Titlul problemei de drept2: Interpretarea şi aplicarea art. 60 alin. 1 din Legea nr.223/2015 (varianta anterior modificării prin O.U.G nr. 59/2017) prin raportare la salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată stabilit prin H.G. nr. 1/2017.
- Materia: civil
- Subcategoria: litigii de muncă şi asigurări sociale
- Actul normativ incident: art. 60 din Legea nr. 223/2015, în forma anterioară modificării prin art. VII pct. 3 din O.U.G. nr. 59/2017; art. 11 alin.3 din Legea nr. 80/1995
- Cuvinte-cheie: pensie militară
Problema de drept: actualizarea pensiei militare începând cu data de 01.02.2017 raportat la majorarea salariului de funcţie la nivelul salariului minim brut pe țară garantat în plată prevăzut de H.G. nr. 1/2017, în contextul emiterii deciziei de pensie în baza Legii nr. 223/2015 anterior modificărilor aduse prin O.U.G. nr.59/2017.
Situaţia de fapt:
Dispoziţiile legale în discuţie au următorul conţinut legal:
“Art.60 – (1) Cuantumul pensiilor militare de stat se actualizează ori de câte ori se majorează solda de grad/salariul gradului profesional şi/sau solda de funcţie/salariul de funcţie al militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special, în procentele stabilite la art. 29, 30 şi 108 şi în funcţie de vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie, astfel:
a) potrivit gradului militar/profesional avut la data trecerii în rezervă/încetării raporturilor de serviciu şi a mediei soldelor de funcţie/salariilor de funcţie îndeplinite în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate, la cererea persoanelor ale căror drepturi de pensie au fost deschise înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi;
b) în funcţie de gradul militar/profesional deţinut la data trecerii în rezervă/încetării raporturilor de serviciu şi media soldelor de funcţie/salariilor de funcţie deţinute în cele 6 luni alese conform prevederilor art. 28 pentru drepturile de pensie deschise în baza prezentei legi.”
Se pretinde obligarea pârâtului la actualizarea pensiei militare de serviciu începând cu data de 01.02.2017 având în vedere suma în cuantum brut de 877 lei reprezentând majorarea salariului de funcţie de care a beneficiat la data deschiderii dreptului de pensie, de la suma de 573 lei la suma de 1450 lei, conform H.G. nr. 1/2017.
Deschiderea dreptului la pensia militară de serviciu şi emiterea deciziei de pensie s-au făcut în baza dispoziţiilor Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, varianta anterioară modificărilor aduse prin O.U.G nr. 59/2017.
În sens contrar, Casa sectorială de pensii susţine că la stabilirea drepturilor de pensie s-a luat în calcul media salariilor realizate în perioada aleasă de reclamant (decembrie 2015-mai 2016), procentul de 9% corespunzător perioadei de contribuţie la fondul de pensie suplimentară și vechimea cumulată, la care s-a adăugat sporul de 15% al pensiei pentru semnul onorific de 20 ani.
Elementele salariale care au compus baza de calcul rezultă din Fişa de pensie care cuprinde Situaţia soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază, actualizate pentru perioada aleasă de reclamant.
Se mai susţine că hotărârile Guvernului ce vizează stabilirea salariului de bază minim brut garantat în plată au ca fundament instituirea unui plafon salarial minimal pentru persoanele care prestează o activitate remunerată, asigurând astfel creşterea nivelului de trai şi reducerea decalajelor sociale, în timp ce, pe baza aceloraşi principii, indemnizaţia socială pentru pensionari (pensia minimă) este reglementată de acte normative specifice domeniului pensiilor, inclusiv pentru beneficiarii de pensii militare de stat.
În conformitate cu prevederile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare, „baza de calcul folosită pentru pensia militară de stat este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar, poliţist, funcționar public cu statut special actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie Ia alegerea persoanelor prevăzute de art. 3 lit. a), c)… în care nu se includ drepturile expres stipulate de legiuitor.
Potrivit art.60 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, forma aplicabilă până la 15.09.2017, „cuantumul pensiilor militare de stat se actualizează ori de câte ori se majorează solda de grad/salariul gradului profesional şi/sau solda de funcţie/salariu de funcţie al militarilor, poliţiştilor, funcţionarilor publici cu statut special în procentele stabilite la art. 29, 30 şi 108 şi în funcţie de vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie (…)”.
Or, având în vedere prevederile legale mai sus menţionate, se susţine că actualizarea se efectuează pe baza elementelor salariale specifice realizate în perioada de 6 luni aleasă, în conformitate cu prevederile legale, neexistând posibilitatea legală de a actualiza elementele salariale care nu făceau parte din salariul lunar brut realizat la funcţia de bază în lunile respective.
Astfel, în condiţiile în care militarii sau poliţiştii nu au fost beneficiari ai aplicabilităţii nivelului salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, în perioada de 6 luni aleasă pentru baza de calcul a pensiei militare de stat, potrivit legii nefiind realizate venituri aferente acestui nivel, se consideră că la actualizarea drepturilor de pensie nu se iau în calcul aceste venituri nerealizate.
Se mai arată că, în situaţia în care la data intrării în vigoare a Legii nr. 223/2015, în sistemul de apărare publică, siguranţă naţională se aplicau principiile de asigurare a nivelului salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată chiar începând cu anul 2015, legiuitorul ar fi adoptat soluţii legislative exprese în ceea ce priveşte adăugarea unor sume suplimentare aferente nivelului în discuţie la determinarea bazei de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat.
Din aceleaşi motive, asigurarea nivelului salariului de bază minim brut garantat în plată nu reprezintă o majorare a salariului de funcţie în accepţiunea art. 60 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, varianta anterior modificării prin O.U.G. nr. 59/2017.
În condiţiile în care valoarea salariului de funcţie cuprins în baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este cea reglementată de legislaţia-cadru de salarizare în vigoare în perioada 2010-2018, potrivit celor sus-menţionate, modificarea valorilor elementelor salariale din baza de calcul respectivă prin utilizarea nivelului salariului de bază minim brut garantat în plată, contravine acestei legislații-cadru.
Cadrul normativ aplicabil:
Legea nr. 223/2005
“Art.60 – (1) Cuantumul pensiilor militare de stat se actualizează ori de câte ori se majorează solda de grad/salariul gradului profesional şi/sau solda de funcţie/salariul de funcţie al militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special, în procentele stabilite la art. 29, 30 şi 108 şi în funcţie de vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie, astfel:
a) potrivit gradului militar/profesional avut la data trecerii în rezervă/încetării raporturilor de serviciu şi a mediei soldelor de funcţie/salariilor de funcţie îndeplinite în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate, la cererea persoanelor ale căror drepturi de pensie au fost deschise înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi;
b) în funcţie de gradul militar/profesional deţinut la data trecerii în rezervă/încetării raporturilor de serviciu şi media soldelor de funcţie/salariilor de funcţie deţinute în cele 6 luni alese conform prevederilor art. 28 pentru drepturile de pensie deschise în baza prezentei legi.”
Legea 284/2010, Anexa VII, secţiunea a 2-a
Art. 3 (1) Personalul militar are dreptul la soldă lunară.
(2) Solda lunară se compune din solda funcției de bază, indemnizații, compensații, sporuri, prime, premii și din alte drepturi salariale.
(3) Solda funcției de bază este formată din solda de funcție, solda de grad, gradații și, după caz, solda de comandă. Pentru realizarea diferențierii soldelor funcțiilor de bază, se stabilesc clase de salarizare și coeficienți de ierarhizare pentru soldele de funcție.
Codul muncii – Legea nr. 53/2003
Art.164 (1) Salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, corespunzător programului normal de muncă, se stabilește prin hotărâre a Guvernului, după consultarea sindicatelor și a patronatelor. În cazul în care programul normal de muncă este, potrivit legii, mai mic de 8 ore zilnic, salariul de bază minim brut orar se calculează prin raportarea salariului de bază minim brut pe țară la numarul mediu de ore lunar potrivit programului legal de lucru aprobat.
(3) Angajatorul este obligat să garanteze în plată un salariu brut lunar cel puțin egal cu salariul de bază minim brut pe țară. Aceste dispoziții se aplică și în cazul în care salariatul este prezent la lucru, în cadrul programului, dar nu poate să își desfășoare activitatea din motive neimputabile acestuia, cu excepția grevei.
Art.1 Începând cu data de 1 februarie 2017, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, sumă stabilită în bani care nu include sporuri şi alte adaosuri, se stabileşte la 1.450 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 166,00 ore, în medie, pe lună, în anul 2017, reprezentând 8,735 lei/oră.
Opinia formatorilor INM:
Problema de drept o reprezintă actualizarea pensiei militare începând cu data de 01.02.2017 raportat la majorarea salariului de funcţie la nivelul salariului minim brut pe țară garantat în plată prevăzut de H.G. nr. 1/2017, în contextul emiterii deciziei de pensie în baza Legii nr. 223/2015 anterior modificărilor aduse prin O.U.G. nr. 59/2017.
Potrivit art. 1 Anexa 2 la Ordinul MAI nr.31/2016 pentru aprobarea procedurilor de recalculare și de actualizare a pensiilor militare de stat, actualizarea pensiilor se realizează conform prevederilor legale în vigoare la data prevăzută de lege la data actualizării pensiilor.
Conform art. 60 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 în forma anterioară modificării aduse prin O.U.G. nr. 59/2017, pensionarii militari aveau dreptul la actualizarea pensiei militare de serviciu ori de câte ori se majora solda de grad/salariul gradului profesional și/sau solda de funcție/salariul de funcție a militarilor, fără a se face vreo referire la salariul minim brut pe țară garantat în plată.
Această actualizare se aplică între data intrării în vigoare a Legii nr. 223/2015 și până la intrarea în vigoare a O.U.G. nr. 59/2017, dată de la care actualizarea pensiilor militare se realizează doar în raport de rata medie anuală a inflației (15 septembrie 2017), deoarece de la acea dată art. 60 mai prevedea doar că la stabilirea pensiei militare de stat, pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei. Pe de altă parte, majorarea salariului minim brut pe țară garantat în plată prevăzută de H.G. nr. 1/2017 se aplica începând cu data de 1 februarie 2017.
Așadar, perioada în care ar putea avea loc actualizarea solicitată de reclamanți este 1 februarie – 15 septembrie 2017.
Practic, reclamanții cer ca la determinarea bazei de calcul al pensiei, reprezentată, potrivit art. 28 alin. 1 din Legea nr. 223/2015, de media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie, la alegerea persoanelor prevăzute la art. 3 lit. a)-c) – solda/salariul său de funcţie să fie înlocuit, începând cu 01.02.2017, de salariul minim pe economie stabilit prin H.G. nr. 1/2017 la suma de 1450 lei. În consecinţă, acest element ar fi majorat, iar această majorare s-ar reflecta corespunzător asupra sumei rezultate. În acest sens se susține că solda de funcţie nu poate fi mai mică decât salariul minim pe economie şi nu poate include sporuri sau alte sume compensatorii, rămânând distinctă de acestea.
În această perioadă, în materia salarizării pentru personalul din sectorul bugetar, legislația de bază în vigoare la data de 01.02.2017 era Legea nr. 284/2010, care prevedea că salariul brut/solda lunară brută cuprind salariul de bază, solda funcției de bază/salariul funcției de bază, sporurile, indemnizațiile, compensațiile, precum și celelalte elemente ale sistemului de salarizare, corespunzătoare fiecărei categorii de personal din sectorul bugetar (art. 3 alin 2). De asemenea, același act normativ prevedea că solda funcţiei de bază este formată din solda de funcţie, solda de grad, gradaţii şi, după caz, solda de comandă.
Prin urmare, în economia prevederilor de mai sus, se solicită actualizarea pensiei militare prin majorarea la nivelul salariului minim pe economie a soldei/salariului de funcție (care este doar o componentă a soldei funcției de bază, care, la rândul său, este o componentă salariului brut/soldei lunare brute).
Totuși, potrivit art.164 alin. 3 C.Muncii, angajatorul nu poate negocia si stabili salarii de bază prin contractul individual de muncă sub salariul de bază minim brut orar pe țară. Angajatorul este obligat să garanteze în plată un salariu brut lunar cel puțin egal cu salariul de bază minim brut pe țară.
Este adevărat că art. 1 din H.G. nr. 1/2017 prevede că începând cu data de 1 februarie 2017, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, sumă stabilită în bani care nu include sporuri şi alte adaosuri, se stabileşte la 1.450 lei lunar, pentru un program complet de lucru, însă nicio prevedere legală nu obligă un angajator să folosească valoarea nominală a salariului de bază minim brut pe economie ca referință (bază) în cadrul sistemului de salarizare propriu, Codul muncii obligând angajatorul numai să garanteze în plată un salariu brut lunar cel puţin egal cu salariul de bază minim brut pe ţară.
Pe de altă parte, în ceea ce priveşte noţiunea de salariu de bază în domeniul specific de activitate ce interesează problema juridică în discuție, sunt obligatorii fiind pronunţate în interpretarea aceloraşi dispoziţii legale, potrivit art. 521 alin. 3 C.pr.civ, dezlegările date de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin Decizia nr.51/2019 în dosar 1787/1/2019, publicată în Monitorul Oficial 64/30.01.20201. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a conchis în sensul unei echivalenţe juridice depline între “salariul de bază” și “salariul funcţiei de bază/solda funcţiei de bază”. Or, solda/salariul de funcție pe care reclamanții îl vor actualizat la nivelul salariului de bază minim brut pe țară prevăzut de H.G. nr. 1/2017 este doar o componentă a soldei funcției de bază, iar, având în vedere această echivalență stabilită de ÎCCJ, cel mult salariul funcţiei de bază/solda funcţiei de bază ar trebui să respecte limita salariului de bază minimm brut pe țară, nu vreuna din componentele lui.
