Ministerul Justiției a lansat, marți, în dezbatere publică proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, precum și a altor acte normative. Documentul are în vedere exclusiv punerea în acord a unor dispoziții privind protecția martorilor, executarea pedepselor, a măsurilor educative și a altor măsuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal cu prevederile Constituției, așa cum acestea din urmă au fost interpretate prin decizii ale Curții Constituționale de admitere a unor excepții de neconstituționalitate referitoare la aceste acte normative.
Legea nr. 286/2009 privind Codul penal a intrat în vigoare pe 1 februarie 2014. Ulterior, Curtea Constituțională a fost sesizată cu mai multe excepții de neconstituționalitate în legătură cu texte din acest act normativ, unele dintre aceste excepții fiind admise. ”Dintre deciziile de admitere a unor excepții de neconstituționalitate a unor texte din Codul penal pronunțate de Curtea Constituțională, unele impun operarea unor intervenții legislative prin care să se realizeze punerea în acord a dispozițiilor legale declarate neconstituționale cu Constituția, așa cum a fost aceasta din urmă interpretată prin deciziile respective ale instanței de contencios constituțional, potrivit dispozițiilor art. 147 alin. (1) din Constituție”, se arată în expunerea de motive.
Modificările propuse a fi aduse Codului Penal:
– La articolul 35, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:
„(1) Infracțiunea este continuată când o persoană săvârșește la diferite intervale de timp, dar în realizarea aceleiași rezoluții, acțiuni sau inacțiuni care prezintă, fiecare în parte, conținutul aceleiași infracțiuni.”
– La articolul 129 alin. (2), litera b) se modifică și va avea următorul cuprins:
„b) dacă măsura educativă este privativă de libertate, iar pedeapsa este închisoarea, se aplică pedeapsa închisorii, care se majorează cu o durată egală cu cel puțin o pătrime din durata măsurii educative ori din restul rămas neexecutat din aceasta la data săvârșirii infracțiunii comise după majorat. Pedeapsa astfel obținută nu poate depăși durata pedepsei rezultante aplicabile potrivit art. 39 alin. (1) lit. b) dacă ambele infracțiuni ar fi fost comise după majorat.”
– La articolul 155, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:
„(1) Cursul termenului prescripției răspunderii penale se întrerupe prin îndeplinirea oricărui act de procedură în cauză care, potrivit legii, trebuie comunicat suspectului sau inculpatului.”
– La articolul 297, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:
„(1) Fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, nu îndeplinește un act prevăzut de o lege, o ordonanță a Guvernului, o ordonanță de urgență a Guvernului sau de un alt act normativ care, la data adoptării acestuia, avea putere de lege ori îl îndeplinește cu încălcarea unei asemenea dispoziții legale, cauzând astfel o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică.”
– Articolul 298 (neglijența în serviciu) se modifică și va avea următorul cuprins:
”Fapta funcționarului public care, din culpă, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, nu îndeplinește un act prevăzut de o lege, o ordonanță a Guvernului, o ordonanță de urgență a Guvernului sau de un alt act normativ care, la data adoptării acestuia, avea putere de lege ori îl îndeplinește cu încălcarea unei asemenea dispoziții legale și prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice, se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă.”
– La articolul 334, alineatele (1), (2) și (4) se modifică și vor avea următorul cuprins:
„(1) Punerea în circulație sau conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul, tramvai, tractor agricol ori forestier neînmatriculat sau neînregistrat, potrivit legii, se pedepsește cu închisoare de la unu la 3 ani sau cu amendă.
(2) Punerea în circulație sau conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul, tramvai, tractor agricol ori forestier cu număr fals de înmatriculare sau înregistrare se pedepsește cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amendă. (…)
(4) Conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tractarea unei remorci ale cărei plăcuțe cu numărul de înmatriculare sau de înregistrare au fost retrase ori a unui vehicul înmatriculat în alt stat, care nu are drept de circulație în România, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amendă.”
– La articolul 335, alineatele (1) și (2) se modifică și vor avea următorul cuprins:
„(1) Conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul, a unui tramvai ori a unui tractor agricol sau forestier de către o persoană care nu posedă permis de conducere se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani.
(2) Conducerea pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere de către o persoană al cărei permis de conducere este necorespunzător categoriei sau subcategoriei din care face parte vehiculul respectiv ori al cărei permis i-a fost retras sau anulat ori căreia exercitarea dreptului de a conduce i-a fost suspendată sau care nu are dreptul de a conduce autovehicule, tramvaie ori tractoare agricole sau forestiere în România se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.”
– La articolul 336, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:
„(1) Conducerea pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere de către o persoană care are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge se pedepsește cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amendă.”
– După articolul 336 se introduce un nou articol, articolul 3361 (Consumul de alcool sau de alte substanțe ulterior producerii unui accident de circulație), cu următorul cuprins:
”(1) Fapta conducătorului unui vehicul de a consuma alcool sau alte substanțe psihoactive, după producerea unui accident de circulație care a avut ca rezultat uciderea sau vătămarea integrității corporale ori a sănătății uneia sau mai multor persoane, până la recoltarea probelor biologice, se pedepsește cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amendă.
