Jurisprudență | Tribunalul Neamț – Litigii cu profesioniști. Efectele promovării recursului împotriva încheierii de suspendare a judecăţii asupra termenului de perimare, prevăzut de art. 416 C.p.c.

Prin sentinţa civilă nr. …. a. .., pronunţată în dosarul nr. …, s-a respins cererea de repunere pe rol formulată de petenta ca nefondată, s-a admis excepţia perimării, invocată din oficiu, şi, pe cale de consecinţă, s-a constatat perimată acţiunea în daune contractuale, formulată de reclamanta. … în contradictoriu cu pârâta. …

În motivarea acestei hotărâri instanţa a reţinut că, prin încheierea din data de 29.11.2017, pronunţată în prezentul dosar, s-a dispus suspendarea judecăţii cauzei, în baza dispoziţiilor art. 242 alin. 1 Cod procedură civilă, întrucât reclamanta nu s-a conformat dispoziţiilor instanţei de a depune la dosar obiectivele pentru expertiza electroenergetică încuviinţată în cauză.

Reclamanta a formulat recurs împotriva încheierii din data de 29.11.2017, prin care s-a dispus suspendarea judecăţii, respins prin decizia civilă nr, pronunţată de. .. în dosarul nr. …, cursul termenului de perimare nefiind aşadar întrerupt.

Având în vedere că încheierea de suspendare a judecării cauzei a fost pronunţată la data de 29.11.2017, prima instanţă a constatat că de la această dată, dosarul a rămas în nelucrare mai mult de 6 luni din culpa părţii.

Din punctul de vedere al instanţei de fond, faptul că numai ulterior împlinirii termenului de perimare de 6 luni partea reclamantă a îndeplinit obligaţia de a depune la dosar obiectivele pentru expertiza electroenergetică încuviinţată în cauză, solicitând repunerea cauzei pe rol, nu este de natura a înlătura termenul împlinit de 6 luni. Instanţa a apreciat depunerea de obiective pentru expertiza electroenergetică încuviinţată în cauză ca fiind necesară în vederea soluţionării judicioase a cauzei şi pentru respectarea tuturor garanţiilor necesare în vederea beneficierii de un proces echitabil. Or, partea reclamantă nu si a îndeplinit obligaţia stabilită în sarcina sa în mod culpabil în termenul de 6 luni.

În consecinţă, s-a constatat ca fiind perimată acţiunea, în conformitate cu dispoziţiile art. 416 noul Cod procedură civilă, care prevede că „orice cerere de chemare în judecată, contestaţie, apel, recurs, revizuire şi orice altă cerere de reformare sau de retractare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din motive imputabile părţii, timp de 6 luni, iar potrivit art. 420 alin. 1 din acelaşi cod, perimarea se poate constata şi din oficiu.

Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, a declarat recurs reclamanta, solicitând casarea hotărârii recurate, cu consecinţa respingerii excepţiei de perimare, invocate din oficiu de prima instanţă şi trimiterea cauzei aceleiaşi instanţe pentru continuarea judecăţii.

În motivare reclamanta – recurentă a arătat că, prin formularea la data de 18.01.2018 a cererii de recurs împotriva încheierii de suspendare a judecăţii, din data de 29.011.2017, s-a întrerupt cursul termenului de 6 luni, menţionat în ai*t. 416 Cod procedură civilă, iar în perioada judecării recursului termenul de perimare a fost suspendat, potrivit art. 418 Cod procedură civilă.

Ca urmare, termenul de perimare de 6 luni a început să curgă de la data respingerii recursului împotriva încheierii de suspendare, adică de la data de 27.03.2018, iar în interiorul termenului de perimare, respectiv la data de 12.06.2018, a formulat cererea de repunere pe rol.

În drept, au fost invocate prevederile art. art. 416, art. 418, art. 488 Cod procedură civilă.

Cererea de recurs a fost legal timbrată, în temeiul art. 24 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.

Intimata nu şi-a exprimat punctul de vedere în legătură cu calea de atac promovată de partea adversă.

Examinând sentinţa civilă rec urată, prin prisma motivelor de recurs invocate şi în raport de dispoziţiile legale aplicabile în cauză, tribunalul consideră recursul ca fiind fondat, pentru următoarele considerente:

Toate părţile litigante au obligaţia legală de a face demersurile judiciare în vederea finalizării procesului, iar în cazul nerespectării cerinţei de a exista continuitate între actele de procedură intervine sancţiunea procedurală a perimării, constând în stingerea procesului în faza în care se află, din cauza rămânerii în nelucrare, din vina părţii, un anumit interval de timp, prevăzut de lege. în acest sens art. 416 Cod procedură civilă prevede că (1) Orice cerere de chemare în judecată, contestaţie, apel, recurs, revizuire şi orice altă cerere de reformare sau de retractare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din motive imputabile părţii, timp de 6 luni. (2) Termenul de perimare curge de la ultimul act de procedură îndeplinit de părţi sau de instanţă. Aşadar, dacă părţile nu efectuează nici un act de procedură în termenul imperativ, reglementat de art. 416 alin. 1 Cod procedură civilă, operează o prezumţie de desistare, având ca efect stingerea procesului.

Potrivit art. 417 Cod procedură civilă, perimarea se întrerupe prin îndeplinirea unui act de procedură făcut în vederea judecării procesului de către partea care justifică un interes.

Pe de altă parte, cauzele de suspendare a cursului perimării sunt reglementate de 418 Cod procedură civilă, legiuitorul având în vedere, printre altele, ipoteza în care partea este împiedicată de a stărui în judecată din cauza unor motive temeinic justificate (alin. 3, teza I).

Aplicând dispoziţiile legale enunţate la particularităţile speţei, tribunalul constată că, la data pronunţării încheierii de suspendare a judecăţii – 29.11.2017, a început să curgă termenul de perimare, însă recursul promovat de către reclamanta – recurentă la data de 18.01.2018, împotriva acestei încheieri a avut efect întreruptiv al termenului prevăzut de art. 416 alin. 1 Cod procedură civilă întrucât reprezintă un act de procedură în sensul art. 417 Cod procedură civilă, efectuat de către parte cu scopul evident de continuare a judecării cauzei. Ca urmare, de la data de 18.01.2018, a început să curgă un nou termen de perimare de 6 luni, cursul perimării fiind însă suspendat în perioada soluţionării recursului împotriva încheierii de suspendare a judecăţii, respectiv în intervalul 18.01.2018–27.03.2018, conform art. 418 alin. 3 Cod procedură civilă, astfel că termenul prevăzut de art. 416 alin. 1 Cod procedură civilă s-ar fi împlinit la data de 27.09.2018. Având în vedere că cererea de repunere pe rol a cauzei a fost formulată de către reclamanta – recurentă la data de 12.06.2018, deci în interiorul termenului de perimare, rezultă că soluţia instanţa de fond este nelegală, din perspectiva întrunirii condiţiilor reglementate art. 416 şi următoarele Cod de procedură civilă.
Chiar şi în ipoteza în care nu ar fi operat suspendarea cursului perimării, nu ar fi intervenit această sancţiune în condiţiile în care termenul de perimare început la data de 18.01.2018 s-ar fi împlinit la data de 18.07.2018, după formularea cererii de repunere pe rol a dosarului. Faţă de considerentele expuse anterior, în temeiul art. 496 al. 2 Cod de procedură civilă, tribunalul va admite recursul cu a cărui soluţionare a fost învestit şi, pe cale de consecinţă, va casa sentinţa civilă recurată, va respinge ca nefondată excepţia perimării cererii de chemare în judecată şi va trimite cauza instanţei de fond pentru continuarea judecăţii.

Domeniu asociat: contencios administrativ: respingerea cererii prin care se solicită anularea deciziei de invalidare la solicitarea de despăgubiri în baza Legii 290/2003, pentru neîndeplinirea cumulativă a condiţiilor prevăzute de lege pentru a putea beneficia de despăgubiri.

1) Cererea de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată, reclamanta. .. a chemat în judecată pârâta. … şi a solicitat următoarele:
– repunerea în termenul de contestare a deciziei de invalidare nr. …/12.06.2017, emisă de. …;
– anularea Deciziei de Invalidare nr. 12.06.2017, pronunţate de către. …, prin care s-a dispus invalidarea Hotărârii nr. …/16.10.2015, emisă de. …;
– obligarea pârâtei la validarea totală a Hotărârii nr. …/16.10.2015, prin emiterea unei Decizii de validare în sensul acordării de despăgubiri băneşti pentru bunurile imobile deţinute de către defuncţii părinţi, . …, rămase în oraşul. .., Ucraina, în valoare totală de 150.945,71 de lei;
– Obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată

În motivarea în fapt a cererii de repunere în termen, reclamanta a arătat că are vârsta de 80 de ani şi, din anul 2015, a fost diagnosticată cu demenţă senilă.

De la momentul formulării cererii, în baza dispoziţiilor Legii nr. 290/2003, a încercat să îşi dovedească atât calitatea de moştenitor a persoanelor îndreptăţite pentru aplicarea dispoziţiilor acestei legi, cât şi dreptul de proprietate al părinţilor asupra bunurilor pentru care a solicitat despăgubiri în baza acesteia.

Deşi, până în anul 2011, a fost un om sănătos şi s-a preocupat îndeaproape de dosarul format la Comisia pentru aplicarea Legii nr. 290/2003, rezultatele pentru cererea sa au fost aşteptate în zadar. În afara unor noi şi noi cereri din partea. .. precum şi din partea. .., nu a primit niciun fel de rezultat.
Din cauza stării de sănătate, nu a realizat faptul că, în data de 12.06.2017 s-a invalidat Hotărârea nr. …/16.10.2015, emisă de Comisia pentru Aplicarea Legii nr. 290/2003 şi a considerat înscrisul reprezenta o solicitare de documente justificative, aferente dosarului nr…

Reclamanta subliniază că locuieşte singură. ..că are doi fii care locuiesc în. … şi care o vizitează uneori, însă, din cauza modului în care starea sa de sănătate a evoluat, au fost preocupaţi mai ales de aceasta. Este foarte adevărat că, în condiţiile în care a văzut că procedura pentru despăgubirile solicitate în baza Legii nr. 290/2003 stagnează, nu le a mai spus fiilor despre ultimele înscrisuri pe care le a primit şi, drept urmare, nici despre Decizia de Invalidare nr. /12.06.2017.

La începutul lunii februarie, mai precis în data de 05.02.2018, fiul său, . …, a venit în. .. şi, văzând că situaţia sa medicală este tot mai gravă, a încercat să verifice toate actele sale, cu teamă pentru ceea ce ar fi putut să facă pe fondul tulburărilor cognitive şi a bolii de care suferă.

Drept urmare, în acest context, a găsit Decizia de invalidare nr. …12.06.2017, emisă de În aceste condiţii şi având în vedere dispoziţiile art. 186 ale Codului de rocedură de Civilă, se solicită repunerea în termenul de atacare a acestei decizii, impus de art. 8 din Legea nr. 164/2014, dat fiind faptul că întârzierea este cauzată de unele motive temeinic justificate, respectiv situaţiei sa medicală.

Cu privire la fondul cererii, reclamanta a arătat că prin Decizia de Invalidare nr. ..712.06.2017, . … a invalidat Hotărârea nr. ..716.10.2015, emisă de. … şi nu i s-au acordat compensaţii băneşti.

Pentru a decide astfel, . … a reţinut faptul că nu s-ar fi făcut dovada părăsirii forţate a Bucovinei de Nord de către părinţii săi, . .., precum şi faptul că nu s-ar fi făcut dovada dreptului de proprietate asupra bunurilor pentru care s-au solicitat despăgubiri. Totodată, . … a reţinut faptul că nu ar fi făcut dovada calităţii de moştenitor a mamei sale, . …, precum şi faptul că nu ar fi depus înscrisurile solicitate prin adresa nr. /2017.

Aceste reţineri ale pârâtei sunt neîntemeiate şi se impun a fi respinse.

