Jurisprudența ÎCCJ | Generalul judecat pentru că a sustras 180.000 de euro din fondurile Direcţiei de Informaţii a Armatei, condamnat definitiv cu suspendare (hotărârea integrală)

Decizia nr. 292/A/2021 a Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția penală | Şedinţa publică din data de 7 decembrie 2021

În temeiul art. 396 alin. (2) şi alin. (10) din C. proc. pen., art. 320 alin. (1) şi (2) din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen., art. 75 alin. (2) lit. a) din C. pen., art. 76 alin. (1) din C. pen. şi art. 79 alin. (1) din C. pen., a fost condamnat inculpatul general maior (r) A. la pedeapsa închisorii de 7 luni.

În baza art. 396 alin. (2) şi alin. (10) din C. proc. pen., art. 321 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen., art. 75 alin. (2) lit. a) din C. pen., art. 76 alin. (1) din C. pen. şi art. 79 alin. (1) din C. pen., a fost condamnat inculpatul general maior (r) A. la pedeapsa închisorii de 7 luni.

În temeiul art. 396 alin. (2) şi alin. (10) din C. proc. pen., art. 323 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1), art. 75 alin. (2) lit. a) din C. pen., art. 76 alin. (1) din C. pen. şi art. 79 alin. (1) din C. pen., a fost condamnat inculpatul general maior (r) A. la pedeapsa închisorii de o lună.

În temeiul art. 38 alin. (1) şi alin. (2) din C. pen. şi art. 39 alin. (2) lit. b) din C. pen., s-a dispus ca inculpatul general maior (r) A. să execute o singură pedeapsă cu închisoarea 1 an şi 5 luni.

În baza art. 78 alin. (1) din C. pen., s-a dedus din durata pedepsei rezultante cu închisoarea de 1 an şi 5 luni aplicată inculpatului general maior (r) A., durata măsurilor preventive a reţinerii şi a arestării preventive care au fost dispuse în prezenta cauză, respectiv de la data de 27.03.2021 până la data de 17.07.2021, inclusiv.

În temeiul art. 91 şi art. 92 din C. pen., s-a dispus suspendarea executării sub supraveghere a pedepsei rezultante cu închisoarea de 1 an şi 5 luni aplicată inculpatului general maior (r) A., pentru un termen de supraveghere de 2 ani şi 6 luni. În baza art. 93 alin. (1) din C. pen., a fost obligat inculpatul ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere: a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Ilfov, la datele fixate de acesta; b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa; c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile; d) să comunice schimbarea locului de muncă; e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În temeiul art. 93 alin. (2) lit. b) din C. pen., s-a impus inculpatului general maior (r) A. să execute obligaţia care constă în frecventarea unui program de reintegrare socială derulat de către Serviciul de Probaţiune Ilfov sau organizat în colaborare cu instituţii din comunitate, în legătură cu importanţa respectării normelor legale privitoare la normala desfăşurare a raporturilor de serviciu.

În baza art. 404 alin. (2) din C. proc. pen. şi art. 93 alin. (3) din C. pen., s-a dispus ca pe parcursul termenului de supraveghere inculpatul să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 70 de zile lucrătoare în cadrul uneia dintre următoarele instituţii, la alegerea consilierului de probaţiune: Primăria comunei Cornetu şi/sau Şcoala Gimnazială nr. 1 Cornetu.

În temeiul art. 404 alin. (2) din C. proc. pen. şi art. 91 alin. (4) din C. pen., s-a atras atenţia inculpatului general maior (r) A. asupra conduitei sale viitoare, asupra respectării dispoziţiilor art. 93 alin. (5) din C. pen. privind termenul în care trebuie îndeplinite integral obligaţiile civile stabilite prin hotărârea de condamnare şi asupra dispoziţiilor art. 96 din C. pen., care prevăd revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere şi dispunerea executării pedepsei în cazul în care, pe parcursul termenului de supraveghere, cu rea-credinţă, nu respectă măsurile de supraveghere ori nu execută obligaţiile impuse ori stabilite de lege sau dacă nu îndeplineşte integral obligaţiile civile stabilite prin hotărâre ori dacă săvârşeşte o nouă infracţiune pe parcursul termenului de supraveghere.

În baza art. 67 alin. (2) din C. pen. şi art. 66 alin. (1) lit. a) şi lit. b) şi alin. (2) din C. pen., s-a aplicat inculpatului general maior (r) A. pedeapsa complementară care constă în interzicerea exercitării dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi a dreptului de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat pe o durată de 1 an şi 6 luni pe lângă pedeapsa principală a închisorii stabilită pentru săvârşirea infracţiunii de delapidare.

În temeiul art. 67 alin. (2) din C. pen. şi art. 66 alin. (1) lit. a) şi lit. b) şi alin. (2) din C. pen., s-a aplicat inculpatului general maior (r) A. pedeapsa complementară care constă în interzicerea exercitării dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi a dreptului de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat pe o durată de 1 an pe lângă pedeapsa principală a închisorii stabilită pentru săvârşirea infracţiunii de fals material în înscrisuri oficiale. Executarea pedepsei complementare va începe, conform art. 68 alin. (1) lit. b) din C. pen., de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare.

În temeiul art. 65 alin. (1) raportat la art. 66 alin. (1) lit. a) şi lit. b) din C. pen., s-a interzis inculpatului general maior (r) A., ca pedeapsă accesorie, exercitarea dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi a dreptului de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat pe durata pedepselor complementare. Executarea pedeapsei accesorii a interzicerii exercitării unor drepturi se execută din momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare şi până când pedeapsa principală privativă de libertate a fost executată sau considerată ca executată.

Având în vedere prevederile art. 45 din C. pen., s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa complementară şi pedeapsa accesorie cea mai grea, respectiv interzicerea exercitării dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi a dreptului de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat pe o durată de 1 an şi 6 luni.

În temeiul art. 25 alin. (1) şi alin. (3) din C. proc. pen., s-a dispus desfiinţarea totală a înscrisurilor care au fost falsificate de către inculpat pentru săvârşirea infracţiunilor de delapidare, fals intelectual şi fals material în înscrisuri oficiale, respectiv:

a) dispoziţia/declaraţia de plată externă (Formularul B. RO-PA x), completat în vederea retragerii sumei de 179.470 USD, din contul bancar x, cu justificarea “retragere numerar plată acreditive”, plătitor C., ce are înscrisă, prin ştampilare, data de 27.11.2018 şi poartă ştampila nr. 12 a B. S.A. – Sucursala Lipscani şi semnătura reprezentantului unităţii bancare;

b) anexa nr. 13 Declaraţie (Formular B.), cu menţiunile introductive “Către: B. S.A.; în atenţia: C.; Data: 27.11.2018”, înscris completat în numele C., pentru contul bancar x, în vederea retragerii sumei de 179.470 USD, în cuprinsul său specificându-se că reprezentantul unităţii (cel care a dat această declaraţie) este A., în calitate de “locţiitor” (al comandantului C.), destinaţia sumei retrase fiind indicată ca “plată acreditive”, document ce are înscrisă (şi) prin ştampilare data de 27.11.2018, având aplicată ştampila nr. 12 a B. S.A. – Sucursala Lipscani şi semnătura reprezentantului unităţii bancare;

c) înscrisul intitulat “Declaraţie privind sursa fondurilor” (Formular B. Anexa nr. 8), completat pe numele A. în calitate de “locţiitor al C..”, în cuprinsul căruia este bifată căsuţa care corespunde explicaţiei “alte surse licite (exemple: donaţii, sponsorizări etc.)” şi completate, olograf, menţiunea “vânzare imobil extern” şi data de 27.11.2018, întocmit în vederea retragerii sumei de 179.470 USD;

d) formularul B. intitulat “Anexa 2 – Solicitare constituire depozit în condiţii negociate”, completat olograf, prin care s-a solicitat, la data de 07.08.2018, constituirea pe numele C., din disponibilul bănesc existent în contul bancar x, deschis pe numele acesteia la B. S.A., a unui depozit bancar pentru suma de 1.428.000 USD (un milion patru sute douăzeci şi opt de mii), pe o durată de 3 luni (scadenţă la 91 de zile), cu o dobândă fixă de 0, 9 % pe an; unui instrument tip ştampilă (suport semnătură), fără ştirea comandantului;

e) formularul B. intitulat “Anexa 2 – Solicitare constituire depozit în condiţii negociate”, completat olograf, prin care s-a solicitat, la data de 13.11.2018, constituirea pe numele C., din disponibilul bănesc existent în contul bancar x, deschis pe numele acesteia la B. S.A., a unui depozit bancar pentru suma de 1.250.000 USD (un milion două sute cincizeci de mii), pe o durată de 6 luni (scadenţă la 181 de zile), cu o dobândă fixă de 1, 2 % pe an;

f) formularul B. intitulat ” Anexa 2 – Solicitare constituire depozit în condiţii negociate”, completat olograf, prin care s-a solicitat, la data de 21.05.2019, constituirea pe numele C., din disponibilul bănesc existent în contul bancar x, deschis pe numele acesteia la B. S.A., a unui depozit bancar pentru suma de 1.200.000 USD (un milion două sute de mii), pe o durată de 6 luni (scadenţă la 182 de zile), cu o dobândă fixă de 0, 8 % pe an;

g) formularul B. intitulat “Anexa 2 – Solicitare constituire depozit în condiţii negociate”, completat olograf, prin care s-a solicitat, la data de 03.12.2019, constituirea pe numele C., din disponibilul bănesc existent în contul bancar x, deschis pe numele acesteia la B. S.A., a unui depozit bancar pentru suma de 1.200.000 USD (un milion două sute de mii), pe o durată de 6 luni (scadenţă la 182 de zile), cu o dobândă fixă de 0, 8 % pe an.

În baza art. 274 alin. (1) din C. proc. pen., a fost obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, respectiv a sumei de 4000 RON, din care 2250 RON reprezintă cheltuieli judiciare avansate de stat pentru instrumentarea cauzei în faza de urmărire penală.

Pentru a pronunţa această soluţie, Curtea Militară de Apel a reţinut următoarele:

Prin rechizitoriul nr. x/2021 din 16 iunie 2021 al Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel Bucureşti, a fost trimis în judecată, în stare de arest preventiv, inculpatul general maior (r) A. pentru săvârşirea infracţiunilor de: delapidare, prevăzută de art. 295 alin. (1) din C. pen. fals material în înscrisuri oficiale, prevăzută de art. 320 alin. (1) şi (2) din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. fals intelectual, prevăzută de art. 321 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. uz de fals, prevăzută de art. 323 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen., totul cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.

Prin încheierea pronunţată la data de 28 iulie 2021 de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curţii Militare de Apel Bucureşti, s-a constatat legalitatea sesizării instanţei cu rechizitoriul nr. x/2021 din 16 iunie 2021 al Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel Bucureşti, privind pe inculpatul general maior (r) A., precum şi legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de către organele de urmărire penală şi s-a dispus începerea judecăţii.

La primul termen de judecată în faţa instanţei de fond, respectiv 11.08.2021, inculpatul a solicitat ca judecata să aibă loc potrivit procedurii recunoaşterii vinovăţiei.

Instanţa de fond, având în vedere că pentru infracţiunile reţinute în sarcina inculpatului legea nu prevede pedeapsa cu detenţiunea pe viaţă, că acesta a recunoscut săvârşirea faptelor penale şi că a solicitat ca judecata să aibă loc numai pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale şi a înscrisurilor prezentate, în temeiul art. 375 alin. (1) şi (2) din C. proc. pen., a admis cererea prin care inculpatul a solicitat ca judecata să aibă loc potrivit procedurii recunoaşterii vinovăţiei.

S-a reţinut că inculpatul A. a recunoscut, cu ocazia audierii în cursul urmăririi penale şi al judecăţii, faptele reţinute în sarcina sa şi a descris în detaliu modul în care a procedat cu ocazia săvârşirii acestora.

Inculpatul general maior (r) A. a fost militar activ la data faptelor şi a exercitat, începând cu data de 01.09.2017, funcţia de locţiitor al directorului general al Direcţiei Generale de Informaţii a Apărării până la data de 28.02.2021, când a fost trecut în rezervă prin Decretul nr. 152 din 26.02.2021 al Preşedintelui României.

Prin declaraţiile date, inculpatul a arătat că, în perioada 2007-2013, a activat ca ofiţer în cadrul Direcţiei de Contrainformaţii şi Securitate Militară, subordonată Direcţiei Generale de Informaţii a Apărării, iar ulterior într-o altă structură a aceleiaşi instituţii.

Din luna septembrie 2017 a fost împuternicit, iar ulterior titularizat, pe funcţia de locţiitor al directorului general al Direcţiei Generale de Informaţii a Apărării, funcţie pe care a eliberat-o la data de 28.02.2021, prin pensionare, şi că, în virtutea funcţiei de locţiitor al directorului general al Direcţiei Generale de Informaţii a Apărării, avea atribuţii pe linie de activitate fînanciar-contabilă în cadrul unităţii, inclusiv în ceea ce priveşte efectuarea de operaţiuni financiar-bancare. Aceste operaţiuni nu puteau fi desfăşurate de inculpat singur, ci doar împreună cu directorul general, care aplica semnătura finală pe aceste documente, cu excepţia situaţiilor în care inculpatul se afla la comanda unităţii, când semna singur, însă pentru orice retragere de numerar din contul în valută (dolari SUA) al unităţii erau necesare două semnături, respectiv a sa şi cea a directorului general.

În cursul lunii noiembrie 2018, inculpatul a hotărât să retragă în interesul său personal o sumă de bani din contul în dolari SUA al C., deschis la B., fapt pentru care a solicitat şi a primit de la B. documentele necesare pentru retragere, fiind posibil să le fi ridicat şi personal de la sediul acestei bănci, le-a completat la biroul său, la sediul Direcţiei Generale de Informaţii a Apărării, menţionând datele necesare pentru retragerea în numele unităţii a sumei de 179.470 dolari USD, justificând în mod fals că retragerea de numerar se realiza pentru plată de acreditive, operaţiune care nu corespundea realităţii.

Inculpatul a declarat că a prezentat documentele respective colonelului D., iar acesta a aplicat pe ele ştampila C., precum şi pe cea cu semnătura directorului general al acestei unităţi, fără a citi documentele.

Inculpatul a precizat că toate documentele bancare, atât cele pe care le-a întocmit pentru constituirea de depozite în numele C., cât şi cele pentru retragerea sumei de 179,470 dolari USD din contul bancar al acesteia, le-a completat olograf personal, după care le-a semnat în numele său tot prin aplicarea unei ştampile care conţinea semnătura sa, pe care o folosea pentru a semna, în exercitarea atribuţiilor sale de serviciu, documentele financiar-contabile, ştampila fiind luată împreună cu celelalte obiecte personale de la unitate, ca urmare a pensionării, după care a distrus-o şi a aruncat-o la gunoi, la domiciliul său, fiind preluată de serviciile de salubritate, considerând că nu îi mai era necesară.

De asemenea, inculpatul a declarat că, după ce colonelul D. a ştampilat documentele bancare pe care acesta i le-a prezentat, inclusiv cu stampila cu semnătura comandantului C., a luat aceste înscrisuri şi, în aceeaşi zi sau în ziua următoare, s-a deplasat cu ele la sediul B. – Sucursala Lipscani, unde le-a depus în vederea retragerii sumei de 179.470 dolari USD, pentru aprobare şi programarea retragerii. Cu ocazia depunerii acestor documente la bancă, funcţionarul băncii a completat un înscris intitulat “Formular pentru programare reatrageri” pentru suma de 179.470 dolari USD. Inculpatul a precizat că a semnat acest formular, completând personal numele şi funcţia sa în cadrul C., iar în cursul săptămânii următoare s-a prezentat la sediul băncii şi a retras în numerar suma de 179.470 dolariUSD, ocazie cu care a semnat de primire chitanţa emisă de bancă, bani pe care i-a depozitat în seiful din biroul său, fără a spune cuiva despre această retragere de numerar.

Din această sumă, prin primăvara anului 2019, inculpatul a început să ia diferite sume pe care le-a folosit pentru a cumpăra un teren intravilan, de 678 mp, judeţul Ilfov, pe care dorea să construiască o casă, iar restul sumei retrase de inculpat din contul bancar al C. a folosit-o pentru construirea unei locuinţe personale pe terenul menţionat.

De asemenea, inculpatul a declarat că menţiunea pe care a făcut-o în înscrisul intitulat declaraţie cu privire la sursa fondurilor, cu ocazia retragerii sumei de 179.470 dolari USD, în care a arătat că aceasta consta în “vânzare imobil extern”, nu corespunde realităţii, fiind completată de acesta conform inspiraţiei sale de moment, pentru a indica o sursă a banilor.

Referitor la formularul B. intitulat “Anexa 2 – Solicitare constituire depozit în condiţii negociate”, completat olograf, prin care s-a solicitat, la data de 07.08.2018, constituirea pe numele C., din disponibilul bănesc existent în contul bancar x, deschis pe numele acesteia la B. S.A., a unui depozit bancar pentru suma de 1.428.000 USD, inculpatul a declarat că îşi recunoaşte scrisul executat la toate rubricile acestuia, menţionând faptul că data constituirii depozitului, scadenţa şi procentul dobânzii au fost completate de către el la sediul B. – Sucursala Lipscani, cu ocazia depunerii formularului, în aceeaşi zi sau la o zi după completarea celorlalte rubrici la sediul Direcţiei Generale de Informaţii a Apărării. Cu privire la dobândă, inculpatul a precizat că aceasta era stabilită de bancă în urma licitaţiei la care participa aceasta în sistemul bancar, astfel încât aceasta nu putea să fie cunoscută până în momentul depunerii formularului de constituire a depozitului.

Totodată, inculpatul a declarat că a procedat în acelaşi mod şi cu ocazia constituirii altor trei depozite bancare, din acelaşi cont al Direcţiei Generale de Informaţii a Apărării, respectiv la datele de 13.11.2018, 21.05.2019 şi 03.12.2019, şi că după ce martorul D. a aplicat semnătura comandantului pe documentele respective, folosind suportul de semnătură tip ştampilă al acestuia, şi ştampilele rotunde, s-a deplasat de fiecare dată la sediul B. – Sucursala Lipscani, unde a depus formularele respective, completând la sediul băncii data constituirii depozitelor, scadenţa acestora şi dobânda stabilită.

Instanţa de fond a reţinut că situaţia de fapt este probată cu următoarele mijloace de probă: adresa nr. x -109 din 11.03.2021 a Direcţiei Generale de Informaţii a Apărării şi înscrisurile anexate acesteia; adresa nr. x din 15.03.2021 a Direcţiei Generale de Informaţii a Apărării şi înscrisurile anexate acesteia); procesul-verbal din 23.03.2021 de prelevare impresiuni ştampile suport de semnătură; adresa din 22.03.2021 a Direcţiei Generale de Informaţii a Apărării şi înscrisuri anexate; adresa nr. x din 22.03.2021 a Inspectoratului General al Poliţiei Române Direcţia de investigare a criminalităţii economice şi înscrisurile anexate; procesul-verbal nr. x/2021 din 25.03.2021 şi înscrisurile anexate; procesul-verbal nr. x/2021 din 26.03.2021 şi înscrisurile anexate; declaraţii de suspect şi inculpat date de inculpat în cauză; procesul-verbal de percheziţie domiciliară din data de 26.03.2021 şi înscrisurile anexate; adresa din 29.03.2021 a DGIA şi înscrisurile anexate; adresa din 30.03.2021 a DGIA şi înscrisurile anexate; procesul-verbal din data de 01.04.2021 şi înscrisurile anexate; procesul-verbal din 07.04.2021 şi înscrisurile anexate; declaraţie martor E.; declaraţie martor colonel D. din 02.04.2021; declaraţie martor colonel F.; adresa din 05.04.2021 a Inspectoratului General al Poliţiei Române Direcţia de investigare a criminalităţii economice şi înscrisurile anexate; adresele nr. x din 07.04.2021, nr. y din l4.04.2021 ale Inspectoratului General al Poliţiei Române – Direcţia de investigare a criminalităţii economice Serviciul CFL şi planşa fotografică anexă; adresa nr. x/20.05.2021 a Inspectoratului General al Poliţiei Române – Institutul Naţional de Criminalistică – Serviciul Expertize Criminalistice şi înscrisurile anexate: raportul de expertiză grafoscopică nr. x/20.05.2021 şi înscrisurile puse la dispoziţia expertilor pentru efectuarea acestei expertize criminalistice în original; procesul-verbal din 04.06.2021 privind rezultatul percheziţiei informatice şi înscrisurile anexate; adresa nr. x din 25.05.2021 a Inspectoratului General al Poliţiei Române – Direcţia de nvestigare a criminalităţii economice şi procesul-verbal de efectuare a percheziţiei informatice anexate împreună cu suportul optic aferent; adresa nr. x din 24.05.2021 a Inspectoratului General al Poliţiei Române – Direcţia de investigare a criminalităţii economice împreună cu procesul-verbal şi suportul optic anexat; declaraţie martor general locotenent G.; adresele nr. x/06.04.2021 şi y/24.03.2021 ale B. S.A. către Inspectoratului General al Poliţiei Române – Direcţia de nvestigare a criminalităţii economice; formularul B. pentru programare retrageri de numerar, completat şi semnat olograf de către inculpatla data de 22.11.2018 în vederea retragerii sumei de dolari 179.470 USD şi chitanţa de eliberare numerar nr. x din 27.11.2018 emisă de B. – Sucursala Lipscani, semnată olograf, de către cu ocazia ridicării de către acesta, de la această unitate bancară, a sumei de 179.470 dolari USD; alte înscrisuri ataşate la dosarul cauzei.

Analizând probele administrate în cauză, instanţa de fond a constatat, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că faptele comise de către inculpat, descrise în actul de inculpare, există şi constituie infracţiunile arătate în acest act, fapt pentru care a concluzionat că inculpatul general maior (r) A. se face vinovat de săvârşirea infracţiunilor reţinute în sarcina sa.

În acest sens, instanţa de fond a constatat că, acţionând cu intenţie directă, în condiţiile art. 16 alin. (3) lit. a) din C. pen., inculpatul general maior (r) A. a săvârşit infracţiunea de delapidare, prevăzută de art. 295 alin. (1) din C. pen., care constă în aceea că, în calitate de locţiitor al directorului general al Direcţiei Generale de Informaţii a Apărării – C., funcţionar public în sensul legii penale, funcţie care îi conferea sarcina de a administra fondurile din toate conturile deschise de către această unitate militară, şi-a însuşit fară drept suma de 179.470 dolari USD din fondurile ce aparţin C., prejudiciul total produs C. prin săvârşirea acestei fapte penale fiind de 181.264, 70 dolari USD, constituit din suma retrasă efectiv de către inculpat şi comisionul bancar de retragere în numerar a acesteia achitat cu aceeaşi ocazie, în cuantum de 1.794,70 dolari USD.

De asemenea, instanţa de fond a constatat că, acţionând cu intenţie directă, în condiţiile art. 16 alin. (3) lit. a) din C. pen., inculpatul general maior (r) A. a săvârşit infracţiunea de fals material în înscrisuri oficiale, prevăzută de art. 320 alin. (1) şi (2) din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. privind infracţiunea continuată, care constă în falsificarea, în perioada 2018-2019, de către inculpat, locţiitor al comandantului C., funcţionar public în înţelesul legii penale, aflat în exercitarea atribuţiilor sale de serviciu, a următoarelor înscrisuri oficiale, în vederea retragerii, în scopul însuşirii ei pe nedrept, a sumei de 179.470 dolari USD:

a) dispoziţia/declaraţia de plată externă (Formularul B. RO-PA x), completat în vederea retragerii sumei de 179.470 dolari USD, din contul bancar x, cu justificarea retragere numerar plată acreditive, plătitor C., care are înscrisă, prin ştampilare, data de 27.11.2018 şi poartă ştampila nr. 12 a B. S.A. – Sucursala Lipscani şi semnătura reprezentantului unităţii bancare, falsificarea sa, în sensul celor prevăzute de art. 320 alin. (1) şi (2) din C. pen., realizându-se prin aplicarea fără drept pe acest înscris a ştampilei C., faţă de caracterul fraudulos al operaţiunii bancare efectuate: contrafacerea subscrierii (semnăturii) comandantului C., general H., semnătura acestuia fiind executată, fără ştirea sa, de către inculpat prin aplicarea unui instrument tip ştampilă (suport semnătură); aplicarea fără drept pe acest înscris a ştampilei C., faţă de caracterul fraudulos al operaţiunii bancare efectuate.

b) anexa nr. 13 Declaraţie (Formular B.), cu menţiunile introductive Către: B. S.A.; în atenţia: C.; Data: 27.11.2018, înscris completat în numele C., pentru contul bancar x, în vederea retragerii sumei de 179.470 dolari USD, în cuprinsul său specificându-se că reprezentantul unităţii (cel care a dat această declaraţie) este A., în calitate de locţiitor, destinaţia sumei retrase fiind indicată ca plată acreditive, document care are înscrisă prin ştampilare data de 27.11.2018, având aplicată ştampila nr. 12 a B. S.A. – Sucursala Lipscani şi semnătura reprezentantului unităţii bancare, falsificarea sa, în sensul celor prevăzute de art. 320 alin. (1) şi (2) din C. pen., realizându-se prin: aplicarea fără drept pe acest înscris a ştampilei C., faţă de caracterul fraudulos al operaţiunii bancare efectuate; contrafacerea subscrierii (semnăturii) comandantului C., general H., semnătura acestuia fiind executată, fără ştirea sa, de către inculpat prin aplicarea unui instrument tip ştampilă (suport semnătură).

c) înscrisul intitulat “Declaraţie privind sursa fondurilor” (Formular B. Anexa nr. 8), completat pe numele A., în calitate de locţiitor al C., în cuprinsul căruia este bifată căsuţa care corespunde explicaţiei “alte surse licite (exemple: donaţii, sponsorizări etc.)” şi completate, olograf, menţiunea “vânzare imobil extern” şi data de 27.11.2018, întocmit în vederea retragerii sumei de 179.470 dolari USD, falsificarea sa, în sensul celor prevăzute de art. 320 alin. (1) şi (2) din C. pen., realizându-se prin: aplicarea fără drept pe acest înscris a ştampilei C., faţă de caracterul fraudulos al operaţiunii bancare efectuate; contrafacerea subscrierii (semnăturii) comandantului C., general H., semnătura acestuia fiind executată, fără ştirea sa, de către inculpat prin aplicarea unui instrument tip ştampilă (suport semnătură).

d) formularul B. intitulat “Anexa 2 – Solicitare constituire depozit în condiţii negociate”, completat olograf, prin care s-a solicitat, la data de 07.08.2018, constituirea pe numele C., din disponibilul bănesc existent în contul bancar x, deschis pe numele acesteia la B. S.A., a unui depozit bancar pentru suma de 1.428.000 USD (un milion patru sute douăzeci şi opt de mii), pe o durată de 3 luni (scadenţă la 91 de zile), cu o dobândă fixă de 0,9 % pe an, înscris care poartă ştampila nr. 15 a B.-Sucursala Lipscani şi semnătura reprezentantului unităţii bancare, respectiv ştampila C. şi semnăturile celor două persoane autorizate din cadrul acesteia să efectueze operaţiuni prin această instituţie bancară, falsificarea sa, în sensul celor prevăzute de art. 320 alin. (1) şi (2) din C. pen., realizându-se prin contrafacerea subscrierii, respectiv a semnăturii comandantului C., general H., care a fost executată de către inculpat prin aplicarea unui instrument tip ştampilă (suport semnătură), fără ştirea comandantului;

e) formularul B. intitulat “Anexa 2 – Solicitare constituire depozit în condiţii negociate”, completat olograf, prin care s-a solicitat, la data de 13.11.2018, constituirea pe numele C., din disponibilul bănesc existent în contul bancar x, deschis pe numele acesteia la B. S.A., a unui depozit bancar pentru suma de 1.250.000 USD (un milion două sute cincizeci de mii), pe o durată de 6 luni (scadenţă la 181 de zile), cu o dobândă fixă de 1,2 % pe an, înscris care poartă ştampila nr. 15 a B. – Sucursala Lipscani şi semnătura reprezentantului unităţii bancare, respectiv ştampila C. şi semnăturile celor două persoane autorizate din cadrul acesteia să efectueze operaţiuni prin această instituţie bancară, falsificarea sa, în sensul celor prevăzute de art. 320 alin. (1) şi (2) din C. pen., realizându-se prin contrafacerea subscrierii, respectiv a semnăturii comandantului C., general H., care a fost executată de către inculpat prin aplicarea unui instrument tip ştampilă (suport semnătură), fără ştirea comandantului;

f) Formularul B. intitulat “Anexa 2 – Solicitare constituire depozit în condiţii negociate”, completat olograf, prin care s-a solicitat, la data de 21.05.2019, constituirea pe numele C., din disponibilul bănesc existent în contul bancar x, deschis pe numele acesteia la B. S.A., a unui depozit bancar pentru suma de 1.200.000 USD (un milion două sute de mii), pe o durată de 6 luni (scadenţă la 182 de zile), cu o dobândă fixă de 0,8 % pe an, înscris care poartă ştampila nr. 15 a B. – Sucursala Lipscani şi semnătura reprezentantului unităţii bancare, respectiv ştampila C. şi semnăturile celor două persoane autorizate din cadrul acesteia să efectueze operaţiuni prin această instituţie bancară, falsificarea sa, în sensul celor prevăzute de art. 320 alin. (1) şi (2) din C. pen., realizându-se prin contrafacerea subscrierii, respectiv a semnăturii comandantului C., general H., care a fost executată de către inculpat prin aplicarea unui instrument tip ştampilă (suport semnătură), fără ştirea comandantului;

g) Formularul B. intitulat “Anexa 2 – Solicitare constituire depozit în condiţii negociate”, completat olograf, prin care s-a solicitat, la data de 03.12.2019, constituirea pe numele C., din disponibilul bănesc existent în contul bancar x, deschis pe numele acesteia la B. S.A., a unui depozit bancar pentru suma de 1.200.000 USD (un milion două sute de mii), pe o durată de 6 luni (scadenţă la 182 de zile), cu o dobândă fixă de 0,8 % pe an, înscris care poartă ştampila nr. 15 a B. -Sucursala Lipscani şi semnătura reprezentantului unităţii bancare, respectiv ştampila C. şi semnăturile celor două persoane autorizate din cadrul acesteia să efectueze operaţiuni prin această instituţie bancară, falsificarea sa, în sensul celor prevăzute de art. 320 alin. (1) şi (2) din C. pen., realizându-se prin contrafacerea subscrierii, respectiv a semnăturii comandantului C., general H., care a fost executată de către inculpat prin aplicarea unui instrument tip ştampilă (suport semnătură), fără ştirea comandantului.

Totodată, instanţa de fond a constatat că, acţionând cu intenţie directă, în condiţiile art. 16 alin. (3) lit. a) din C. pen., inculpatul general maior (r) A. a săvârşit infracţiunea de fals intelectual, prevăzută de art. 321 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen., privind infracţiunea continuată, constând în falsificarea de către inculpat, în calitate de locţiitor al comandantului C., funcţionar public în sensul legii penale, aflat în exercitarea atribuţiilor sale de serviciu, în cursul lunii noiembrie 2018, cu prilejul întocmirii lor, prin atestarea unor împrejurări necorespunzătoare adevărului, a următoarelor înscrisuri oficiale:

a) dispoziţia/declaraţia de plată externă (Formularul B. RO-PA x), completat în vederea retragerii sumei de 179.470 dolari USD, din contul bancar x, cu justificarea retragere numerar plată acreditive, plătitor C., ce are înscrisă, prin ştampilare, data de 27.11.2018 şi poartă ştampila nr. 12 a B. S.A. – Sucursala Lipscani şi semnătura reprezentantului unităţii bancare, respectiv ştampila C. şi semnăturile şi numele în clar ale celor două persoane autorizate din cadrul acestei unităţi militare, general H., comandant al acestei unităţi şi general maior A., locţiitorul acestuia, falsificarea acestui înscris în sensul celor prevăzute de art. 321 alin. (1) din C. pen. realizându-se prin atestarea necorespunzătoare adevărului cu privire la justificarea retragerii sumei menţionate, respectiv retragere numerar plată acreditive;

b) anexa nr. 13 Declaraţie (Formular B.), cu menţiunile introductive Către: B. S.A.; în atenţia: C.; Data: 27.11.2018, înscris completat în numele C., pentru contul bancar x, în vederea retragerii sumei de 179.470 dolari USD, în cuprinsul său specificându-se că reprezentantul unităţii (cel care a dat această declaraţie) este A., în calitate de locţiitor, destinaţia sumei retrase fiind menţionată ca plată acreditive, document ce are înscrisă (şi) prin ştampilare data de 27.11.2018, având aplicată ştampila nr. 12 a B. S.A. – Sucursala Lipscani şi semnătura reprezentantului unităţii bancare, respectiv ştampila C. şi semnăturile şi numele în clar ale celor două persoane autorizate din cadrul acestei unităţi militare, general H., comandant al acestei unităţi şi general maior A., locţiitorul acestuia, falsificarea sa, în sensul celor prevăzute de art. 321 alin. (1) din C. pen., realizându-se prin atestarea necorespunzătoare adevărului cu privire la destinaţia sumei retrase, aceasta fiind indicată ca plată acreditive;

c) declaraţie privind sursa fondurilor (Anexa nr. 8), completat pe numele A., în calitate de locţiitor al C., înscris este bifată căsuţa care corespunde explicaţiei “alte surse licite (exemple: donaţii, sponsorizări etc.)”, fiind completată, olograf, următoarea justificare:

“vânzare imobil extern”. Înscrisul este datat 27.11.2018 şi poartă ştampila C. şi semnăturile celor două persoane autorizate din cadrul acestei unităţi militare, general H., comandant al unităţii respective şi general maior A., locţiitorul său, semnături care nu au fost executate manual ci prin aplicarea unui instrument (suport semnătură) tip ştampilă. Falsificarea acestui înscris, în sensul celor prevăzute de art. 321 alin. (1) din C. pen., s-a realizat prin atestarea necorespunzătoare adevărului cu privire la sursa fondurilor, aceasta fiind indicată ca vânzare imobil extern.

Instanţa de fond a mai constatat că, acţionând cu intenţie directă, în condiţiile art. 16 alin. (3) lit. a) din C. pen., inculpatul general maior (r) A. a săvârşit infracţiunea de uz de fals, prevăzută de art. 323 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. privind infracţiunea continuată, constând în folosirea de către inculpat la B. S.A., în perioada 2018-2019, în vederea retragerii la data de 27.11.2018 şi în scopul însuşirii ei pe nedrept, a sumei de 179.470 dolari USD, din contul bancar x, deschis pe numele C. la B. S.A. – Sucursala Lipscani, cunoscând că sunt false, a următoarelor înscrisuri oficiale falsificate:

a) dispoziţia/declaraţia de plată externă (Formularul B. RO-PA x), completat în vederea retragerii sumei de 179.470 dolari USD, din contul bancar x, cu justificarea retragere numerar plată acreditive, plătitor C., ce are înscrisă, prin ştampilare, data de 27.11.2018 şi poartă ştampila nr. 12 a B. – Sucursala Lipscani şi semnătura reprezentantului unităţii bancare, falsificarea sa, în sensul celor prevăzute de art. 320 alin. (1) şi (2) din C. pen., fiind realizată prin: aplicarea fără drept pe acest înscris a ştampilei C., faţă de caracterul fraudulos al operaţiunii bancare efectuate; contrafacerea subscrierii (semnăturii) comandantului C., general H., semnătura acestuia fiind executată, fără ştirea sa, de către inculpat, prin aplicarea unui instrument tip ştampilă (suport semnătură), iar falsificarea sa, în sensul celor prevăzute de art. 321 alin. (1) din C. pen., realizându-se prin atestarea necorespunzătoare adevărului cu privire la justificarea retragerii sumei menţionate, respectiv retragere numerar plată acreditive.

b) anexa nr. 13 Declaraţie (Formular B.), cu menţiunile introductive “Către: B. S.A.; în atenţia: C.; Data: 27.11.2018”, completat în numele C., pentru contul bancar x, în cuprinsul său specificându-se că reprezentantul unităţii (cel care a dat această declaraţie) este A., în calitate de locţiitor cu privire la destinaţia sumei de 179.470 dolari USD retrase, aceasta fiind indicată ca plată acreditive, document ce are înscrisă (şi) prin ştampilare data de 27.11.2018, având aplicată ştampila nr. 12 a B. S.A. – Sucursala Lipscani şi semnătura reprezentantului unităţii bancare, falsificarea sa, în sensul celor prevăzute de art. 320 alin. (1) şi (2) din C. pen., realizându-se prin: aplicarea fără drept pe acest înscris a ştampilei C., faţă de caracterul fraudulos al operaţiunii bancare efectuate; contrafacerea subscrierii (semnăturii) comandantului C., general H., semnătura acestuia fiind executată, fără ştirea sa, de către inculpat prin aplicarea unui instrument tip ştampilă (suport semnătură), iar falsificarea sa, în sensul celor prevăzute de art. 321 alin. (1) din C. pen., realizându-se prin atestarea necorespunzătoare adevărului cu privire la justificarea retragerii sumei menţionate, respectiv retragere numerar plată acreditive.

c) înscrisul intitulat “Declaraţie privind sursa fondurilor” (Formular B. Anexa nr. 8), completat pe numele A., în calitate de locţiitor al C.., în cuprinsul căruia este bifată căsuţa care corespunde explicaţiei “alte surse licite (exemple: donaţii, sponsorizări etc.)” şi completat, olograf, cu menţiunea vânzare imobil extern şi data de 27.11.2018, falsificarea sa, în sensul celor prevăzute de art. 320 alin. (1) şi (2) din C. pen., realizându-se prin: aplicarea fără drept pe acest înscris a ştampilei C., faţa de caracterul fraudulos al operaţiunii bancare efectuate; contrafacerea subscrierii (semnăturii) comandantului C., general H., semnătura acestuia fiind executată, fără ştirea sa, de către inculpat prin aplicarea unui instrument tip ştampilă (suport semnătură), iar falsificarea sa, în sensul celor prevăzute de art. 321 alin. (1) din C. pen., realizându-se prin atestarea necorespunzătoare adevărului cu privire la sursa fondurilor, aceasta fiind indicată ca vânzare imobil extern.

d) formularul B. intitulat “Anexa 2 – Solicitare constituire depozit în condiţii negociate”, completat olograf, prin care s-a solicitat, la data de 07.08.2018, constituirea pe numele C., din disponibilul bănesc existent în contul bancar x, deschis pe numele acesteia la B. S.A., a unui depozit bancar pentru suma de 1.428.000 USD (un milion patru sute douăzeci şi opt de mii), pe o durată de 3 luni (scadenţă la 91 de zile), cu o dobândă fixă de 0,9 % pe an, înscris care poartă ştampila nr. 15 a B. – Sucursala Lipscani şi semnătura reprezentantului unităţii bancare, respectiv ştampila C. şi semnăturile celor două persoane autorizate din cadrul acesteia să efectueze operaţiuni prin această instituţie bancară, falsificarea sa, în sensul celor prevăzute de art. 320 alin. (1) şi (2) din C. pen., realizându-se prin contrafacerea subscrierii, respectiv a semnăturii comandantului C., general H., care a fost executată de către inculpat prin aplicarea unui instrument tip ştampilă (suport semnătură), fara ştirea comandantului;

e) Formularul B. intitulat “Anexa 2 – Solicitare constituire depozit în condiţii negociate”, completat olograf, prin care s-a solicitat, la data de 13.11.2018, constituirea pe numele C., din disponibilul bănesc existent în contul bancar x, deschis pe numele acesteia la B. S.A., a unui depozit bancar pentru suma de 1.250.000 USD (un milion două sute cincizeci de mii), pe o durată de 6 luni (scadenţă la 181 de zile), cu o dobândă fixă de 1,2 % pe an, înscris care poartă ştampila nr. 15 a B. – Sucursala Lipscani şi semnătura reprezentantului unităţii bancare, respectiv ştampila C. şi semnăturile celor două persoane autorizate din cadrul acesteia să efectueze operaţiuni prin această instituţie bancară, falsificarea sa, în sensul celor prevăzute de art. 320 alin. (1) şi (2) din C. pen., realizându-se prin contrafacerea subscrierii, respectiv a semnăturii comandantului C., general H., care a fost executată de către inculpat prin aplicarea unui instrument tip ştampilă (suport semnătură), fără ştirea comandantului;

f) formularul B. intitulat “Anexa 2 – Solicitare constituire depozit în condiţii negociate”, completat olograf, prin care s-a solicitat, la data de 21.05.2019, constituirea pe numele C., din disponibilul bănesc existent în contul bancar x, deschis pe numele acesteia la B. S.A., a unui depozit bancar pentru suma de 1.200.000 USD (un milion două sute de mii), pe o durată de 6 luni (scadenţă la 182 de zile), cu o dobândă fixă de 0,8 % pe an, înscris care poartă ştampila nr. 15 a B. – Sucursala Lipscani şi semnătura reprezentantului unităţii bancare, respectiv ştampila C. şi semnăturile celor două persoane autorizate din cadrul acesteia să efectueze operaţiuni prin această instituţie bancară, falsificarea sa, în sensul celor prevăzute de art. 320 alin. (1) şi (2) din C. pen., realizându-se prin contrafacerea subscrierii, respectiv a semnăturii comandantului C., general H., care a fost executată de către inculpat prin aplicarea unui instrument tip ştampilă (suport semnătură), fără ştirea comandantului;

g) formularul B. intitulat “Anexa 2 – Solicitare constituire depozit în condiţii negociate”, completat olograf, prin care s-a solicitat, la data de 03.12.2019, constituirea pe numele C., din disponibilul bănesc existent în contul bancar x, deschis pe numele acesteia la B. S.A., a unui depozit bancar pentru suma de 1.200.000 USD (un milion două sute de mii), pe o durată de 6 luni (scadenţă la 182 de zile), cu o dobândă fixă de 0,8 % pe an, înscris care poartă ştampila nr. 15 a B. – Sucursala Lipscani şi semnătura reprezentantului unităţii bancare, respectiv ştampila C. şi semnăturile celor două persoane autorizate din cadrul acesteia să efectueze operaţiuni prin această instituţie bancară, falsificarea sa, în sensul celor prevăzute de art. 320 alin. (1) şi (2) din C. pen., realizându-se prin contrafacerea subscrierii, respectiv a semnăturii comandantului C., general H., care a fost executată de către inculpat prin aplicarea unui instrument tip ştampilă (suport semnătură), fără ştirea comandantului.

Pentru săvârşirea acestor infracţiuni, instanţa de fond a aplicat inculpatului câte o pedeapsă, iar la stabilirea şi aplicarea acestor pedepse a ţinut seama de dispoziţiile art. 74 din C. pen. privitoare la criteriile generale de individualizare judiciară a pedepselor.

În acest sens, instanţa de fond a avut în vedere că infracţiunile săvârşite de inculpat au un pericol social ridicat, determinat de faptul că relaţiile sociale care au fost vătămate sunt cele ce apără normala desfăşurare a raporturilor de serviciu şi cele care privesc încrederea publică în înscrisurile producătoare de consecinţe juridice. Nu în ultimul rând, instanţa de fond a avut în vedere că inculpatul a săvârşit faptele reţinute în sarcina sa, ca urmare a exercitării unei funcţii de comandă importantă în ierarhia Armatei României, precum şi faptul că aceste fapte penale au fost săvârşite de inculpat în condiţiile infracţiunii continuate şi ale pluralităţii de infracţiuni sub forma concursului real şi ideal.

Totodată, s-a avut în vedere inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale, este căsătorit şi are un copil major, că acesta a recunoscut săvârşirea faptelor sesizate, având o atitudine procesuală sinceră şi a reparat integral prejudiciul cauzat C. prin săvârşirea faptelor reţinute în sarcina sa, astfel că faţă de inculpat sunt aplicabile prevederile art. 75 alin. (1) lit. d) din C. pen., privind circumstanţa atenuantă a acoperirii integrale a prejudiciului material cauzat prin infracţiune, în cursul urmăririi penale sau al judecăţii, până la primul termen de judecată, desigur raportat doar la infracţiunea de delapidare.

Referitor la repararea prejudiciului cauzat C. prin săvârşirea faptelor reţinute în sarcina inculpatului, instanţa de fond a constatat că organul de urmărire penală a stabilit situaţia juridică a fondurilor aflate în contul bancar x, deschis pe numele C., din care inculpatul a retras fără drept suma de 179.470 dolari USD, pe baza datelor communicate de către structurile competente ale Ministerului Apărării Naţionale, cât şi de către Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, şi a expus în actul de sesizare datele referitoare la această situaţie.

În ceea ce priveşte reparaţia integrală a prejudiciului (prejudiciul efectiv şi foloase nerealizate în sumă totală de 181.160 dolari USD), prin adresele nr. x/08.04.2021 şi nr. y/12.04.2021, la care a fost ataşat şi extrasul de cont din data de 09.04.2021, Direcţia Generală Juridică din cadrul Ministerului Apărării Naţionale a arătat că inculpatul a virat succesiv, din proprie iniţiativă, prin mijloace de plată bancare, în contul deschis la B. S.A. – Sucursala Lipscani, cu nr. x, începând cu data de 12.03.2021, următoarele sume:

– 14.580 dolari USD la data de 12.03.2021;

– 47.980 dolari USD la data de 15.03.2021;

– 9.980 dolari USD la data de 16.03.2021;

– 49.980 dolari USD la data de 19.03.2021;

– 9.980 dolari USD la data de 18.03.2021;

– 9.980 dolari USD la data de 25.03.2021;

– 38.680 dolari USD la data de 06.04.2021;

– 104,7 dolari USD la data de 08.04.2021.

Urmare a plăţilor efectuate de inculpat în contul arătat la alineatul precedent, Direcţia Generală Juridică din cadrul Ministerului Apărării Naţionale a comunicat că inculpatul general maior (r) A. a achitat întregul prejudiciu material cauzat prin săvârşirea faptelor reţinute în sarcina sa.

Instanţa de fond a constatat că repararea integrală a prejudiciului cauzat C. de către inculpat prin săvârşirea faptelor reţinute în sarcina sa produce efectele circumstanţelor atenuate şi în privinţa infracţiunilor de fals material în înscrisuri oficiale, fals intelectual şi uz de fals, în cauză fiind incidente, relativ la aceste infracţiuni, dispoziţiile art. 75 alin. (2) lit. a) din C. pen., întrucât determinarea inculpatului de a repara integral prjudiciul cauzat C. poate fi calificată ca şi un efeort deosebit din partea sa, în condiţiile în care s-a expus posibilităţii de a fi tras la răspundere penală pentru săvârşirea infracţiunii de fals în declaraţii, prevăzută de art. 326 din C. pen.

În acest sens, instanţa a avut în vedere că, potrivit actului de inculpare, la data de 22.04.2021 inculpatul a formulat o cerere prin care a solicitat să i se permită să încheie o procură notarială în cadrul Centrului de Reţinere şi Arestare Preventivă nr. x din cadrul Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti, pentru a o împuternici pe soţia sa, E., să îl reprezinte cu depline puteri la Trezoreria Statului în vederea răscumpărării, înaintea scadenţei, la unitatea operativă a Trezoreriei Statului prin care a subscris, titlurilor de stat deţinute şi pentru care a depus cererile de răscumpărare anticipată nr. x la data de 11.03.2021 la Poşta Română, Oficiul Poştal 77.

În urma analizării declaraţiilor de avere întocmite de către inculpat, în conformitate cu prevederile Legii nr. 176/2010, organul de urmărire penală a constatat că în cuprinsul lor nu se regăsesc titlurile de stat la care se referă inculpatul în proiectul de procură notarială, deşi există o rubrică specială pentru acestea, în cadrul Punctului IV. Active financiare, Subpunctul 2. Plasamente, investiţii directe şi împrumuturi acordate, dacă valoarea de piaţă însumată a tuturor acestora depăşeşte 5.000 Euro.

Referitor la acest aspect, organul de urmărire penală s-a sesizat din oficiu, prin procesul-verbal din data de 07.05.2021, în conformitate cu prevederile art. 292 din C. proc. pen., cu privire la săvârşirea infracţiunii de fals în declaraţii, prevăzută de art. 326 din C. pen., apreciind că sunt incidente dispoziţiile art. 28 din Legea nr. 176/2010, potrivit cărora fapta persoanelor care, cu intenţie, depun declaraţii de avere sau declaraţii de interese care nu corespund adevărului constituie infracţiunea de fals în declaraţii şi se pedepseşte potrivit C. pen.. Organul de urmărire penală a mai constatat că nu există nicio legătură între această infracţiune şi celelalte fapte penale pentru care inculpatul a fost dedus judecăţii în cauza de faţă, şi prin ordonanţa nr. 11/P/2021 din 12.05.2021 a dispus disjungerea cauzei şi declinarea competenţei de efectuare a urmăririi penale în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti cu privire la săvârşirea de către inculpat a infracţiunii de fals în declaraţii.

La stabilirea pedepselor aplicate inculpatului, instanţa de fond a avut în vedere dispoziţiile art. 76 alin. (1) din C. pen., conform cărora atunci când există circumstanţe atenuante, limitele speciale ale pedepsei prevăzute de lege pentru infracţiunea săvârşită se reduc cu o treime. Totodată, instanţa de fond a constatat că în cauză sunt incidente şi dispoziţiile art. 396 alin. (10) din C. proc. pen., conform cărora când judecata s-a desfăşurat în condiţiile art. 375 alin. (1) şi (2) din C. proc. pen., iar instanţa reţine aceeaşi situaţie de fapt ca cea recunoscută de către inculpat, în caz de condamnare limitele de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei închisorii se reduc cu o treime, astfel că la stabilirea pedepselor aplicate inculpatului pentru faptele penale reţinute în sarcina sa, s-au avut în vedere şi aceste dispoziţii, aplicarea lor făcându-se în condiţiile prevăzute de art. 79 alin. (1) din C. pen., respectiv s-a procedat la reducerea limitelor speciale ale pedepselor prin aplicarea succesivă a dispoziţiilor privitoare la circumstanţe atenuante şi la cazul special de reducere reglementat prin dispoziţiile art. 396 alin. (10) din C. proc. pen.

Instanţanta de fond a avut în vedere circumstanţele personale ale inculpatului, respectiv că este o persoană cu un nivel ridicat de instrucţie şi cu posibilităţi reale de reeducare, inculpatul dând dovadă de aceste posibilităţi chiar din cursul urmăririi penale când a înţeles implicit cât de grave sunt consecinţele faptelor penale, aspect care a fost avut în vedere în procedurile privitoare la verificarea măsurilor preventive în procedura de cameră preliminară şi a judecăţii în faţa primei instanţe, de comportamentul acestuia după săvârşirea infracţiunilor şi de împrejurarea că prin mediatizarea cauzei de faţă inculpatul a fost deja supus oprobriului public, astfel că a stabilit un cuantum al pedepselor în măsură să asigure realizarea dublului scop al acestora, aşa cum este reglementat prin dispoziţiile art. 3 din Legea nr. 254/2013.

În considerarea motivelor arătate, instanţa de fond a stabilit pentru infracţiunile săvârşite câte o pedeapsă cu închisoarea orientată către minimul special, reduse conform celor expuse anterior. Relativ la cuantumul pedepselor aplicate inculpatului, s-a avut în vedere ca acestea să conducă la finalităţile avute în vedere de legiuitor, atât în ceea ce priveşte scopul pedepselor, cât şi în privinţa consecinţelor pozitive pe care trebuie să le producă asupra inculpatului ca urmare a incidenţei cauzelor de atenuare sau de reducere a pedepselor. La stabilirea duratei pedepselor cu închisoarea, instanţa de fond a avut în vedere că faţă de inculpat au fost dispuse măsurile preventive cele mai severe, respectiv reţinerea şi arestarea preventivă, executând practic o parte a pedepsei rezultante.

Întrucât inculpatul a săvârşit mai multe infracţiuni mai înainte de a fi condamnat pentru vreuna dintre ele, fiind incidente dispoziţiile art. 38 din C. pen., instanţa de fond a dispus ca, în temeiul art. 39 alin. (1) lit. b) din C. pen., inculpatul să execute o singură pedeapsă.

În temeiul art. 72 alin. (2) din C. pen., instanţa de fond a dedus din durata pedepsei rezultante, durata măsurilor preventive a reţinerii şi a arestării preventive care au fost dispuse în cauză, respectiv de la data de 27.03.2021 până la data de 17.07.2021, inclusiv.

Având în vedere faptul că scopul pedepsei, astfel cum este arătat în art. 3 din Legea nr. 254/2013, se poate atinge şi fără ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă, instanţa de fond a constatat că în cauză sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 91 din C. pen., întrucât pedeapsa rezultantă aplicată nu depăşeşte 3 ani închisoare, inculpatul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii, acesta şi-a manifestat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii, iar în raport de persoana sa, de conduita avută anterior săvârşirii infracţiunii şi de posibilităţile sale de îndreptare, aplicarea pedepsei este suficientă, şi chiar fără executarea sa, inculpatul nu va mai comite alte infracţiuni, fiind însă necesară supravegherea conduitei sale pentru o perioadă determinată.

Ca atare, în temeiul art. 91 din C. pen., s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pentru un termen de supraveghere calculat potrivit dispoziţiilor art. 92 din C. pen.. În baza art. 93 alin. (1) din C. pen., a fost obligat inculpatul ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere: a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Ilfov, la datele fixate de acesta; b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa; c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile; d) să comunice schimbarea locului de muncă; e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

Fiind avute în vedere criteriile de individualizare analizate mai sus, în temeiul art. 93 alin. (2) lit. b) din C. pen., instanţa de fond a impus inculpatului să execute obligaţia care constă în frecventarea unui program de reintegrare socială derulat de către Serviciul de Probaţiune Bucureşti sau organizat în colaborare cu instituţii din comunitate, în legătură cu importanţa respectării normelor legale privitoare normala desfăşurare a raporturilor de serviciu.

În temeiul art. 404 alin. (2) din C. proc. pen. şi art. 93 alin. (3) din C. pen., s-a dispus ca, pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 70 de zile lucrătoare în cadrul uneia dintre următoarele instituţii, la alegerea consilierului de probaţiune: Primăria comunei Cornetu şi/sau Şcoala Gimnazială nr. 1 Cornetu.

S-a atras atenţia inculpatului, în temeiul art. 404 alin. (2) din C. proc. pen. şi art. 91 alin. (4) din C. pen., asupra conduitei sale viitoare, asupra respectării dispoziţiilor art. 93 alin. (5) din C. pen. privind termenul în care trebuie îndeplinite integral obligaţiile civile stabilite prin hotărârea de condamnare şi asupra dispoziţiilor art. 96 din C. pen. care prevăd revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere şi dispunerea executării pedepsei în cazul în care, pe parcursul termenului de supraveghere, cu rea-credinţă, nu respectă măsurile de supraveghere ori nu execută obligaţiile impuse ori stabilite de lege sau dacă nu îndeplineşte integral obligaţiile civile stabilite prin hotărâre ori dacă săvârşeşte o nouă infracţiune pe parcursul termenului de supraveghere.

Având în vedere prevederile art. 67 alin. (2) din C. pen., instanţa de fond, în temeiul art. 66 alin. (1) lit. a) şi lit. b) şi alin. (2) din C. pen., a aplicat inculpatului, pe lângă pedeapsa principală a închisorii stabilită pentru săvârşirea infracţiunilor de delapidare şi fals material în înscrisuri oficiale, ca pedeapsă complementară, interzicerea exercitării dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi a dreptului de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pe o perioadă orientată spre minimul intervalului indicat de textul de lege.

S-a ţinut seama la aplicarea pedepsei complementare de criteriile de individualizare deja expuse anterior, privind persoana inculpatului şi posibilităţile sale de îndreptare, conduita anterioară comiterii faptei decurgând din lipsa antecedentelor. Executarea pedepsei complementare a interzicerii exercitării dreptului menţionat mai sus va începe, conform art. 68 alin. (1) lit. b) din C. pen., de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare.

În condiţiile aplicării pedepsei complementare, în temeiul art. 65 alin. (1) raportat la art. 66 alin. (1) lit. a) şi lit. b) din C. pen., instanţa de fond a interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercitarea dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi a dreptului de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat. Conform art. 65 alin. (3) din C. pen., pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării unor drepturi se execută din momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare şi până când pedeapsa principală privativă de libertate a fost executată sau considerată ca executată.

Având în vedere prevederile art. 45 din C. pen., s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa complementară şi pedeapsa accesorie cele mai grele dintre cele aplicate.

Întemeiul art. 25 alin. (1) şi alin. (3) din C. proc. pen., s-a dispus dispune desfiinţarea totală a înscrisurilor care au fost falsificate de către inculpat pentru săvârşirea infracţiunilor de delapidare, fals intelectual şi fals material în înscrisuri oficiale.

Deopotrivă, Înalta Curte reţine că prin încheierea din data de 17.09.2021 a Curţii Militare de Apel Bucureşti, pronunţată în dosarul nr. x/2021, a fost admisă excepţia tardivităţii ridicată din oficiu şi a fost respinsă, ca tardiv introdusă, cererea de constituire ca parte civilă formulată de petentul I..

Prin aceeaşi încheiere, a fost respinsă, ca inadmisibilă, cererea de aplicare a amenzii judiciare împotriva petentului I..

Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa de fond a reţinut că potrivit art. 20 din C. proc. pen., constituirea ca parte civilă se poate face până la începerea cercetării judecătoreşti, constatând că, la acel moment procesual, cererea de constituire a fost introdusă tardiv, deoarece la momentul introducerii cererii cercetare judecătorească se încheiase la data de 11 august 2021, dată la care au avut loc şi dezbaterile pe fond, iar deliberarea, redactarea şi pronunţarea hotărârii, prin punerea acesteia la dispoziţia părţilor şi a procurorului, prin mijlocirea grefei instanţei, s-au făcut la data de 15 septembrie 2021, când a fost pronunţată sentinţa nr. 5, astfel că a fost admisă excepţia invocată din oficiu, iar cererea de constituire ca parte civilă în cauza cu nr. x/2021, formulată de petentul I., a fost respinsă ca tardiv introdusă.

În ce priveşte cererea reprezentantului Ministerului Public de aplicare a amenzii judiciare petentului I. pentru exercitarea cu rea credinţă a drepturilor sale procesuale, pe care a întemeiat-o pe dispoziţiile art. 283 alin. (4) lit. n) din C. proc. pen. raportat la art. 2 din C. proc. civ. cu referire la art. 187 din C. proc. civ., instanţa de fond a respins-o, ca inadmisibilă, deoarece nu se încadrează în niciuna din categoriile de participanţi prevăzute de lege, respectiv parte, reprezentat legal al acestora ori consilieri juridici.

Mai mult, dreptul oricărei persoane de a se adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor, libertăţilor şi intereselor sale legitime este un drept constituţional, care reprezintă o garanţie într-un stat democratic.

Împotriva sentinţei penale nr. 5 din 15 septembrie 2021 a Curţii Militare de Apel Bucureşti, pronunţată în dosarul nr. x/2021, au declarat apel Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel Bucureşti şi petentul I..

În susţinerea căii de atac, Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel Bucureşti a formulat critici referitor la modalitatea de individualizare a pedepselor aplicate inculpatului, apreciind că limitele pedepselor trebuiau orientate spre cele superioare stabilite de legiuitor, iar pedeapsa rezultantă trebuia să fie executată în regim de detenţie. S-a arătat că gravitatea deosebită a faptelor săvârşite de către inculpat este dată, pe de o parte, de prejudiciul mare cauzat prin acestea, iar, pe de altă parte, de împrejurarea că inculpatul a profitat, pentru comiterea lor, de poziţia de încredere avută în cadrul unei instituţii militare de o importanţă deosebită în structura forţelor armate române, acesta folosindu-se de înalta sa funcţie de conducere deţinută în cadrul Direcţiei Generale de Informaţii a Apărării, respectiv cea de locţiitor al directorului general al acestei unităţi, a cărui semnătură a falsificat-o pe înscrisurile întocmite. Faţă de circumstanţele concrete în care au fost comise, faptele reţinute în sarcina inculpatului întrunesc condiţiile necesare pentru a putea fi considerate ca fiind deosebit de grave, ele producând, totodată, un puternic ecou negativ în conştiinţa membrilor societăţii, inclusiv a cadrelor forţelor armate, amplificat într-un mod aparte cel puţin în ceea ce le priveşte pe acestea din urmă, de importanta funcţie de conducere şi de înaltul grad militar deţinute de către inculpat, de natură să influenţeze în mod negativ disciplina militară în lipsa sancţionării lor cu fermitate de către autorităţile judiciare competente.

În raport de faptele reţinute în sarcina inculpatului, s-a apreciat că exemplaritatea pedepsei este subminată prin aplicarea unor pedepse orientate spre minimul prevăzut de lege, iar acest aspect nu contribuie la reeducarea inculpatului şi nici nu are o efectivitate concretă asupra altor persoane, care, văzând constrângerea minimă la care este supus acesta, faţă de gravitatea deosebit de ridicată a faptelor comise, nu sunt puse în situaţia de a reflecta asupra propriei lor comportări viitoare şi de a se abţine de la săvârşirea de infracţiuni.

În operaţia complexă a individualizării tratamentului penal ce urmează să îi fie aplicat inculpatului, s-a solicitat să se constate că, faţă de gravitatea concretă a faptelor, determinată de natura acestora, prejudiciul mare cauzat, natura fondurilor delapidate, importanta funcţie de comandă deţinută de către inculpat în cadrul unităţii centrale de informaţii a Armatei Române, de care acesta s-a folosit pentru a săvârşi şi pentru a ascunde pentru o lungă perioadă săvârşirea faptelor reţinute în sarcina sa, se impune sporirea cuantumului pedepselor cu închisoarea pentru fiecare dintre infracţiunile cu privire la care acesta a fost trimis în judecată, cu consecinţa stabilirii unei pedepse rezultante într-un cuantum superior celui stabilit de către prima instanţă, care să fie executată în regim de detenţie.

Drept urmare, s-a solicitat admiterea apelului, desfiinţarea în parte a sentinţei atacate şi aplicarea unor pedepse cu închisoarea pentru fiecare dintre infracţiunile pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului, într-un cuantum sporit faţă de cel stabilit de către prima instanţă, cu executare în regim de detenţie a pedepsei rezultante.

În susţinerea căii de atac, apelantul petent I. a arătat că se consideră vătămat prin nesoluţionarea de către magistraţii procurori şi judecători a cererii de constituire ca parte civilă în cauză. În opinia apelantului, pedeapsa aplicată pentru infracţiunea de delapidare cu consecinţe deosebit de grave şi care aduce atingere securităţii naţionale este una foarte blândă, mai ales că au fost acoperite şi alte fapte grave de delapidare a fondurilor operative ale D.G.I.A.

