Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a solicitat revizuirea dosarului fostului șef al Poliției Române, chestorul Liviu Popa, și a mai multor polițiști din zona Beiușului, acuzați de fapte de corupție, dar achitați definitiv pe motiv că faptele nu există. În același caz a fost achitat și judecătorul Ovidiu Galea, de la Tribunalul Bihor, acuzat că nu și-a precizat apartenența la masonerie în declarația de interese. Revizuirea cerută de Parchetul General face obiectul unui dosar care se află pe rolul Secției Penale a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ). În același timp, Parchetul ÎCCJ a ridicat și o excepție de neconstituționalitate.
PRECIZARE: Deși pe portalul Curții Supreme apare și numele judecătorului Ovidiu Galea, acesta nu poate fi vizat de nicio revizuire ori rejudecare. Și aceasta pentru că pentru că apelul făcut la Curtea Supremă de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoara nu l-a privit și pe magistrat. Ovidiu Galea a fost achitat definitiv de Înalta Curte de Casație și Justiție în urma unui apel pe care el însuși l-a declarat împotriva deciziei Curții de Apel Timișoara. Detalii, AICI.
Dosar instrumentat de Ciprian Man, pe atunci șef al DNA Oradea
Judecătorul Galea și chestorul Popa au fost cercetați în cadrul unui dosar instrumentat de fostul șef al DNA Oradea, Ciprian Man. În septembrie 2016, fostul șef al Poliției Bihor și al Poliției Române a fost pus sub control judiciar pentru luare de mită.
Potrivit DNA, alături de Liviu Popa erau cercetaţi sub control judiciar comisarul-șef Remus Daniel Indrei, la data faptelor șef al Poliției municipiului Beiuș, acuzat de luare de mită, comisarul şef Dorin Ioan Vesa, fostul şef al Poliţiei Rurale Beiuş, acuzat de luare de mită şi instigare la această infracţiune, Gheorghe Bat, la data faptelor șef al Posturilor de Poliție Cărpinet și Pietroasa, cercetat pentru luare de mită şi complicitate, trafic de influenţă şi dare de mită, Raul Ovidiu Raj Rotar, șef al Postului de Poliție Cărpinet la data faptelor, acuzat de complicitare la luare de mită şi dare de mită, şi Minodora Ioana Pătroc, consilier superior în cadrul Agenția pentru Protecția Mediului Bihor, cercetată pentru luare de mită.
În același dosar mai erau anchetați Nicolae Dan Bodea, fost viceprimar al comunei Remetea (efectuare de operaţiuni financiare incompatibile cu funcţia) şi Ioan Florian Simea, fost viceprimar al comunei Roșia (efectuare de operaţiuni financiare incompatibile cu funcţia şi dare de mită).
Procurorii anticorupţie din Oradea susţineau că, în perioada 2012 – 2014, Liviu Popa şi fostul șef al Poliției Beiuș, Remus Indrei, i-ar fi cerut fostului primar de Beiuș, Adrian Domocoş, să amenajeze sediului Poliţiei din oraș, în timp ce acesta avea dosare penale în anchetă. O altă acuzație era că, în vara anului 2021, fostul edil i-ar fi suportat chestorului Popa cheltuielile racordarea la reţeaua electrică a casei acestuia din Oradea.
Fostului șef al Poliției Bihor i se mai reproșa faptul că în anii 2015 și 2016 a reparat la un service din Oradea mașinile familiei și vehicule ale fostului ministru Vasile Blaga, iar contravaloarea intervențiilor ar fi fost achitată după începerea anchetei DNA. Procurorii susțineau că, în schimb, mașinile de marcă străină ale Poliției Bihor ar fi fost făcute la același atelier, fără să fie făcută o procedură de achiziţie a acestor servicii.
La rândul lor, șefii de post cercetați în dosar au fost acuzați că au intervenit unul la altul în favoarea unor cunoștințe și că și-ar fi ”uns” șefii, comisarii-șefi Remus Indrei și Dorin Vesa. În plus, agentul Rotar era suspectat a protejat firmele care exploatau nelegal pietre ornamentale, o acuzație similară fiind făcută și pe numele Minodorei Pătroc, de la APM Bihor.
Comisarul-şef Dorin Vesa a mai fost acuzat că a primit mită de la viceprimarii din Remetea și Roșia, Nicolae Bodea și Ioan Simea, pentru a nu-i cerceta pe motiv că administrau în fapt firme, deşi nu aveau voie.
Toate acuzațiile au fost desființate de Înalta Curte de Casație și Justiție pe motiv că faptele nu există. În plus, în timpul procesului, agentul Gheorghe Bat a decedat în urma unui atac cerebral.
Inculpat în același dosar, judecătorul Ovidiu Galea, de la Tribunalul Bihor, a fost achitat de Înalta Curte de Casație și Justiție pentru acuzația de a nu-și fi recunoscut apartenența la masonerie în declarația de interese. Fapta nu este prevăzută de legea penală sau nu a fost săvârșită cu vinovăția prevăzută de lege, a stabilit instanța, la fel ca în cazul aceleași acuzații aduse chestorului Popa.
Suspendat din funcție în 2017, la o zi după ce a fost trimis în judecată de către DNA, judecătorul Ovidiu Galea a fost repus în situația anterioară în ceea ce privește recunoașterea vechimii în magistratură și în funcția de judecător, prin hotărârea 187/20.02.2020 a Secției pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii.
Revizuire și excepții de neconstituționalitate
Prin decizia de achitare, pe 28 noiembrie 2019, Curtea Supremă a acceptat cererea procurorului și a dispus sesizarea Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 88/8 alin .1 lit. d din Legea 304/2004 privind organizarea judiciară.
Potrivit articolului menționat: ”Atribuțiile Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție sunt următoarele: (…) d) exercitarea și retragerea căilor de atac în cauzele de competența Secției, inclusiv în cauzele aflate pe rolul instanțelor sau soluționate definitiv anterior operaționalizării acesteia potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 90/2018 privind unele măsuri pentru operaționalizarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție.”
Parchetul General a cerut revizuirea dosarului în baza articolului 453 din Codul de Procedură Penală – ”hotărârea s-a întemeiat pe o prevedere legală ce a fost declarată neconstituțională după ce hotărârea a devenit definitivă, în situația în care consecințele încălcării dispoziției constituționale continuă să se producă și nu pot fi remediate decât prin revizuirea hotărârii pronunțate”.
De asemenea, potrivit articolului 457 din Codul de Procedură penală ”cererea de revizuire în favoarea condamnatului se poate face oricând, chiar după ce pedeapsa a fost executată sau considerată executată ori după moartea condamnatului, cu excepția cazului prevăzut la art. 453 alin. (1) lit. f), când cererea de revizuire poate fi formulată în termen de un an de la data publicării deciziei Curții Constituționale în Monitorul Oficial al României, Partea I.”
În plus, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a ridicat o altă excepție de neconstituționalitate, care face obiectul unui dosar separat.
Interesant este faptul că pe portalul Curții Supreme, toți cei din dosarul Galea – Popa sunt menționați drept condamnați, deși au fost declarați nevinovați prin hotărâre definitivă.
În zilele următoare BihorJust va prezenta, în exclusivitate, documente din dosarul de revizuire.
Comments 4