În primul rând, cu privire la dovada părăsirii forţate a Bucovinei de Nord şi a calităţii de refugiat a părinţilor săi, . …, se arată faptul că aceştia nu au dobândit calitatea oficială de refugiat deoarece, la data apariţiei Legii nr. 189/2000, erau decedaţi, cum rezultă din certificatele de deces ale acestora.
Astfel cum rezultă din suplimentul la declaraţia notarială nr. …16.04.2007, dată în faţa B.N.P şi autentificată sub nr/28.06.2007, în luna septembrie 1940, în urma ocupaţiei sovietice, a fost nevoită să se refugieze, alături de părinţii săi, în România neocupată, abandonând toate bunurile.

Având în vedere faptul că avea doar trei ani, este firesc că nu putea să se refugieze singură, ci doar de alături de părinţii săi. I s-a acordat statutul de beneficiar al Legii nr. 189/2000, prin Hotărârea nr. ..715.08.2003, prin care s-a constatat că a fost nevoită, din cauza ocupaţiei sovietice, să se refugieze împreună cu familia din localitatea natală, . .., pe teritoriul liber al României.

Refugierea sa, alături de părinţii, rezultă şi din declaraţiile date de către. … în faţa B.N.P, . … în faţa B.N.P, respectiv de către. … în faţa B.N.P

Toţi aceşti declaranţi arată faptul că familia. …, şi anume reclamanta, alături de părinţii săi, a abandonat în Bucovina de Nord, . .., la acea dată U.R.S.S., în prezent Ucraina, două imobile: o casă de locuit situată în centrul oraşului Storojineţ, construită din cărămidă, acoperită cu tablă, având tâmplărie din lemn, cu uşi duble, compusă din atelier producţie preparate din carne, magazin de desfacere a acestora şi spaţiu de locuit (2 dormitoare, o sufragerie, o bucătărie, un hol şi wc), pe o suprafaţă de aproximativ 700 m. p. teren şi alta la periferie, construită din cărămidă, acoperită cu tablă, compusă din două camere, un hol, o anexă, compusă din bucătărie, baie, wc şi un grajd pentru căi, situate pe suprafaţa de aproximativ 600 de m. p. de teren.

În ceea ce priveşte dovada dreptului de proprietate asupra bunurilor solicitate, acest aspect reiese în mod clar din cuprinsul Autorizaţiei nr. …12.03.2008, emisă de către Arhiva Statului Regional. …, prin care se arată că, „în documentele Fondului Arhivei din Primăria municipiului. …, după 1941, cetăţenii. … erau proprietarii locuinţei nr. 16 din str. … (alte indicaţii nu avem). în acea locuinţă cu cinci camere, din cărămidă, nr. 5, se află acum un magazin, pe str, municipiul. … (aşa cum reiese din documente).”
înscrierile din Autorizaţia nr. ..712.03.2008 se coroborează cu declaraţiile martorilor. …, iar, în conformitate cu dispoziţiile art. 4 din Legea nr. 164/2014, actele care atestă existenţa dreptului la despăgubiri, certificate de autorităţile competente, pot fi completate cu declaraţiile martorilor, autentificate.

În ceea ce priveşte calitatea de moştenitor de pe urma mamei” reclamanta arată faptul că aceasta a decedat la data de 16.09.1991, în. .., astfel că o eventuală succesiune sau un eventual certificat de calitate de moştenitor ar fi trebuit să fie eliberat de către autorităţile germane.

Dat fiind faptul că, în afara bunurilor ce fac obiectul prezentei cauze, mama sa nu a mai avut bunuri la data decesului ei, nu a procedat la deschiderea vreunei succesiuni după mama sa. Un eventual certificat de calitate de moştenitor nu s-a eliberat după defuncta mamă, neexistând vreun interes în acest demers.

De altfel, aceste condiţii speciale cu privire la calitatea de moştenitor au fost introduse doar prin Legea nr. 164/2014, la 23 de ani de la data decesului mamei sale, la 7 ani după începerea demersurilor de acordare a despăgubirilor.

Conform dispoziţiilor Codului Civil, dovada calităţii de moştenitor se face cu acte de stare civilă, iar prin depunerea cererii, sunt singura persoană îndreptăţită pentru aplicarea dispoziţiilor Legii nr. 290/2003.

În sfârşit, cu privire la înscrisurile solicitate prin adresa nr/2017, se arată faptul că nu a răspuns acestei adrese, pentru motivele deja arătate în prezenţa cerere de chemare în judecată, toate aceste înscrisuri fiind deja depuse în dosarul Comisiei pentru aplicarea Legii nr. 290/2003 din cadrul. …, dosar care a fost comunicat, împreună cu Hotărârea nr. /16.10.2015, către. …

În drept, au fost invocate dispoziţiile Legii nr. 164/2014 şi ale Legii nr. 290/2003.

În dovedire, au fost depuse la dosarul cauzei înscrisuri: filele 8–33 voi. 1 dosar. 388/103/2018. Cererea este scutită de la plata taxei judiciare de timbru.

2) Poziţia procesuală a părţii adverse:

Pârâta. … a depus la dosar întâmpinare, la data de 15.03.2018 (filele 40–41 voi. 1 dosar) prin care a solicitat respingerea cererii.

Prin întâmpinarea depusă pârâta a invocat următoarele excepţii:
– excepţia tardivităţii cererii de chemare în judecată;
– excepţia tardivităţii capătului de cerere privind anularea Deciziei de invalidare nr. …/12.06.2017 emise de către. …;
– excepţia inadmisibilităţii cererii de repunere în termenul prevăzut de art. 8 din Legea nr. 164/2014 de contestare a Deciziei nr. /12.06.2017 emise de. ..;
– excepţia inadmisibilităţii capătului de cerere privind obligarea. … la validarea Hotărârii nr. 279/16.10.2015 a Comisiei Judeţene. …pentru aplicarea Legii nr. 290/2003.

În motivarea în fapt, pârâta a arătat potrivit art. 8 din Legea nr. 164/2014, „Deciziile de validare/invalidare ale Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor pot fi atacate, în termen de 30 de zile de la comunicare, la secţia de contencios administrativ a tribunalului în a cărei rază domiciliază solicitantul. Hotărârea pronunţată de instanţa de contencios administrativ este supusă căilor de atac în condiţiile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.”

Termenul de 30 de zile menţionat mai sus este un termen legal imperativ, absolut, iar nerespectarea acestuia atrage decăderea reclamantei din dreptul de a formula contestaţie împotriva Deciziei nr. …/12.06.2017.

Pârâta învederează că Decizia de invalidare nr. …/12.06.2017 a fost comunicată reclamantei la data de 21.06.2017 (potrivit confirmării de primire anexate), iar cererea de chemare în judecată a fost înregistrată. .. la data 16.02.2018, respectiv cu depăşirea termenului de 30 de zile instituit de actul normativ sus menţionat.

Având în vedere aceste aspecte, pârâta apreciază că cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta. … este tardiv introdusă şi, pe cale de consecinţă, şi cererea de anulare a Deciziei de invalidare nr. /12.06.2017 emise de către Vicepreşedintele. .. este tardiv introdusă.

Cu privire la excepţia inadmisibilităţii cererii de repunere în termenul de contestare a Deciziei/12.06.2017, pârâta precizează următoarele:

Contrar susţinerilor reclamantei că nu a realizat din motive medicale faptul că, în data de 12.06.2017 s-a invalidat Hotărârea nr. …/16.10.2015 emisă de Comisia pentru aplicarea Legii nr. 290/2003, considerând că prin acest înscris i s-au cerut şi alte document justificative aferente dosarului şi că în data de 05.02.2018, fiul acesteia, . .. a găsit Decizia de invalidare nr/12.06.2017, pârâta arată că de la momentul luării la cunoştinţă a conţinutului deciziei nr. … 12.06.2017 şi până la data de 05.02.2018, reclamanta nu a făcut niciun demers în vederea completării dosarului cu actele care lipsesc, aşa cum susţine că ar fi interpretat decizia.

Potrivit alin. (1) al art. 186 din Codul de Procedură Civilă, „părţii care a ratat termenul procedural şi urmăreşte o repunere în termen îi incumba sarcina de a dovedi că întârzierea a fost rezultatul unor motive temeinice, produse anterior datei împlinirii termenului.”

Partea interesată are obligaţia să îndeplinească actul de procedura într un termen de decădere de 15 zile – calculat de la dată când a încetat împiedicarea. Inlăuntrul aceluiaşi termen sunt arătate motivele ce au condus la depăşirea acestuia şi se solicită repunerea în termen.

Se apreciază că, în speţă, reclamata nu îndeplineşte condiţiile impuse art. 186 din Codul de procedură civilă, pentru a putea solicita repunerea în termen respectiv, partea nu face dovada că nerespectarea termenului de a contesta actele emise de. … se datorează unor motive temeinic justificate.

Referitor la excepţia inadmisibilităţii capătului de cerere privind obligarea. .. la validarea Hotărârii nr. …16.10.2015 a Comisiei. .. pentru aplicarea Legii nr. 290/2003, se fac următoarele precizări:

Hotărârea nr. …/16.10.2015 a Comisiei. … pentru aplicarea Legii nr. 290/2003 a fost analizată şi invalidată de către. .. prin emiterea Deciziei nr. …/12.06.2017, întrucât beneficiara. .. nu a îndeplinit condiţiile prevăzute de Legea nr. 290/2003, modificată şi completată prin Legea nr. 164/2014, cu privire la dovada calităţii de moştenitor de pe urma autoarei. …, cu privire la dovada refugiului autorilor. .., precum şi în ceea ce priveşte dovada dreptului de proprietate asupra bunurilor pentru care s-a solicitat acordarea despăgubirilor.

În acest context, se apreciază că reclamanta urmăreşte o desfiinţare a actului administrativ emis de către. … (Decizia nr. …/12.06.2017), aspect nu numai inadmisibil, dar şi tardiv.

Mai mult decât atât, solicitarea reclamantei nu poate fi primită întrucât, aşa cum s-a statuat în alte titluri executorii, instanţele judecătoreşti nu se pot pronunţa direct asupra dreptului reclamanţilor de alocare a despăgubirilor, întrucât, astfel, acestea s-ar substitui atribuţiilor autorităţilor administrative învestite cu abilitarea de a decide asupra dreptului şi întinderii acestui drept la despăgubiri.

Referitor la fondul cererii deduse judecăţii, pârâta arată că în data de 16.10.2015…. a emis pe numele numitei. . Maria Hotărârea nr Prin Hotărârea nr. …/16.10.2015, Comisia. .. pentru aplicarea Legii nr. 290/2003, a propus admiterea cererii numitei. …, pentru bunurile imobile deţinute de părinţii săi, . …, în oraşul Storojineţ, judeţul Storojineţ, Ucraina.

În condiţiile prevăzute de art. 6 alin. (2) din Legea nr. 164/2014, Hotărârea nr. …/16.10.2015 a fost comunicată. …

În baza documentelor transmise, . …a procedat la analizarea dosarului aferent Hotărârii nr. …/16.10.2015 şi în temeiul prevăzut de art. 7 alin. (3) din Legea nr. 164/2014 a emis Decizia nr. … din 12.06.2017, prin care a invalidat hotărârea şi nu a acordat compensaţii băneşti.

În ceea ce priveşte solicitarea reclamantei de anulare a Deciziei nr. …/12.06.2017, se fac următoarele precizări:

În conformitate cu art. 7 alin. (1), înainte de a emite o decizie de validare sau invalidare, în baza documentelor transmise, . .. procedează la analizarea dosarelor aferente hotărârilor comisiilor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti pentru aplicarea Legii nr. 290/2003, din punctul de vedere al existenţei şi întinderii dreptului la acordarea despăgubirilor.

În conformitate cu dispoziţiile art. 1 alin. (1) din Legea nr. 290/2003, „cetăţenii români, deposedaţi ca urmare a părăsirii forţate a Basarabiei, Bucovinei de Nord şi a Ţinutului Herţa, precum şi ca urmare a celui de al Doilea Război Mondial şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, au dreptul la despăgubiri sau compensaţii pentru bunurile imobile avute în proprietatea lor în aceste teritorii, precum şi pentru recolta neculeasă din anul părăsirii forţate a bunurilor, în condiţiile prezentei legi.

Astfel, beneficiarii acestei legi sunt:
– cetăţenii români care s-au refugiat pe teritoriul României în anul 1940, ca urmare a Ultimatumului din 26 iunie, prin care URSS solicita cedarea de către România a Basarabiei şi părţii de Nord a Bucovinei, cât şi în anul 1944, ca urmare a ordinelor de evacuare generală;
– cetăţenii români care au fost deportaţi în regiuni ale fostei Uniuni Sovietice în perioada de referinţă pentru această lege;
– cetăţenii români care nu au avut domiciliul pe acele teritorii însă au avut în proprietate bunuri imobile la care nu au mai avut acces după cedarea teritoriilor prevăzute de această lege.

De asemenea, aşa cum prevede art. 1 alin. (2) din Legea nr. 164/2014, sunt îndreptăţiţi la acordarea de despăgubiri şi moştenitorii legali sau testamentari ai persoanelor prevăzute la art. 1 alin. (1) din Legea nr. 290/2003, dacă aveau, la data depunerii cererii de acordare a despăgubirilor, cetăţenia română.

Conform art. 4 din Legea nr. 164/2014, „Cererile aliate în curs de soluţionare la comisiile judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti pentru aplicarea Legii nr. 9/1998, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi a Legii nr. 290/2003, cu modificările şi completările ulterioare, se analizează şi se soluţionează pe baza actelor care atestă existenţa dreptului la despăgubiri, certificate de autorităţile competente, acte care pot fi completate cu declaraţii ale martorilor, autentificate.”
În susţinerea dovedirii calităţii de moştenitor, reclamanta a depus la dosar acte de stare civilă, precum şi certificatul de calitate de moştenitor nr. …/24.04.2015 de pe urma autorului. …
Dovada calităţii de moştenitor se face prin certificat de moştenitor, prin certificat de calitate de moştenitor sau prin hotărârea judecătorească definitivă şi irevocabilă prin care se atestă această calitate, aşa cum prevăd dispoziţiile art. 1 alin. (2) teza finală din Legea nr. 164/2014.

Având în vedere actele depuse la dosar de către reclamantă, pârâta a apreciat că nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege în ceea ce priveşte dovada calităţii de moştenitor de pe urma autoarei. … conform art. 1, alin. (2) din Legea nr. 164/2014.

Referitor la susţinerea reclamantei. .. că potrivit dispoziţiilor Codului Civil, dovada calităţii de moştenitor se face cu acte de stare civilă, se arată că legea generală, respectiv Codul Civil, se aplică în orice materie şi în toate cazurile, mai puţin în acelea în care legiuitorul stabileşte un regim special şi derogatoriu, instituind în anumite materii reglementări speciale, care sunt prioritare faţă de normă de drept comun, ce în astfel de situaţii se aplică numai unde legea specială nu dispune.

Astfel, legiuitorul a stabilit clar, calea de urmat în ceea ce priveşte dovada calităţii de moştenitor, iar a extinde aplicabilitatea acestor prevederi înseamnă a încălca cadrul legal existent pe principiul conform căruia legea specială derogă de la legea generală şi ca legea este de strictă interpretare. Cu privire la dovada refugiului, reclamanta a depus la dosarul constituit în baza Legii nr. 290/2003 următoarele documente: declaraţia domnilor şi declaraţia reclamantei. … cu încheierea de autentificare nr. ../28.06.2007.

Dovada refugiului se poate face prin următoarele înscrisuri: dovada luării în evidenţe populaţiei de organele de specialitate a localităţii unde s-au stabilit refugiaţii (adeverinţe de arhivă săi certificate eliberate de primăriile localităţilor unde s-au stabilit iniţial refugiaţii), carnet de refugiat sat buletin nominal de evacuare, emis de Comisariatul Naţional pentru Evidenţa Populaţiei venite din Basarabia Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, foi de călătorie eliberate de statul român pentru persoanele respective, sau carnet de muncă în situaţia în care refugiaţii erau funcţionari de stat.

Din adresele emise de Arhivele Naţionale-Direcţia Municipiului Bucureşti şi Arhivele Naţionale-Serviciul Arhive Naţionale Istorice Centrale nu reiese, în mod evident, refugiul autorilor. … Astfel, având în vedere actele depuse la dosar, nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege în ceea ce priveşte dovada refugiului autorilor. …, conform art. 1 alin. (1) din Legea nr. 290/2003 şi art. 1 din Legea nr. 164/2014.

Prin Hotărârea nr. …15.08.2003, emisă de către Casa Judeţeană de Pensii. ..se stabileşte calitatea reclamantei. .. de beneficiară a Legii nr. 189/2000. Hotărârea casei de pensii s-a emis pe baza unor declaraţii de martori. Spre deosebire de Legea nr. 189/2000, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 290/2003, cu modificările şi completările ulterioare, nu permite reclamantei să facă dovada refugiului numai cu declaraţii de martori sau cu declaraţia pe propria răspundere a acesteia, fiind necesară depunerea la dosar a unor acte doveditoare certificate de autorităţi. Mai mult, respectiva hotărâre nu fac referire la autorii/. …

Cu privire la dovada dreptului de proprietate asupra bunurilor solicitate a fi despăgubite, reclamanta a depus următoarele documente: adresa nr. …/05.11.2013 eliberată de Arhivă teritorială – Regiunea Cernăuţi, potrivit căreia autorii. … erau proprietarii locuinţei nr. 16 din str În acea locuinţă cu cinci camere, nr. 5, se afla acum un magazin, str. …, municipiul Storojineţ, declaraţiile reclamantei. .., cu încheierile de autentificare nr. …/28.06.2007 şi nr. …/16.04.2007 şi declaraţiile domnilor. …, cu încheierile de autentificare nr. …/28.06.2007, nr. …/13.04.2007, nr. …/16.04.2007.

Dovada proprietăţii se poate face doar cu documente specifice, respectiv: acte de vânzare cumpărare, acte dotale, cărţi ale imobilelor, extras din registrul agricol, chitanţe de plată a impozitelor, planuri şi autorizaţii de construcţii, alte acte emise de autorităţile competente până la momentul refugiului, respectiv 1940 sau 1944, din care să reiasă faptul că autorul era proprietarul bunului pentru care se solicită despăgubiri, acte care pot fi completate cu declaraţii ale martorilor, autentificate.

Referitor la adresa nr. …/05.11.2013 eliberată de Arhivă teritorială – Regiunea Cernăuţi, se precizează că aceasta poate fi luată în considerare numai în cazul în care au fost anexate, în copie, actele în baza cărora au fost eliberate, acte care datează din perioada istorică.

În cazul adresei emise de Arhivă teritorială – Regiunea Cernăuţi, aceasta poate reprezenta doar dovada scrisă de recunoaştere a unui fapt, respectiv existenţa în fondul arhivistic a unor documente, aşa cum reiese şi din conţinutul acestora, şi nu a unui drept.

În aceste condiţii, pârâta apreciază că nu s-a făcut dovada dreptului de proprietate asupra bunurilor pentru care s-au solicitat despăgubiri, conform art. 2, alin. (1) din H.G. nr. 1120/2006 şi art. 4 din Legea nr. 164/2014.

Prin adresa înregistrată la. … cu nr. …/03.03.2015, i s-a adus la cunoştinţa reclamantei înscrisurile prin care se face dovada calităţii de moştenitor, precizându se totodată termenul în care aceste înscrisuri pot fi depuse la dosar.

De asemenea, prin adresa nr/26.01.2017, a adus la cunoştinţa reclamantei înscrisurile necesare completării dosarului, precizând şi termenul în care acestea pot fi depuse.

Totodată, . ..i a adus la cunoştinţă reclamantei că termenul de 120 de zile, poate fi prelungit la cererea scrisă a acesteia, o singură dată, pentru o perioadă de 60 de zile, pentru ca să aibă posibilitatea să procure şi să transmită documentele solicitate.

Termenul de 120 de zile este un termen de decădere, fiind prevăzut de legiuitor în favoarea persoanelor titulare ale dosarelor de despăgubire pentru că acestea să aibă posibilitatea să procure şi să transmită documentele solicitate.

Pârâta arată că nu au fost depuse documente care să răspundă solicitărilor formulate, astfel că s-a constatat că reclamanta. .. nu a făcut dovada dreptului de proprietate asupra bunurilor pentru care a solicitat despăgubiri, dovada refugiului autorilor. … şi nici dovadă calităţii de moştenitor de pe urma autoarei. …

Din aceste motive, în temeiul art. 7 alin. (3) din Legea nr. 164/2014, . … a emis ecizia nr/12.06.2017 prin care a fost invalidată Hotărârea nr/16.10.2015 emisă de Comisia. ..pentru aplicarea Legii nr. 290/2003 şi a dispus neacordarea de compensaţii băneşti.

În dovedire, pârâta a depus la dosarul cauzei înscrisuri: filele 45–200 voi. 1 dosar şi 1–16 voi. 2 dosar).

3) Aspecte procedurale:

Prin sentinţa civilă nr/C din. .. pronunţată de. …, în dosarul nr. …, a fost respinsă ca nefondată cererea de repunere în termen şi s-a respins ca tardivă cererea formulată de reclamanta. … în contradictoriu cu pârâta. ..

Prin decizia civilă nr. /2019 din. .. pronunţată de. …, în dosarul nr. … s-a admis recursul şi s-a casat în tot sentinţa civilă nr. … din. … pronunţată de. .., în dosarul nr. …, s-a admis cererea de repunere în termenul de formulare a contestaţiei şi, în consecinţă, s-a respins excepţia tardivităţii. S-a trimis cauza la instanţa de fond pentru continuarea judecăţii. Dosarul a fost înregistrat pe rolul de. .., sub nr. …

În şedinţa publică din data de 23.09.2019, instanţa a respins ca neîntemeiată excepţia inadmisibilităţii, invocată de pârâtă.

Instanţa apreciind ca fiind admisibilă, legală, pertinentă şi concludentă, putând duce la dezlegarea pricinii în fond cu privire la situaţia de fapt şi în consecinţă, în temeiul art. 258 raportat la art. 255 Cod procedură civilă a încuviinţat pentru ambele părţi proba cu înscrisuri.

4) Analiza Tribunalului referitoare Ia cererea dedusă judecăţii:

Prin decizia de invalidare nr. din 12.06.2017 emisă de. … în temeiul art. 7, alin. (3) din Legea nr. 164/2014, s-a invalidat hotărârea nr. …/16.10.2015 emis de Comisia pentru aplicarea Legii nr, 290/2003 din cadrul. … şi nu s-a acordat compensaţii băneşti reclamantei. …

În motivarea deciziei s-a arătat că nu s-a făcut dovada părăsirii forţate a Basarabiei, Bucovinei de Nord şi a Ţinutului Herţa, respectiv refugiul autorilor. … conform art. 1, alin. (1) din Legea nr. 290/2003 şi art. 1 din Legea nr. 164/2014 şi nu s-a făcut dovada dreptului de proprietate asupra bunurilor pentru care s-au solicitat despăgubiri, conform art. 2, alin. (1) din H.G. nr. 1120/2006 şi art. 4 din Legea nr. 164/2014. în acest sens, s-a reţinut că adresa nr/05.11.2013 eliberată de Arhivă teritorială – Regiunea Cernivăţ nu atestă dovada dreptului de proprietate, întrucât aceasta se poate face doar pe baza actelor care atestă existenţa dreptului la despăgubiri, respectiv a actelor care, prin natura lor, pot face dovada dreptului de proprietate. în cazul adresei emise de Arhivă Teritorială Regiunea Cerniveţ sau alte arhive din afara României, acestea pot reprezenta doar dovada scrisă de recunoaştere a unui fapt, respectiv existenţa în fondul arhivistic a unor documente, aşa cum reiese şi din conţinutul acestora, ci nu a unui drept. La dosar nu au fost depuse acte de vânzare cumpărare, acte dotale, cărţi ale imobilelor, extras din registrul agricol, planuri şi autorizaţii de construcţii.

Un alt motiv menţionat în considerente deciziei se referă la faptul că nu s-a făcut dovada calităţii de moştenitor de pe urma autoarei. …, conform art. 1, alin. (2) din Legea nr. 164/2014, potrivit căruia „dovada calităţii de moştenitor se face prin certificatul de moştenitor, de calitate de moştenitor sau prin hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă care să ateste această calitate”.

S-a mai reţinut că nu au fost depuse înscrisurile solicitate prin adresa nr. …/2017, în termenul de decădere de 120 de zile, prevăzut de art. 12, alin. (1) din Legea nr. 164/2014.

În drept, conform dispoziţiilor art. 7 alin. (1) din Legea nr. 164/2014, Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, în baza documentelor transmise, procedează la analizarea dosarelor aferente hotărârilor comisiilor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti pentru aplicarea Legii nr. 9/1998, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi a Legii nr. 290/2003, cu modificările şi completările ulterioare, din punctul de vedere al existenţei şi întinderii dreptului la acordarea despăgubirilor, în ordinea înregistrării acestora.

Conform alin. (3) în baza documentelor depuse la dosar, Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor validează sau invalidează hotărârea comisiei judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti pentru aplicarea Legii nr. 9/1998, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi a Legii nr. 290/2003, cu modificările şi completările ulterioare, şi, după caz, emite decizie de validare/invalidare, în tot sau în parte, sub semnătura vicepreşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor cu atribuţii de coordonare a aplicării Legii nr. 9/1998, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi a Legii nr. 290/2003, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 8 din acelaşi act normativ (forma în vigoare la data introducerii cererii-15.02.2018) stabileşte că deciziile de validare/invalidare ale Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor pot fi atacate, în termen de 30 de zile de la comunicare, la secţia de contencios administrativ a tribunalului în a cărei rază domiciliază solicitantul. Hotărârea pronunţată de instanţa de contencios administrativ este supusă căilor de atac în condiţiile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

Analizând cererea introductivă prin care se contestă decizia de invalidare nr. din 12.06.2017 emisă de. …, prin prisma înscrisurilor existente la dosarul cauzei, instanţa apreciază că aceasta este neîntemeiată pentru următoarele considerente:

Cu titlu prealabil, instanţa apreciază ca fiind necesar a argumenta aplicabilitatea dispoziţiilor Legii nr. 164/2014, cu privire la procedura de stabilire a despăgubirilor, în raport de dispoziţiile art. 3 alin. (1) şi (2) din lege, care disting între situaţia de emitere a hotărârilor asupra cererilor anterior legii – caz în care noua lege se aplică doar în ce priveşte modalitatea de plată şi situaţia în care cererile nu au fost soluţionate până la data intrării în vigoare a noii legi (precum şi situaţia din prezenta cauză, hotărârea de aprobare fiind emisă în 2015), caz în care noua lege se aplică atât soluţionării cererii cât şi procedurii de plată.

Explicitând domeniul de aplicare, art. 1 din actul normativ antereferit prevede că stabilirea şi plata despăgubirilor se aplică persoanelor prevăzute la art. 1 alin. (1) din Legea nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, cu modificările şi completările ulterioare.

De asemenea, sunt îndreptăţiţi la acordarea de despăgubiri şi moştenitorii legali sau testamentari ai persoanelor prevăzute la art. 1 alin. (1) din Legea nr. 290/2003, cu modificările şi completările ulterioare, dacă aveau, la data depunerii cererii de acordare a despăgubirilor, cetăţenia română. Dovada calităţii de moştenitor se face prin certificatul de moştenitor, prin certificatul de calitate de moştenitor sau prin hotărârea judecătorească definitivă şi irevocabilă prin care se atestă această calitate.

Aceste dispoziţii legale au stabilit măsuri reparatorii pentru cetăţenii români stabiliţi pe teritoriul României, pentru bunurile proprietatea acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord sau Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi aplicării Tratatului de pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947.

Aplicând aceste dispoziţii legale Ia cauza dedusă judecăţii, instanţa constată că pârâta a reţinut că nu s-a făcut dovada părăsirii forţate a Basarabiei, Bucovinei de Nord şi a Ţinutului Herţa, respectiv refugiul autorilor. …, nu s-a făcut dovada dreptului de proprietate asupra bunurilor pentru care s-au solicitat despăgubiri, nu s-a făcut dovada calităţii de moştenitor de pe urma autoarei. … şi că nu au fost depuse înscrisurile solicitate prin adresa nr. …/2017, în termenul de decădere de 120 de zile, prevăzut de art. 12, alin. (1) din Legea nr. 164/2014.

Instanţa reţine că dovada refugiului se stabileşte în condiţiile procedurii reglementate de Legea nr. 164/2014, respectiv art. 4, care prevede că cererile aflate în curs de soluţionare la comisiile judeţene şi a municipiului Bucureşti pentru aplicarea Legii nr. 9/1998 şi a Legii nr. 290/2003 se analizează şi se soluţionează pe baza actelor care atestă existenţa dreptului la despăgubiri, certificate de autorităţile competente, acte care pot fi completate cu declaraţii ale martorilor, autentificate.

Cu privire la acest aspect, reclamanta a depus următoarele: declaraţia martorilor. …declaraţia reclamantei încheierea de autentificare din. ..728.06.2007.

Aşa cum judicios a reţinut şi pârâta, dovada refugiului se poate face prin acte care atestă dovada refugiului, cum ar fi dovada luării în evidenţe populaţiei de organele de specialitate a localităţii unde s-au stabilit refugiaţii (adeverinţe de arhivă săi certificate eliberate de primăriile localităţilor unde s-au stabilit iniţial refugiaţii), carnet de refugiat sat buletin nominal de evacuare, emis de Comisariatul Naţional pentru Evidenţa Populaţiei venite din Basarabia Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, foi de călătorie eliberate de statul român pentru persoanele respective, sau carnet de muncă în situaţia în care refugiaţii erau funcţionari de stat.

Aceste înscrisuri pot fi completate cu declaraţii ale martorilor, autentificate. Aşadar, proba cu martori nu mai reprezintă o posibilitate alternativă de probă, aşa cum prevedea Legea nr. 290/2003, ci doar o probă complementară.

Pârâta a mai reţinut că din adresele emise de Arhivele Naţionale-Direcţia Municipiului Bucureşti şi Arhivele Naţionale-Serviciul Arhive Naţionale Istorice Centrale nu reiese, în mod evident, refugiul autorilor

Alegaţia reclamantei că Hotărârea nr/15.08.2003, emisă de către Casa. … este dovada calităţii de refugiat este neîntemeiată.

Relevant în cauza dedusă judecăţii este calitatea de refugiat dovedită conform dispoziţiile legii speciale a autorilor, titulari ai dreptului de proprietate invocat de reclamantă.

Faţă de aceste considerente, instanţa apreciază că este corectă aprecierea pârâtei că nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege în ceea ce priveşte dovada refugiului autorilor. … conform art. 1 alin. (1) din Legea nr. 290/2003 şi art. 1 din Legea nr. 164/2014.

Un alt motiv al respingerii cererii formulate de reclamantă este că nu a făcut dovada dreptului de proprietate asupra bunurilor pentru care s-au solicitat despăgubiri.

Astfel, s-a reţinut că reclamanta a depus adresa nr/05.11.2013 eliberată de Arhivă teritorială – Regiunea Cernăuţi, potrivit căreia autorii erau proprietarii locuinţei nr. 16 din str În acea locuinţă cu cinci camere, nr. 5, se afla acum un magazin, str. …, municipiul Storojineţ, declaraţiile reclamantei, cu încheierile de autentificare nr. . …/28.06.2007 şi nr. …/16.04.2007 şi declaraţiile domnilor. …, cu încheierile de autentificare nr/28.06.2007, nr/13.04.2007, nr/16.04.2007.

Instanţa nu achiesează la raţionamentul pârâtei cu privire la faptul că dovada proprietăţii se poate face doar cu documente specifice, respectiv: acte de vânzare cumpărare, acte dotale, cărţi ale imobilelor, extras din registrul agricol, chitanţe de plată a impozitelor, planuri şi autorizaţii de construcţii, alte acte emise de autorităţile competente până la momentul refugiului, respectiv 1940 sau 1944, din care să reiasă faptul că autorul era proprietarul bunului pentru care se solicită despăgubiri, acte care pot fi completate cu declaraţii ale martorilor, autentificate.

Astfel, în condiţiile în care actul este emis de Arhivă teritorială – Regiunea Cernăuţi şi se atestă că autorii reclamantei. … erau proprietarii locuinţei nr. … din str. F…, cu cinci camere, cărămidă, acesta îndeplineşte cerinţele legale privind calitatea de înscris doveditor al proprietăţii.

Ceea ce nu s-a dovedit în cauză este că bunurile au fost reţinute sau sechestrate şi că au rămas în teritoriile ocupate ca urmare a deposedării proprietarilor care au părăsit forţat teritoriul, aspect necesar a fi probat în condiţiile în care Legea nr. 290/2003 fiind una de reparaţie a înţeles să despăgubească persoanele care au pierdut definitiv proprietatea bunurilor, niciunul din proprietari sau moştenitori nemairămânând în posesia lor. Or, câtă vreme, nu s-a făcut dovada că autorii reclamantei, titulari ai dreptului de proprietate au părăsit forţat teritoriul, nu sunt îndeplinite condiţiile legale pentru naşterea dreptului la despăgubire.

Referitor la dovada calităţii de moştenitor, pârâta a reţinut că reclamanta a depus la dosar acte de stare civilă, precum şi certificatul de calitate de moştenitor nr. /24.04.2015 de pe urma autorului
Având în vedere actele depuse la dosar de către reclamantă, pârâta a apreciat că nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege în ceea ce priveşte dovada calităţii de moştenitor de pe urma autoarei. …, conform art. 1, alin. (2) din Legea nr. 164/2014.

Instanţa achiesează la motivarea pârâtei cu privire la faptul că dovada calităţii de moştenitor se face prin certificat de moştenitor, prin certificat de calitate de moştenitor sau prin hotărârea judecătorească definitivă şi irevocabilă prin care se atestă această calitate, aşa cum prevăd dispoziţiile art. 1 alin. (2) teza finală din Legea nr. 164/2014, dispoziţii speciale derogatorii de la norma generală reprezentată de Codul civil.

Mai mult decât atât, de subliniat este că Legea nr. 290/2003 nu prevede acordarea de măsuri reparatorii doar pentru anumiţi moştenitori legali ai autorilor deposedaţi în Basarabia, în condiţiile în care există/existau alţi moştenitori care puteau/ar putea pretinde sau chiar beneficia de măsuri reparatorii acordate de statele pe teritoriul cărora se află în prezent bunurile respective, şi sub regimul cărora autorii au ales să se supună.

Astfel, aşa cum rezultă din declaraţia reclamantei, autentificată sub nr. …716.04.2007 de BNP…., autorii săi au mai avut descendenţi, care în prezent sunt în Germania şi Polonia.

În consecinţă, dovada calităţii de moştenitor al reclamantei, dar şi a împrejurării că ceilalţi descendenţi nu au rămas în posesia bunurilor sau că nu au beneficiat de măsuri reparatorii, era cu atât mai mult necesară.

În lumina tuturor acestor considerente, instanţa apreciază că nu au fost îndeplinite cumulativ condiţiile prevăzute de lege pentru a putea beneficia de despăgubiri, şi prin urmare, va respinge ca neîntemeiată cererea.

Având în vedere că instanţa va respinge cererea de chemare în judecată, în temeiul principiului accesorium sequur principale va respinge şi cererea accesorie având ca obiect obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată ca neîntemeiată.

În temeiul art. 453 Cod procedură civilă şi al principiului disponibilităţii va lua act că pârâta nu a solicitat cheltuieli de judecată.