Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie civilă din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție a fost sesizat de Curtea de Apel Oradea pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile referitoare la o situație invocată într-un dosar de contestație decizii de pensionare. Sesizarea prealabilă a fost înregistrată la ÎCCJ pe 1 martie și are ca termen de soluționare data de 17 mai.
Concret, judecătorii orădeni solicită Înaltei Curți să ofere un răspuns următoarei situații:
Dacă în urma abrogării, prin Ordinul nr.901/2460/2019, publicat în Monitorul Oficial nr.574/12.07.2019, a dispoziţiilor alin.(2) al art.10 din Normele Metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr.125/2014, norme ce au fost aprobate prin Ordinul nr.2073/1623/2014, abrogare ce a avut în vedere sentinţa civilă nr.313/17.10.2016, pronunţată de Curtea de Apel Cluj – Secţia a III-a de Contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr.620/33/2016, rămasă definitivă prin decizia nr.2251/2019 dată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, dispoziţiile art.1 alin.(1) din Legea nr.125/2014, privind scutirea de la plată a unor debite provenite din pensii, se interpretează în sensul că nu se mai recuperează nici debitele corespunzătoare perioadei ulterioare datei de 01.10.2014 şi pentru care s-au emis decizii de debit în conformitate cu dispoziţiile art.179 din Legea nr.263/2010.
Dosarul în care a fost formulată această sesizare prealabilă este din 2016 și se referă la solicitarea unor contestatori, în contradictoriu cu Casa Județeană de Pensii Bihor, de a fi dispusă anularea unor decizii de înființare debit emise pe seama acestora cu privire la constituirea de debite reprezentând drepturi încasate în perioada 1 octombrie 2014 – 31 mai 2016.
”Contestatorii au apreciat că deciziile de recuperare debit sunt netemeinice și nelegale. Acestea nu constituie titluri executorii în înțelesul art. 179 din legea 263/2010. Astfel, au beneficiat de plata pensiei de serviciu în temeiul unei hotărâri judecătorești, (…) situație în care nu se poate reține faptul că ar fi încasat necuvenit pensia și că aceasta trebuie restituită în temeiul art. 179 din legea 263/2010”, se arată în încheierea prin care Curtea de Apel Oradea a sesizat ÎCCJ.
Mai mult, s-a susținut că au fost ignorate dispozițiile amnistiei fiscale, prevăzută de legea 125/2014 și de care contestatorii consideră că beneficiază, care nu face nicio referire la perioada pentru care se reglementează scutirea de la plată a debitelor instituite în sarcina pensionarilor.
În primă instanță, Tribunalul Bihor le-a dat dreptate contestatorilor și a dispus Casei de Pensii să le restituie sumele reținute în temeiul deciziilor de debit. Împotriva acestei sentințe, Casa de Pensii a declarat apel, susținând că Tribunalul a reținut greșit că dispoziția legală din Normele metodologice ce limita aplicarea amnistiei fiscale reglementată de Legea 125/2014 la perioada anterioară datei de 01.10.2014 a fost abrogată.
DOCUMENT – Încheierea din 14 decembrie 2020 a Curții de Apel Oradea prin care s-a dispus sesizarea ÎCCJ în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile:
