La Înalta Curte de Casație și Justiție este programat, miercuri, primul termen al procesului în care deputatul bihorean Mihai Lasca a atacat cu recurs în casație sentința definitivă prin care a fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare pentru loviri sau alte violențe. Parlamentarul a fost judecat pentru bătaia aplicată în trafic unui șofer, în 2019, pe un drum de lângă Oradea.
Ioan Mihai Lasca este acuzat că, pe 24 august 2019, pe DN79 Oradea – Salonta, la ieșirea din Nojorid, a blocat o mașină, după care l-a luat la bătaie pe cel aflat la volan. Victima a susținut că Lasca i-a rupt unul dintre ștergătoare, a urcat în mașină și i-a aplicat mai multe lovituri, în urma cărora a avut nevoie de 20 de zile de îngrijiri medicale.
Incidentul a fost înregistrat de un alt șofer, iar imaginile au fost folosite ca probă în procesul de loviri și alte violențe deschis de bărbatul lovit împotriva lui Lasca. În apărarea sa, actualul deputat a spus că a blocat mașina victimei pentru a lămuri un incident anterior, în care i-ar fi fost arătate semne obscene. Negând că l-ar fi agresat intenționat pe șofer, Lasca a declarat că bărbatul aflat la volan ”și-ar fi rupt ștergătorul din partea stângă” și că ar fi încercat să-l lovească atât cu acesta, cât și cu un baston.
Pe 11 noiembrie 2020, Judecătoria Oradea l-a condamnat pe Ioan Mihai Lasca la 2 ani de închisoare cu suspendare, pedeapsă menținută, pe 2 iunie 2021, de Curtea de Apel Oradea.
Recursul în casație este o cale extraordinară de atac, de anulare (nu de reformare sau de retractare), ce poate fi exercitată împotriva deciziilor penale definitive. Potrivit expunerii de motive a noului Cod de procedură penală, prin recursul în casație ”a cărei soluționare este numai de competența Înaltei Curți de Casație și Justiție, este analizată conformitatea hotărârilor definitive atacate cu regulile de drept, prin raportare la cazurile expres și limitativ prevăzute de lege.”
Recursul în casație poate fi introdus de către părți sau procuror în termen de 30 de zile de la data comunicării deciziei instanței de apel. Potrivit art. 438 din Codul de procedură penală, hotărârile sunt supuse casării în următoarele cazuri:
- în cursul judecății nu au fost respectate dispozițiile privind competența după materie sau după calitatea persoanei;
- hotărârea a fost pronunțată de alt complet decât cel care a luat parte la dezbaterea pe fond a procesului;
- instanța nu a fost compusă potrivit legii ori a existat un caz de incompatibilitate;
- judecata a avut loc fără participarea procurorului sau a inculpatului, când aceasta era obligatorie, potrivit legii;
- judecata a avut loc în lipsa avocatului, când asistența juridică a inculpatului era obligatorie, potrivit legii;
- ședința de judecată nu a fost publică, în afară de cazurile când legea prevede altfel;
- inculpatul a fost condamnat pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală;
- în mod greșit s-a dispus încetarea procesului penal;
- hotărârea cuprinde motive contradictorii ori motive străine de natura cauzei sau există o contradicție între considerentele și dispozitivul hotărârii;
- instanța nu a procedat la audierea inculpatului prezent, dacă audierea era legal posibilă;
- nu s-a constatat grațierea sau în mod greșit s-a constatat că pedeapsa aplicată inculpatului a fost grațiată;
- s-au aplicat pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege;
- instanța și-a întemeiat hotărârea pe probe pentru care a fost aplicată sancțiunea excluderii sau în mod greșit s-a aplicat sancțiunea excluderii cu privire la probe legal administrate;
