„Unii oameni apar în viaţa ta ca o binecuvântare. Alţii, ca o lecţie…” – Maica Tereza
Aflu din presa locală că orădenii sunt sceptici în ceea ce priveşte noile reguli de colectare (în trei fracţii – reciclabile, reziduale şi biodegradabile) a deşeurilor şi, mai ales, de taxare a acestui serviciu (pe volum de deşeu „produs”, nu pe persoană, ca până acum). Şi că doar sub 10% din asociaţiile de proprietari au semnat noile contracte pentru serviciile de salubritate.
Mi-am adus apoi aminte, în urma unei discuţii pe teme ecologice, că bunicii noştri „neindustrializaţi” nu produceau gunoi!…
Resturile alimentare, gen coajă de cartofi sau dovleac, ajungeau hrană pentru animale, iar cele gen păstăi de fasole sau coajă de ceapă ajungeau compost. Instrumentarul de gătit/ luat masa/ băut se curăţa doar cu apă caldă, iar aceasta ajungea tot în hrana animalelor. Tot referitor la mâncare, aceasta nu se strica; pentru că se gătea des, exclusiv de sezon şi din zona respectivă.
În zilele noastre, potrivit unor estimări ale Organizaţiei Mondiale pentru Alimentaţie, o treime din alimentele produse la nivel global ajunge la gunoi; deci, 1,3 miliarde de tone de alimente nu sunt consumate anual. În Europa se aruncă la gunoi anual, în medie 95 de kilograme de alimente pe cap de locuitor, iar în ţările sărace din Africa, 6 kilograme de alimente pe cap de locuitor. Valorile cele mai mari sunt, desigur, în zonele industrializate, în marile oraşe…
Pe vremuri, hârtia era rară şi preţuită (în cel mai rău caz, ajungea în foc); recipientele din sticlă sau ceramică erau refolosite, iar cioburile de sticlă se păstrau pentru „pardosit” noile cuptoare de pâine. Lemnul nu a fost niciodată considerat gunoi, în nicio formă (în cel mai rău caz, ajungea tot în foc); îmbrăcămintea şi încălţămintea rupte se refoloseau la infinit, sub formă de fire de aţă sau bucăţi de piele/ muşama. Iar plastic nu exista defel, nici măcar în jucării!
În zilele noastre, în ceea ce priveşte reciclarea, România este pe locul 26 în Uniunea Europeană: doar 11% din deşeuri sunt reciclate, în timp ce media europeană este de 47%. În condiţiile în care: tot ce este făcut doar din hârtie este reciclabil de aproximativ 6 ori; metalul nu își pierde proprietățile în urma reciclării și poate fi reciclat la nesfârșit; plasticul poate fi reciclat de 4–5 ori; sticla poate fi reciclată prin topire la infinit, fără a-și pierde proprietățile…
P.S. Potrivit unei anchete BBC, industria de reciclare din România depinde de gunoaiele străine, pentru că la noi nu există colectare selectivă.
CITIȚI de același autor: Despre… decență | Despre un… medic | Despre… pariuri sportive