Curtea Constituțională a României (CCR) a motivat decizia 391/2021 prin care s-a respins excepția de neconstituționalitate a Legii nr. 55/2020 referitoare la măsuri de prevenire și combatere a efectelor pandemiei de COVID-19. Este vorba despre actul normativ în baza căruia au fost emise hotărârile de guvern referitoare la starea de alertă și s-au luat toate măsurile în pandemie, a anunțat, pe Facebook, avocata Elena Radu. Aceasta a publicat decizia motivată a CCR.
Decizia 391/2021 a Curții Constituționale a fost dată pe 8 iunie 2021 și privește excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 5, art. 8, art. 9 alin. (1), art. 13, art. 14, art. 38-39 și art. 65-66 din Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, precum și a Legii nr. 55/2020, în ansamblul său. Excepția a fost ridicată de avocata Silvia Uscov într-o cauză având ca obiect soluționarea unei acțiuni în contencios administrativ.
În motivarea excepției s-a susținut că Legea 55/2020 a fost adoptată cu încălcarea principiului bicameralismului. S-a mai arătat că, în prezent, contrar dispozițiilor legii fundamentale, atribuția de restrângere a a unor drepturi și libertăți este exercitată de Guvern fără ca Parlamentul să poată interveni asupra unor astfel de restrângeri. În plus, s-a susținut că Legea 55/2020 este neconstituțională pentru că a fost adoptată fără solicitarea oblighatorie a avizului Consiliului Economic și Social.
În ceea ce privește neconstituționalitatea intrinsecă a Legii 55/2020, s-a arătat în expunerea de motive, printre altele, că restrângerea unor drepturi și libertăți fundamentale prin hotărâre de Guvern încalcă prevederile art. 108 din Constituție, conform cărora hotărârile Guvernului sunt emise doar pentru organizarea executării legii. Au mai fost invocate încălcări ale dispozițiilor art. 53 din Constituție, prin faptul că legea nu prevede în mod expres drepturile a căror exercitare poate fi restrânsă, ale art. 61 alin. (1) din legea fundamentală (Parlamentul este singura autoritate legiuitoare a țării), dar și ale art. 73, art. 108 alin. (2) și art. 115 din Constituție, potrivit cărora Parlamentul nu poate delega puterea de legiferare Guvernului care să exercite această competență prin emiterea de hotărâri.
DOCUMENT – Argumentele CCR în luarea deciziei 391/2021:
Într-o postare pe Facebook, avocata Silvia Uscov arată că instanța de contencios constituțional nu a analizat toate criticile de neconstituționalitate invocate sub toate temeiurile de drept. ”Adică CCR însuși a încălcat Constituția României în acest caz. Eram sigură că nu pot motiva respingerea excepției invocate de către mine în dosarul pe care l-am deschis cu Elena Radu și o altă colegă avocat, așa că întreaga decizie e un bla, bla. Deci NU s-a dorit constatarea neconstituționalității, nu că nu existau suficiente motive”, a scris Silvia Uscov.
”Cu toate că s-a invocat încălcarea art. 1 alin. (3) și (5) raportat la art. 141 din Constituție (și a și reținut asta în decizie), CCR s-a făcut că plouă și a analizat dacă s-a încălcat numai art. 141 din Constituție (invocând, normal, numai decizii privind excepțiile în care se invocase numai art. 141, nu și art. 1 alin. 3 și 5 din Constituție).
Dacă ar fi analizat CCR toate criticile invocate, adică și dacă s-a încălcat art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție, soluția ar fi fost alta, de admitere. Așa că mai bine s-a făcut că plouă și nu le vede (cu toate că le-a reținut în decizie)”, a reacționat și avocata Elena Radu.
”În ceea ce privește neconstituționalitatea art. 5 alin. 2 lit. d ) din Legea nr. 55/2020 (măsuri de protecție a vieții și pentru limitarea efectelor tipului de risc produs asupra sănătății persoanelor) in temeiul cărora s-au instituit toate măsurile aberante, zise CCR ca e clar și previzibil.
Sunt curioasă dacă s-ar da o lege în care să scrie că judecătorii CCR pot fi arestați pentru orice decizii pe care le iau care sunt considerate de instanțele judecătorești că afectează drepturi, de exemplu, dacă vor mai considera norma la fel de clară și previzibilă”, a mai precizat avocata Elena Radu.
DOCUMENT – Jurisprudența CCR în ceea ce privește lipsa solicitării avizului CES, invocată de autorii excepției de neconstituționalitate: