Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie civilă al Înaltei Curți de Casație și Justiție a respins, luni, ca inadmisibile, patru sesizări în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Printre instanțele care s-au adresat Curții Supreme se numără și Curtea de Apel din Oradea. Magistrații bihoreni au cerut ”lămurirea modalității de actualizare a bazei de calcul a pensiei fostului magistrat care a beneficiat la data pensionării de o sumă compensatorie în cuantum de 15% din indemnizația brută lunară pentru titlul de doctor, prin aplicarea dispoziţiilor art. 85 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 raportat la dispoziţiile art. 14 alin. (1) din Legea nr. 153/2017 de către Înalta Curte de Casaţie si Justiţie.”
Deciziile Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie civilă, pronunțate în ședința din 15 martie 2021:
- Decizia nr. 13 în dosarul nr. 3340/1/2020
Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel Braşov – Secția civilă, în dosarul nr. 2337/62/2019, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept:
„Interpretarea dispoziţiilor art. 28, 29, 30 şi 108 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul de a se preciza dacă sporurile de 3%, 6% şi 9%, prevăzute de art. 108 din lege, se includ în cuantumul pensiei ce nu poate depăşi 85% sau se adaugă în cuantumul pensiei ce nu poate depăşi 85% din soldă.”
- Decizia nr. 14 în dosarul nr. 3360/1/2020
Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, în dosarul nr. 22061/3/2019, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, cu privire la următoarea chestiune de drept: interpretarea Deciziei nr. 36 din 4 iunie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 606 din 16 iulie 2018, în sensul de a şti dacă instituie precedentul judiciar ca izvor de drept în materia salarizării personalului din justiţie.
- Decizia nr. 15 în dosarul nr. 3396/1/2020
Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel Oradea – Secţia I civilă, în dosarul nr. 445/111/2020, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept:
„Lămurirea modalității de actualizare a bazei de calcul a pensiei fostului magistrat care a beneficiat la data pensionării de o sumă compensatorie în cuantum de 15% din indemnizația brută lunară pentru titlul de doctor, prin aplicarea dispoziţiilor art. 85 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 raportat la dispoziţiile art. 14 alin. (1) din Legea nr. 153/2017 de către Înalta Curte de Casaţie si Justiţie.”
- Decizia nr. 16 în dosarul nr. 3412/1/2020
Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul Olt – Secţia I civilă în dosarul nr. 416/207/2020*, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept:
”1. Dacă în interpretarea şi aplicarea dispozițiilor art. 670 alin. (1) şi (6) din Codul de procedură civilă, având în vedere şi Decizia RIL nr. 8/2016 şi Decizia nr. 15/2016 – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, Biroul Executorului Judecătoresc are calitate procesuală pasivă în contestația la executare în care se solicită anularea încheierii de stabilire avans cheltuieli necesare continuării procedurii de executare silită, fiind aplicabile dispozițiile art. 78 alin. (1) din Codul de procedură civilă sau ale art. 78 alin. (2) din Codul de procedură civilă referitoare la introducerea forţată în cauză, din oficiu, a altor persoane;
2. Ca urmare a răspunsului la prima întrebare, să se interpreteze dacă instanța de apel poate invoca din oficiu ca motiv de nelegalitate a hotărârii primei instanțe lipsa coparticipării procesuale pasive a Biroului Executorului Judecătoresc, în cazul în care acesta nu a avut calitatea de intimat în cauză, cu consecința aplicării dispozițiilor art. 480 alin. (3) sau ale art. 480 alin. (6) din Codul de procedură civilă, în lipsa cererii părților privind trimiterea cauzei spre rejudecare şi în condiţiile restrictive prevăzute de art. 478 alin. (1) din Codul de procedură civilă, precum şi de art. 78 alin. (3) din Codul de procedură civilă”.
Toate deciziile sunt obligatorii, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
DOCUMENT – Comunicat privind deciziile pronunţate de Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie civilă în şedinţa din 15 martie 2021:
