Titlul problemei de drept: Alegerea locului comunicării actelor de procedură în sensul art. 158 C. proc. civ. după închiderea dezbaterilor și pronunțarea soluției în cauză, în perioada redactării hotărârii judecătorești. Locul comunicării hotărârii judecătorești.
- Materia: civil
- Subcategoria: alte tipuri de cauze
- Obiect ECRIS: alte cereri
- Acte normative incidente: art. 158 C. proc. civ.
- Cuvinte cheie: alegere de domiciliu, redactare hotărâre judecătorească, comunicare hotărâre judecătorească, moment de curgere a termenului de apel.
Opinia Institutului Național al Magistraturii:
Potrivit art. 158 alin. (1) și (2) C. proc. civ., în caz de alegere de domiciliu sau, după caz, de sediu, dacă partea a arătat și persoana însărcinată cu primirea actelor de procedură, comunicarea acestora se va face la acea persoană, iar în lipsa unei asemenea mențiuni, comunicarea se va face, după caz, potrivit art. 155 sau 156; partea poate alege ca toate actele de procedură să îi fie comunicate la căsuța poștală.
Din moment ce ulterior pronunțării soluției, instanța are obligația redactării hotărârii judecătorești și, subsecvent, pe aceea a comunicării sale către părți, acestea din urmă au dreptul să-și aleagă, până în momentul efectuării comunicării hotărârii, un domiciliu/sediu procesual în sensul art. 158 C. proc. civ. pentru efectuarea comunicării în acel loc. Astfel, după cum părțile aveau posibilitatea, pe tot parcursul procesului până la momentul închiderii dezbaterilor asupra fondului, interval de timp în care se punea problema citării lor, să-și aleagă un loc al citării, în mod similar, și în intervalul de timp până la momentul comunicării hotărârii judecătorești către părți, acestea au posibilitatea să-și aleagă un loc al comunicării.
În schimb, odată comunicată în mod legal hotărârea judecătorească către parte, aceasta, după momentul comunicării, nu mai are dreptul să-și indice un alt loc de efectuare a comunicării și să solicite realizarea unei noi comunicări la acest din urmă loc, din moment ce instanța s-a dezînvestit de atribuția comunicării aflate în sarcina sa. În această ipoteză, se impune respingerea cererii de recomunicare a hotărârii judecătorești la domiciliul/sediul procesual ales ca neîntemeiată, iar termenul de exercitare a căii de atac va curge de la momentul comunicării efectuate de instanță la locul indicat inițial.
Dacă însă, anterior momentului comunicării, partea solicită instanței, prin cerere scrisă depusă la dosar prin serviciul de registratură, comunicarea hotărârii judecătorești la un nou domiciliu/sediu procesual, instanța trebuie să dispună comunicarea hotărârii în acest din urmă loc. Dacă nu procedează în această manieră, cererea de recomunicare a hotărârii judecătorești la cel din urmă domiciliu/sediu procesual se impune a fi admisă, iar termenul de exercitare a căii de atac nu va începe să curgă decât din momentul refacerii procedurii de comunicare.
În concluzie, opinia I.N.M. este aceea că partea are dreptul să-și aleagă locul comunicării actelor de procedură în sensul art. 158 C. proc. civ. după închiderea dezbaterilor și pronunțarea soluției în cauză, în perioada redactării hotărârii judecătorești, însă numai până la momentul efectuării comunicării acesteia de către instanță, nu și după ce aceasta a procedat la comunicarea hotărârii judecătorești la domiciliul/sediul indicat inițial.
Opinia participanților la întâlnire:
În unanimitate, participanții și-au însușit soluția expusă în opinia I.N.M.
În cadrul dezbaterilor s-a ridicat și problema momentului până la care operează alegerea de domiciliu procesual. S-a opinat, în principiu, că alegerea de domiciliu stabilită pentru judecata în primă instanță se menține și în căile de atac de reformare.
Această problemă de drept a fost discutată la întâlnirea reprezentanţilor Consiliului Superior al Magistraturii cu preşedinţii secţiilor civile ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi ale curţilor de apel, în care au fost dezbătute probleme de drept ce au generat practică neunitară în materie civilă – Curtea de Apel Oradea, 6-7 iunie 2019.