(2) Dacă persoana aflată în una dintre situațiile prevăzute în alin. (1) efectuează transport public de persoane, transport de substanțe sau produse periculoase ori se află în procesul de instruire practică a unor persoane pentru obținerea permisului de conducere sau în timpul desfășurării probelor practice ale examenului pentru obținerea permisului de conducere, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani.
(3) Nu constituie infracțiune consumul de substanțe psihoactive, după producerea accidentului de circulație și până la recoltarea probelor biologice, dacă acestea sunt administrate de personal medical autorizat, în cazul în care acestea sunt impuse de starea de sănătate sau de vătămarea corporală a conducătorului auto.”
Articolul 19 din Legea nr. 682/2002 privind protecția martorilor se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 19. Persoana care are calitatea de martor, în sensul art. 2 lit. a) pct. 1, și care a comis o infracțiune, iar înaintea sau în timpul urmăririi penale ori al judecății denunță și facilitează identificarea și tragerea la răspundere penală a altor persoane care au săvârșit una dintre infracțiunile prevăzute la art. 2 lit. h) beneficiază de reducerea la jumătate a limitelor pedepsei prevăzute de lege.”
Legea nr.187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal se modifică și se completează după cum urmează:
– La articolul 3, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alin. (3), cu următorul cuprins:
„(3) Dispozițiile art. 4 din Codul penal sunt aplicabile și atunci când, în urma unei decizii a Curții Constituționale sau a unei decizii pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție în dezlegarea unei chestiuni de drept sau în soluționarea unui recurs în interesul legii, o faptă determinată nu mai întrunește elementele constitutive ale unei infracțiuni sau forma de vinovăție cerută de aceasta.”
Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal se modifică și se completează după cum urmează:
– La articolul 69, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:
„(1) Pot beneficia de vizită intimă persoanele care îndeplinesc, cumulativ, următoarele condiții:
a) sunt condamnate definitiv și sunt repartizate într-un regim de executare a pedepselor privative de libertate, respectiv sunt arestate preventiv în cursul judecății;
b) există o relație de căsătorie, dovedită prin copie legalizată a certificatului de căsătorie sau, după caz, o relație de parteneriat similară relațiilor stabilite între soți;
c) nu au beneficiat de permisiunea de ieșire din penitenciar în ultimele 3 luni anterioare solicitării vizitei intime, în cazul persoanelor condamnate;
d) nu au fost sancționate disciplinar pe o perioadă de 6 luni, anterioară solicitării vizitei intime, sau sancțiunea a fost ridicată în cazul persoanelor condamnate, iar în cazul persoanelor arestate preventiv în cursul judecății în ultimele 30 de zile anterioare solicitării;
e) participă activ la activități și programe educaționale, de asistență psihologică și asistență socială ori la muncă.”
– La articolul 69, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alin. (41), cu următorul cuprins:
„(41) În cazul în care între momentul aprobării cererii și cel al acordării dreptului deținutul nu mai îndeplinește condițiile prevăzute de alin. (1), vizita intimă nu se acordă.”
4. După articolul 112 se introduce un nou articol, articolul 1121 (Vizita intimă în cazul persoanelor reținute sau arestate preventiv aflate în centrele de reținere și arestare preventivă), cu următorul cuprins:
”(1) Pot beneficia de vizită intimă persoanele arestate preventiv în cursul urmăririi penale care îndeplinesc, cumulativ, următoarele condiții:
a) există o relație de căsătorie, dovedită prin copie legalizată a certificatului de căsătorie sau, după caz, o relație de parteneriat similară relațiilor stabilite între soți;
b) există acordul procurorului care efectuează urmărirea penală sau supraveghează efectuarea urmăririi penale;
c) au trecut cel puțin 60 de zile din momentul punerii în executare a măsurii preventive privative de libertate sau al primirii în centru;
d) nu au fost sancționate disciplinar pe o perioadă de 60 de zile anterioară solicitării vizitei intime sau sancțiunea a fost ridicată;
e) participă activ la activități de muncă neremunerată.
(2) Dispozițiile art. 69 alin. (2) – (5) se aplică în mod corespunzător.”
– „(1) În situațiile în care Legea nr. 15/1968 privind Codul penal al României este aplicabilă ca lege penală mai favorabilă, prin sintagma „îndeplinește în mod defectuos” din cuprinsul art. 246 și art. 248 se înțelege „îndeplinește un act prin încălcarea unei legi, a unei ordonanțe a Guvernului, a unei ordonanțe de urgență a Guvernului sau a unui alt act normativ care, la data adoptării acestuia, avea putere de lege.”
– În situațiile în care Legea nr. 15/1968 privind Codul penal al României este aplicabilă ca lege penală mai favorabilă, prin sintagma „îndeplinirea ei defectuoasă” din cuprinsul art. 249 se înțelege „îndeplinirea unui act prin încălcarea unei legi, a unei ordonanțe a Guvernului, a unei ordonanțe de urgență a Guvernului sau a unui alt act normativ care, la data adoptării acestuia, avea putere de lege.”
DOCUMENT – Proiect de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, precum și a altor acte normative:
