Curtea Constituțională a României (CCR) a explicat, într-o decizie publicată, vineri, pe pagina sa de internet, care au fost motivele pentru care a admis obiecția de neconstituționalitate formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție în ceea ce privește dispozițiile articolului II din Legea pentru modificarea și completarea Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor și pentru modificarea Legii 304/2004. ”În măsura în care textele legale plasează DNA și DIICOT în structura Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, legiuitorului nu îi este permis ca prin derogările succesive aduse să constituie personalul acestor structuri din procurori care nu ar îndeplini nici măcar condiția de vechime necesară promovării în funcția de procuror la parchetul de pe lângă tribunal”, a explicat CCR. În schimb, instanța de contencios constituțional a stabilit că legea atacată, în ansamblul său, este constituțională.
Obiectul controlului de constituționalitate l-a constituit Legea pentru modificarea și completarea Legii nr.303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor și pentru modificarea Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciară, în ansamblul său. Textul de lege criticat în mod punctual este reprezentat de art.II [cu referire la art.791 alin.(3) și art.87 alin.(2) din Legea nr.304/2004], care are următorul cuprins:
„1. La articolul 791 alineatul (3) va avea următorul cuprins: «(3) Pentru a fi numiți în cadrul Direcției de Investigarea a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, procurorii trebuie să nu fi fost sancționați disciplinar, să aibă o bună pregătire profesională, o conduită morală ireproșabilă o vechime de cel puțin 7 ani în funcția de procuror sau judecător și să fi fost declarați admiși în urma interviului organizat de către comisia constituită în acest scop».”;
2. La articolul 87, alineatul (2) va avea următorul cuprins: «(2) Pentru a fi numiți în cadrul Direcției Naționale Anticorupție, procurorii trebuie să nu fi fost sancționați disciplinar, să aibă o bună pregătire profesională, o conduită morală ireproșabilă, cel puțin 7 ani vechime în funcția de procuror sau judecător și să fi fost declarați admiși în urma unui concurs organizat de către comisia constituită în acest scop».”.
Extrase din Decizia 514/14 iulie 2021 a Curții Constituționale:
– Curtea constată că din moment ce cele două direcții (DNA și DIICOT – n.n.) sunt organizate la nivelul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, legiuitorul nu poate reglementa condiții derizorii, insignifiante, favorizante ori preferențiale de vechime pentru a accede în structura unui parchet aflat la un asemenea nivel. Este adevărat că legiuitorul trebuie să îmbine într-un mod coerent energia, puterea de lucru, disponibilitatea la efort și dorința de afirmare și de salarizare superioară a procurorilor aflați la început de carieră cu experiența și maturitatea profesională, echilibrul și specializarea, precum și experiența de viață a celor care au o vechime considerabilă în funcție.
– Astfel, fixarea unor condiții identice de numire în funcție la parchetele specializate cu cele de promovare în funcția de procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție ar fi evident nerezonabilă, întrucât un grad profesional deținut pe perioada numirii ca procuror în cadrul DNA sau DIICOT, care presupune doar competențe funcționale, nu poate fi dobândit, prin definiție, în aceleași condiții precum cel definitiv.
– Este nu numai rațional, dar și imperativ din punctul de vedere al exigențelor constituționale ca vechimea efectivă pentru numirea în funcțiile de procuror în cadrul DIICOT sau DNA să reflecte poziția constituțională supraordonată a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în structura Ministerului Public, calitatea de structură specializată a acestor direcții, precum și caracterul superior al rangului dobândit. De aceea, vechimea efectivă în funcție pentru aceste numiri trebuie să fie cel puțin aceeași cu cea necesară pentru accederea în funcția de procuror al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. De altfel, ambele categorii de personal de la nivelul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în structura Ministerului Public [procuror specializat/ procuror cu competență generală] au pe perioada îndeplinirii activității același statut și aceeași salarizare pentru funcția de bază îndeplinită. Curtea subliniază faptul că vechimea efectivă trebuie să fie cel puțin aceeași sau chiar mai mare pentru numirea în funcția de procuror DNA sau DIICOT, tocmai pentru că acestea sunt direcții specializate și de elită învestite cu instrumentarea unor cauze de o complexitate ridicată și care sunt circumscrise combaterii crimei organizate, terorismului sau corupției, după caz, iar specializarea poate implica o condiție superioară de vechime pentru accederea în respectiva funcție, dar nicidecum una inferioară.
– Curtea observă că, dacă aceste direcții specializate au competența de a efectua urmărirea și trimiterea în judecată penală a deputaților și a senatorilor, înseamnă că ele nu numai că funcționează în mod formal și instituțional în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, dar sunt constituite din procurori a căror experiență profesională se ridică la același nivel. Altfel, ar fi de neînțeles plasarea celor două direcții specializate la cel mai înalt nivel ierarhic și compunerea acestora din procurori aflați la început de carieră. O asemenea opțiune legislativă eludează însăși art.72 alin.(2) și art.132 alin.(3) din Constituție și reprezintă o construcție paradoxală inadmisibilă într-un sistem normativ.
– Accederea în funcția de procuror la DIICOT sau DNA presupune în sine un regim derogatoriu, însă legiuitorul poate apela numai la derogări permise de Constituție. În măsura în care textele legale plasează DNA și DIICOT în structura Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, legiuitorului nu îi este permis ca prin derogările succesive aduse să constituie personalul acestor structuri din procurori care nu ar îndeplini nici măcar condiția de vechime necesară promovării în funcția de procuror la parchetul de pe lângă tribunal.
– Curtea urmează să elimine privilegiul conferit prin stabilirea unei condiții de vechime mai mici față de cea generală existentă, astfel că revine legiuitorului obligația constituțională de a corela vechimile necesare pentru accederea în funcția de procuror la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, indiferent de structura vizată din cadrul acesteia, și, prin urmare, de a stabili o condiție de vechime efectivă cel puțin egală cu cea necesară pentru promovarea în funcția de procuror la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
DOCUMENT – Decizia 514/14 iulie 2021 referitoare la obiecția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.II din Legea pentru modificarea și completarea Legii nr.303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor și pentru modificarea Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciară, precum și a legii în ansamblul său: