Șase din cei 11 membri ai unui grup specializat în falsificarea documentelor de identitate au fost condamnați definitiv la închisoare cu executare, printr-o decizie a Curții de Apel Cluj. Față de alți patru inculpați instanța a menținut condamnările pronunțate anterior de Tribunalul Maramureș, a anunțat Direcția Generală Anticorupție, care s-a implicat în rezolvarea acestui caz prin Serviciul Județean Maramureș. Documentele erau contrafăcute în Republica Moldova, iar printre clienții falsificatorilor s-au aflat urmăriți general ori suspecți de apartenență la organizații teroriste.
Cercetările au fost începute în 2014, când Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție s-a sesizat din oficiu cu privire la faptul că unul dintre actualii condamnați căuta persoane interesate să obţină documente de identitate falsificate, contra sumei de 3.000 de euro.
Autorizați să efectueze acte de procedură penală în acest caz, polițiștii anticorupție din Maramureș și anchetatori din alte structuri ale DGA au aflat, în primă fază, că în februarie 2015, unul dintre inculpați a intermediat, în schimbul a 4.000 euro, obținerea unui set de documente de identitate falsificate maghiare.
Cercetările care au urmat au scos la iveală că gruparea, compusă din 13 suspecți, acționa atât în țară, cât și în străinătate, fiind probată falsificarea a peste 100 de acte de identitate. Costul pentru un singur document era de 1.000 de euro, în timp ce un set complet de acte era evaluat la 3.000-4.000 de euro.
Cum acționau falsificatorii
Anchetatorii au stabilit că unii dintre membrii grupării aveau ca sarcină identificarea celor interesați să obțină documente falsificate, de la care preluau fotografii în format electronic. Alți suspecți făceau rost de documente valide necesare contrafacerii, sens în care au fost identificați peste 10 furnizori, precum și a unor cerneluri speciale și role.
”Unul dintre inculpați a dezvoltat legături cu un funcționar din cadrul Serviciului Public Comunitar pentru Eliberarea și Evidența Pașapoartelor Simple Maramureș, la momentele comiterii faptelor, persoană în prezent decedată. În final, materialele necesare pentru falsificare erau transmise la Chișinău, fizic sau în format electronic, unde se falsificau și erau restituite în țară unde erau predate beneficiarilor finali”, au explicat anchetatorii DGA.
Operațiunea de falsificare propriu-zisă a documentelor era realizată în Republica Moldova de către mai multe persoane care primeau ”comenzile” prin intermediul unei persoane rezidente în statul vecin. Actele contrafăcute erau livrate apoi clienților care proveneau din Germania, Austria, Italia, Portugalia și Franța.
”Afacerea” a căzut când anchetatorii, în colaborare cu autoritățile din Republica Moldova, au descoperit locul în care erau falsificate documentele. În paralel, pe 13 martie 2015, au fost făcute 20 de percheziții în județele Maramureș, Satu Mare, Cluj și Galați. 15 suspecți au fost arestați și au fost ridicate mai multe bunuri, printre care aparate pentru evidențierea elementelor de siguranță și detectarea falsurilor, fotografii și înscrisuri privind beneficiari de documente falsificate, pașapoarte și permise de conducere ce urmau să fie transferate spre Republica Moldova, dar și bani și telefoane.
Un urmărit internațional din Anglia și un italian ce voia să fugă în Belize, printre clienții grupării
Cei care apelau la serviciile falsificatorilor erau, de obicei, rezidenți în statele Europei Occidentale sau alte țări. Printre aceștia se aflau cetățeni români, italieni, irlandezi sau etnici kurzi, implicați în săvârșirea unor infracțiuni ori, după caz, urmăriți general, având interdicții de intrare în spațiul Uniunii Europene sau suspecți de apartenență la organizații teroriste. Unii dintre ei au devenit ulterior intermediari în procurarea de documente falsificate pentru alte persoane.
De exemplu, un cetățean irlandez, rezident în Bulgaria, a solicitat pentru un urmărit internațional de origine engleză, 4 pașapoarte și 4 cărți de identitate românești, pe nume diferite. A bătut palma cu falsificatorii pentru 3.500 de euro, urmând ca în primă fază să primească o carte de identitate și un pașaport românesc. Dacă era mulțumit, primea restul ”comenzii”. ”Întrucât cetățeanul irlandez și-a exprimat nemulțumirea cu privire la calitatea inferioară a cărții de identitate falsificate, a refuzat să achite diferența de 2.000 de euro și a renunțat și la restul tranzacției”, au aflat anchetatorii.
La serviciile grupării a apelat, tot printr-un intermediar, și un italian, condamnat în țara sa. Acesta avea nevoie de un pașaport fals, pentru a fugi în Belize. Individul a refuzat primul document primit, pe motiv că era greșită înălțimea, așa că a cerut unul nou. A plătit 1800 de euro, iar după ce l-a primit, a cerut și un permis de conducere românesc. N-a mai apucat să fugă în paradisul visat, pentru că a fost prins în urma colaborării anchetatorilor români cu cei italieni.
13 inculpați arestați au fost trimiși în judecată în acest caz, pentru comiterea a 48 de infracțiuni de constituire de grup infracțional organizat, trafic de influență, cumpărare de influență, fals material în înscrisuri oficiale și uz de fals. Unul dintre cei judecați a decedat între timp, iar la final 10 au fost condamnați definitiv pe 10 martie 2021. Cea mai mare pedeapsă a fost de 8 ani și 8 luni de închisoare, iar cea mai mică – de doi ani de detenție, toate cu executare.
Condamnări și pentru o grupare similară, coordonată de un tăietor de lemne
Anterior, într-o cauză similară, Curtea de Apel Cluj a condamnat definitiv cinci membri ai altei grupări cu activități similare. Doar șeful grupului, un bărbat de 48 de ani, tăietor de lemne, va executa după gratii pedeapsa de 3 ani și 10 luni, în timp ce restul inculpaților au primit pedepse cu suspendare. Dosarul falsificatorilor a fost trimis în judecată în aprilie 2015.
De această dată falsificarea documentelor era realizată la domiciliu unuia dintre membrii grupului. Suspecții țineau să-și asigure clienții că actele contrafăcute sunt de o bună calitate și că acestea conțin date reale de stare civilă (CNP, domiciliu, nume și prenume). În acest fel le lăsau impresia ”că au influență asupra unor funcționari competenți pentru a-i determina să îndeplinească acte contrare atribuțiilor de serviciu, respectiv de a le furniza date reale de stare civilă și materiale originale, necesare confecționării acestor documente”, au explicat anchetatorii DGA.
Gruparea a acționat între octombrie 2014 și martie 2015, iar un document era falsificat pentru sume cuprinse între 900 și 1.100 de euro. Suspecții aveau reguli stricte: foloseau cartele prepay, discutau codat și circulau doar cu taximetre, mașini închiriate sau înmatriculate în străinătate.
DOCUMENT – Sentința pronunțată de Curtea de Apel Cluj pe 10 martie 2021 în cazul grupării formată din 11 persoane:
