Titlul problemei de drept: Acordarea de măsuri compensatorii în baza legii 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. Obiect fond funciar
Prin decizia civilă nr. (…)/R/2019 pronunțată în dosarul (…), Tribunalul Bihor s-a admis în parte apelul împotriva sentinței civile (…) din 18.10.2018 pronunțată de Judecătoria Beiuș în dosarul (…), reţinându-se:
Comisia orăşenească pentru stabilirea dreptului de proprietate privată nu poate fi obligată la plata de despăgubiri, dar poate fi obligată să întocmească și să înainteze documentația cu propunere de acordare de măsuri compensatorii.
S-a stabilit că, potrivit art. 1 alin. 2 din Legea nr. 165/2013, „în situaţia în care restituirea în natură a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist nu mai este posibilă, măsurile reparatorii în echivalent care se pot acorda sunt compensarea cu bunuri oferite în echivalent de entitatea învestită cu soluţionarea cererii formulate în baza Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, măsurile prevăzute de Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi măsura compensării prin puncte, prevăzută în cap. III.”
Potrivit art. 21 din Legea nr. 165/2013 „în vederea acordării de măsuri compensatorii pentru imobilele care nu pot fi restituite în natură, entităţile învestite de lege transmit Secretariatului Comisiei Naţionale deciziile care conţin propunerea de acordare de măsuri compensatorii, întreaga documentaţie care a stat la baza emiterii acestora şi documentele care atestă situaţia juridică a imobilului obiect al restituirii la momentul emiterii deciziei, inclusiv orice înscrisuri cu privire la construcţii demolate.”
Opinia judecătorilor instanţei, în unanimitate, este că entităţile investite de lege, respectiv comisiile judeţene de fond funciar şi Comisia de Fond Funciar a Municipiului Bucureşti, pot propune Comisiei Naţionale soluţionarea cererilor de retrocedare prin acordare de măsuri compensatorii potrivit prezentei legi numai după epuizarea suprafeţelor de teren agricol afectate restituirii în natură, identificate la nivel local – art. 21 alin. 4 din Legea nr.165/2013.
Această problemă de drept a fost cuprinsă în minuta de practică neunitară a Judecătoriei Beiuș, județul Bihor, din iunie 2019.