Un argument a fortiori a fost dat de reglementarea unor dispoziţii tranzitorii în cuprinsul art. 93 din secţiunea a II-a “Alte dispoziţii” a anexei nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010, în sensul prevederii: (1) Drepturile băneşti stabilite a fi acordate, prin alte acte normative, în raport cu solda de bază sau, după caz, cu solda lunară, se vor calcula faţă de solda funcţiei de bază, operând modificarea indirectă expresă a tuturor dispoziţiilor nomative anterioare.
Este adevărat că, potrivit O.U.G. nr. 9/2017 și ea în vigoare la data de 01.02.2017, începând cu luna aprilie 2017 pentru personalul militar drepturile bănești care nu fac parte, potrivit legii, din salariul de bază/salariul funcției de bază/solda funcției de bază, se determină prin raportare la salariul de bază/solda de funcție/salariul de funcție cuvenit, al cărei/cărui cuantum nu poate fi mai mic decât nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată. Totuși, potrivit acestei reglementări, limitarea la nivel minim a cuantumului salariului de funcție/soldă de funcție la nivelul salariului minim garantat pe țară se face NUMAI pentru stabilirea unor drepturi, care, așa cum prevede în mod expres legea, nu fac parte, potrivit legii, din salariul de bază/salariul funcției de bază/solda funcției de bază.
Doar prin legislația ulterioară se prevede o raportare a salariului/soldei de funcție prin raportare la nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, legislație care intră în vigoare abia ulterior datei de 15 septembrie 2017.
Astfel, pe de o parte, O.U.G. nr. 90/2017, în vigoare abia de la 7 decembrie 2017, prevede că pentru personalul plătit din fonduri publice, cuantumul salariului de bază/soldei de funcție/salariului de funcție se stabilește în conformitate cu prevederile art. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 846/2017 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată.
Pe de altă parte, Legea nr. 157/2017 prevede în mod expres nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată ca limită minimă pentru stabilirea cuantumului soldei/salariului de funcție, însă nici această lege nu era în vigoare la data de 01.02.2017, dată la care se cere actualizarea cu salariul minim prevăzut de H.G. nr. 1/2017.
Însă, niciuna dintre aceste reglementări nu a fost în vigoare în perioada avută în vedere, respectiv 1 februarie – 15 septembrie 2017.
Așadar, în perioada 1 februarie – 15 septembrie 2017 nu a fost în vigoare niciun text legal care să stabilească o limită minimă a soldei de grad/salariului gradului profesional și/sau soldei de funcție/salariului de funcție la nivelul salariului minim garantat pe țară în plată, astfel că o interpretare în acest sens ar duce la alăturarea a două norme, creând o lex tertia. Nu se poate proceda nici juridic, nici matematic la realizarea unei ecuații ce operează cu itemi diferiți, în sensul solicitat de reclamantă, respectiv ca solda de funcţie să fie înlocuită cu salariul minim pe economie şi, totodată, ulterior de a fi cumulată cu celelalte elemente componente, întrucât determinarea modalităţii de calcul nu se poate face decât prin raportare la legea de salarizare în vigoare. Așa cum am arătat, pentru perioada cât dispozițiile art. 60 din Legea nr. 223/2015 au fost în vigoare în forma de care se prevalează contestatorii, s-a menținut același sistem de salarizare în care nu s-a stabilit o valoare a salariului de funcției egală cu valoarea salariului minim brut pe țară. Nu este permis ca, pe cale de interpretare, prin alăturarea a două norme – să se creeze o lex tertia, întrucât această soluţie ar conduce la supravieţuirea unei norme abrogate şi, mai mult decât atât, este contrară soluţiei legislative explicite, cuprinsă în anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010, aşa cum a reţinut şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin Decizia nr.30/2016, privitoare la dezlegarea unor chestiuni de drept.
Prin urmare, dacă salariul funcţiei de bază/solda funcţiei de bază a respectat limita salariului de bază minim brut pe țară aplicabil în perioada respectivă, nu era aplicabilă actualizarea pensiei militare de serviciu, chiar dacă una din componentele lui (solda/salariul de funcție) era mai mică decât cuantumul salariului de bază minim brut pe țară.
În cadrul dezbaterilor s-a reținut că, de la momentul sesizării problemei de drept, practica a fost unificată în sensul opiniei formatorilor INM.
Această problemă de drept s-a aflat pe agenda întâlnirii președinților secțiilor pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale din cadrul curților de apel – București, 9-10 noiembrie 2020.
