Înalta Curte de Casație și Justiție a fost sesizată pentru emiterea unei hotărâri prealabile în ceea ce privește publicarea de anunțuri fictive online. Mai precis, Curtea Supremă este chemată să răspundă la întrebarea dacă această faptă realizează condiţiile de tipicitate ale infracţiunii de fraudă informatică sau ale înşelăciunii.
Sesizarea prealabilă a Înaltei Curți a fost făcută de către Curtea de Apel Alba Iulia, în cadrul unui proces care are ca obiect iniţierea, constituirea de grup infracţional organizat, aderarea sau sprijinirea unui asemenea grup. Înregistrată pe 18 martie, sesizarea a primit termen de soluționare pe 25 mai și are următoarea formulare:
”Publicarea de anunţuri fictive online care a avut drept consecinţă producerea unei pagube, fără ca prin această activitate să se intervină asupra sistemului informatic sau asupra datelor informatice prelucrate de acesta, realizează condiţiile de tipicitate ale infracţiunii de fraudă informatică, prevăzute de art. 249 din Codul penal (în modalitatea alternativă a „introducerii de date informatice”) sau ale infracţiunii de înşelăciune, prevăzute de art. 244 alin. 2 din Codul penal (în modalitatea alternativă „prin alte mijloace frauduloase”)?”
Cauza în care a fost dispusă sesizarea prealabilă a Curții Supreme se referă la 16 inculpați într-un dosar al DIICOT Sibiu, acuzați de inițierea, constituirea de grup infracţional organizat, aderarea sau sprijinirea unui asemenea grup și fraudă informatică ori complicitate la fraudă informatică. Modul de acțiune a fost gândit de unul dintre inculpați și consta în postarea de anunțuri privind vânzări de bunuri fictive pe site-uri de licitații online internaționale, urmate de purtarea corespondenței electronice cu persoane interesate, aspecte de care se ocupa chiar el.
Persoanele vătămate erau convinse să vireze banii aferenți bunului pe care doreau să-l achiziționeze în conturile bancare controlate de grupare. În corespondența pe care o purtau cu vânzătorul li se inducea convingerea să fac plata printr-un serviciu de tipul ”escrow” (o a treia parte primește banii de la cumpărător și îi ține până la finalizarea efectivă a tranzacției, când îi remite vânzătorului), astfel că în cazul neprimirii bunului, aceștia urmau să le fie restituiți.
De fapt, banii ajungeau în conturile deschise în România și Bulgaria de ceilalți membri ai grupării care retrăgeau banii înainte ca victimele să anuleze tranzacția. Apoi transferau sumele în contul liderului grupului, cu titlu de cadou, chirie sau împrumut, luându-și și ei un procent din bani.
Prin această metodă au fost înșelate peste 400 persoane din Ungaria, Austria, Spania sau Italia, iar produsele fictive (mașini sau electrocasnice) au fost postate pe mai bine de 80 de site-uri de licitații online din Europa. În acest fel, gruparea ar fi obținut nu mai puțin de 250.000 de euro.
DOCUMENT – Textul complet al încheierii de sesizare prin mecanismul întrebării prealabile:
