arătat că este vorba despre infracţiunea prevăzută de art. 337 C.pen., câtă vreme textul se referă la refuzul sau sustragerea de la recoltarea probelor biologice necesare în vederea stabilirii alcoolemiei, relevantă fiind tocmai această ultimă sintagmă, care face ca permisiunea de recoltare a unei singure probe să nu echivaleze cu conformarea faţă de norma legală.
În opinia INM, cea de-a doua opinie este cea corectă.
Astfel, stabilirea îmbibației de alcool pur în sânge, ca element de tipicitate al infracțiunii prevăzute de art. 336 alin. (1) C.pen., se realizează conform Ordinului ministrului sănătății nr. 1.512/2013, privind recoltarea, depozitarea și transportul probelor biologice în vederea probațiunii judiciare prin stabilirea alcoolemiei sau a prezenței în organism a substanțelor sau produselor stupefiante ori a medicamentelor cu efecte similare acestora în cazul persoanelor implicate în evenimente sau împrejurări în legătură cu traficul rutier, astfel cum a fost modificat și completat prin Ordinul ministrului sănătăţii nr. 277 /2015.
Conform art. 10 alin. (1) din acest act normativ, pentru determinarea alcoolemiei se recoltează două mostre de sânge la interval de o oră una faţă de cealaltă, fiecare mostră fiind reprezentată de o cantitate de 10 ml. Prin urmare, pentru stabilirea concentrației de alcool în sânge la momentul depistării, în conformitate cu decizia nr. 732/2014 a Curții Constituționale, este necesară recoltarea a două probe de sânge. De asemenea, refuzul de a se supune recoltării celei de-a doua probe de sânge va putea fi sancționat în condițiile art. 337 C.pen., având în vedere că, pe de o parte, tipicitatea faptei presupune refuzul de a se supune prelevării de mostre biologice, respectiv a ambelor probe, iar, pe de altă parte, modul de stabilire a alcoolemiei este stabilit prin dispozițiile legale sus menționate care reclamă recoltarea a două mostre.
În cadrul dezbaterilor pe acest punct au fost exprimate următoarele opinii de către participanți:
a) Soluția comportă distincții, în funcție de reglementările în vigoare la momentul săvârșirii infracțiunii: anterior noului Cod penal, stabilirea alcoolemiei se realiza retroactiv, la momentul depistării în trafic a făptuitorului, pe baza rezultatelor expertizei realizate conform ordinului în vigoare la acel moment; prin noul Cod penal s-a încercat remedierea dificultăților practice de stabilire a alcoolemiei cu caracter retroactiv, prevăzându-se necesitatea ca, în caz de dubiu privind conducerea sub influența alcoolului sau a altor substanțe, conducătorul auto să fie condus la o unitate medicală în vederea recoltării unei probe biologice, rezultatul urmând să fie avut în vedere la aprecierea săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 336 alin. (1).
Constatarea neconstituționalității sintagmei “de la momentul prelevării mostrelor biologice” din cuprinsul dispozițiilor art. 336 alin. (1) C.pen., prin decizia Curții Constituționale nr. 732/2014, a determinat revenirea la situația anterioară noului Cod penal, context în care, prin ordinul adoptat ulterior a fost stabilită procedura de recoltare a probelor biologice în vederea stabilirii alcoolemiei la momentul săvârșirii faptei, prin reglementarea recoltării a 2 probe de sânge la interval de o oră.
În absența îndeplinirii procedurii stabilite de ordin nu se poate realiza calculul retroactiv al alcoolemiei și nu pot fi probate științific elementele de tipicitate ale infracțiunii prevăzute de art. 336 alin. (1) C.pen.
b) În sprijinul opiniei potrivit căreia fapta poate fi încadrată în prevederile art. 336 alin. (1) C.pen. chiar și în absența celei de-a doua probe biologice au fost aduse următoarele argumente:
- prin ordin al ministrului sănătății – o normă infralegală, cu forță juridică inferioară legii – nu pot fi stabilite elemente de tipicitate ale unei infracțiuni;
- sancțiunea prevăzută de dispozițiile art. 102 din Ordinul ministrului sănătăţii nr. 277/2015 în cazul neprelevării celor două probe biologice la interval de o oră este imposibilitatea estimării retroactive a alcoolemiei; fiind în prezența unei probleme de probațiune, există posibilitatea suplinirii/coroborării alte probe (recunoașterea făptuitorului, declarație de consum, rezultate alcool test etc.).
- în practică, calculul retroactiv al alcoolemiei prezintă utilitate în special în ipoteza în care prima probă biologică a fost recoltată la un interval mai mare de 30 minute – o oră de la momentul depistării în trafic a fătuitorului.
- întrunirea elementelor de tipicitate ale infracțiunii prevăzute de art. 336 alin. (1) C.pen. vizează, în realitate, formarea convingerii instanței cu privire la existența, în momentul conducerii, a unei îmbibații alcoolice de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge, în practică fiind pronunțate soluții de condamnare, chiar în absența celei de-a doua probe biologice, dacă rezultatul analizei efectuate într-un moment foarte apropiat de la depistarea în trafic a indicat o concentrație superioară celei prevăzute de lege.
Participanții la întâlnire, cu majoritate, au agreat primul punct de vedere, arătând că se menține soluția agreată cu prilejul întâlnirii președinților secțiilor penale ale Înaltei Curți de Casație și Justiție și curților de apel cu procurorii șefi secție urmărire penală de la nivelul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, structurilor specializate DNA și DIICOT și al parchetelor de pe lângă curțile de apel, București din 18 mai 2018.
Această problemă de drept a fost discutată cu ocazia întâlnirii președinților secțiilor penale ale Înaltei Curți de Casație și Justiție și curților de apel, dedicată discutării aspectelor de practică neunitară în materia dreptului penal și dreptului procesual penal – Curtea de Apel București, 16-17 mai 2019.