. . . . . . . . . .

Examinând cauza, atât prin prisma criticilor invocate, cât şi din oficiu, conform art. 417 alin. (2) din C. proc. pen., Înalta Curte constată următoarele:

Referitor la apelul declarat de Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel Bucureşti, instanţa constată că acesta este nefondat, urmând să fie respins.

Prealabil, se observă că instanţa de fond a stabilit o situaţie de fapt corectă, care, de altfel, a fost recunoscută de inculpat în faţa Curţii Militare de Apel Bucureşti, şi a dat o corectă încadrare juridică faptelor, acestea întrunind condiţiile de tipicitate ale infracţiunilor de delapidare, prevăzută de art. 295 alin. (1) din C. pen., fals material în înscrisuri oficiale, prevăzută de art. 320 alin. (1) şi (2) din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen., fals intelectual, prevăzută de art. 321 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi uz de fals, prevăzută de art. 323 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen.

Referitor la critica formulată de Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel Bucureşti, instanţa de control judiciar apreciază că aceasta este neîntemeiată.

Conform dispoziţiilor art. 74 din C. pen., stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei se face în raport cu gravitatea infracţiunii săvârşite şi cu periculozitatea infractorului, care se evaluează după următoarele criterii: a) împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi mijloacele folosite; b) starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită; c) natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii; d) motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit; e) natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului; f) conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal; g) nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială.

Pedeapsa este o măsură de constrângere cu caracter strict personal şi se aplică persoanei infractorului cu scopul de a împiedica comiterea de noi infracţiuni din partea acestuia, inculpatul fiind acela asupra căruia trebuie să acţioneze pedeapsa prin funcţiile sale.

Aptitudinea funcţională a pedepsei depinde de măsura în care aceasta corespunde persoanei infractorului, la stabilirea ei trebuind să se ţină seama de periculozitatea socială a acestuia, avându-se în vedere măsura în care sunt înrădăcinate în conştiinţa sa mentalitatea şi deprinderile antisociale şi deci de probabilitatea că în viitor el să săvârşească fapte socialmente periculoase, de trăsăturile specifice de temperament şi de caracter ale infractorului, care determină un anumit mod de a reacţiona sub influenţa pedepsei, iar o pedeapsă necorespunzătoare acestor particularităţi ale persoanei infractorului pierde din aptitudinea ei funcţională, putând duce la rezultate contrare celor urmărite prin aplicarea şi executarea ei.

În ceea ce priveşte cuantumul pedepselor aplicate (1 an închisoare pentru infracţiunea prevăzută de art. 295 alin. (1) din C. pen., 7 luni închisoare pentru infracţiunea prevăzută de art. 320 alin. (1) şi (2) din C. pen., 7 luni închisoare pentru infracţiunea prevăzută de art. 321 alin. (1) din C. pen. şi 1 lună închisoare pentru infracţiunea prevăzută de art. 323 din C. pen.), Înalta Curte constată că prima instanţă a realizat o corectă individualizare a acestora, şi că, deşi orientate către minimul prevăzut de lege, ele sunt în concordanţă cu criteriile prevăzute de art. 74 din C. pen.

În primul rând, este de menţionat faptul că limitele pedepselor au fost reduse succesiv, reţinându-se incidenţa circumstanţelor atenuante (art. 75 alin. (1) lit. d) din C. pen., raportat la infracţiunea de delapidare şi art. 75 alin. (2) lit. a) din C. pen. raportat la infracţiunile de fals material în înscrisuri oficiale, fals intelectual şi uz de fals) şi a dispoziţiilor art. 396 alin. (10) din C. proc. pen.

Repararea integrală a prejudiciului cauzat C. a condus în mod corect la reţinerea circumstanţei atenuante prevăzute de art. 75 alin. (1) lit. d) din C. pen., raportat la infracţiunea de delapidare, însă aceeaşi împrejurare poate fi circumscrisă şi dispoziţiilor art. 75 alin. (2) lit. a) din C. pen. privind efortul depus de inculpat pentru înlăturarea consecinţelor infracţiunii, pentru celelalte acuzaţii reţinute în sarcina acestuia (fals material în înscrisuri oficiale, fals intelectual şi uz de fals). Deopotrivă, instanţa notează că inculpatul a beneficiat de procedura simplificată, reţinându-se incidenţa dispoziţiilor art. 396 alin. (10) din C. proc. pen., situaţie în care limitele de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei închisorii se reduc cu o treime.

Drept urmare, limitele speciale ale pedepselor s-au redus cu o treime prin aplicarea dispoziţiilor privitoare la circumstanţe atenuante, ulterior fiind iar reduse, cu o treime, ca urmare a reţinerii dispoziţiilor art. 396 alin. (10) din C. proc. pen.

În continuare, Înalta Curte constată că instanţa de fond a avut în vedere pericolul social ridicat al infracţiunilor de delapidare, prevăzută de art. 295 alin. (1) din C. pen., fals material în înscrisuri oficiale, prevăzută de art. 320 alin. (1) şi (2) din C. pen., fals intelectual, prevăzută de art. 321 alin. (1) din C. pen. şi uz de fals, prevăzută de art. 323 din C. pen., relaţiile sociale vătămate fiind cele ce apără normala desfăşurare a raporturilor de serviciu şi cele care privesc încrederea publică în înscrisurile producătoare de consecinţe juridice, că faptele au fost săvârşite în condiţiile infracţiunii continuate şi ale pluralităţii de infracţiuni sub forma concursului real şi ideal, precum şi că inculpatul a săvârşit faptele ca urmare a exercitării unei funcţii de comandă importantă în ierarhia Armatei României.

Totodată, s-au avut în vedere circumstanţele personale ale inculpatului (este instruit şi integrat în societate, fiind căsătorit, având un copil major), conduita avută anterior (inculpatul se află la primul impact cu legea penală) şi ulterior comiterii faptei (acesta a recunoscut şi regretat faptele comise, a reparat integral prejudiciul cauzat C. prin săvârşirea faptelor), precum şi posibilităţile sale de îndreptare (acesta dispunând de resorturi interioare suficiente pentru corectarea comportamentului său).

Referitor la instruirea inculpatului, Înalta Curte reţine că acesta a absolvit Şcoala Militară de Ofiţeri Activi de Artilerie Ioan Vodă din Sibiu, specialitatea militară artilerie, Academia Tehnică Militară şi Facultatea de electronică şi informatică, Bucureşti, specializarea automatizarea conducerii acţiunilor de luptă ale trupelor de uscat, a urmat numeroase cursuri de pregătire: x, fiind ataşate la dosar diplomele care dovedesc urmarea acestor cursuri sau programe.

Instanţa are în vedere şi decoraţiile, titlurile şi distincţiile care i-au fost conferite inculpatului: 30.10.2002, Semnul Onorific în Serviciul Armatei pentru ofiţeri pentru XV ani de activitate; 22.05.2007, Insigna “Participant la misiuni în străinătate” cu simbol pentru a doua misiune; 30.11.2007, Semnul Onorific în Serviciul Patriei pentru ofiţeri pentru XX ani de activitate; 03.09.2012, Semnul Onorific în Serviciul Patriei pentru ofiţeri pentru XXV ani de activitate; 2013, Emblema “Onoarea Armatei României”, cu însemn de pace; 24.12.2006, Non Article 5 NATO Medal; 01.04.2016, Titlul Onorific de “Veteran”; 2016, Emblema de Onoare a Informaţiilor pentru Apărare; 2017, Ordinul “Virtutea Militară” în grad de “cavaler” cu însemn pentru militari; 2018, Emblema de Onoare a Statului Major al Apărării; 2019, Emblema de Onoare a Medicinei Militare; 2020, Emblema de Onoare a Comandamentului Forţelor întrunite; 2021, Calitate de Veteran din teatrele de operaţii; 2021, Emblema de Onoare a Departamentului pentru relaţia cu Parlamentul şi calitatea vieţii personalului.

În referinţele din memoriul inculpatului, sunt menţionate şi misiunile externe executate: în perioada 04.10.2002-07.10.2003, Grupul de observatori militari, Etiopia-Eritreea; în perioada, 08.06.2006-08.12.2006, Detaşamentul Special Afganistan.

În plus, instanţa de apel are în vedere şi numeroarele caracterizări depuse de inculpat la dosar, date de colegi de la Şcoala Militară, colegi de serviciu, prieteni de familie şi vecini.

Relativ la cele ce precedă, Înalta Curte apreciază că în mod corect instanţa de fond a procedat la individualizarea cuantumului pedepselor, orientându-le către minimul prevăzut de lege (astfel cum acesta a fost redus) raportat la pericolul social concret al faptelor săvârşite, determinat atât de modul în care faptele au fost comise, cât şi de datele privind persoana inculpatului, alături de posibilitatea reeducării acestuia prin prisma scopului pedepsei.

În ceea ce priveşte modalitatea de executare a pedepsei rezultante, având în vedere elementele obiective şi subiective ale cauzei, vârsta, mediul în care trăieşte şi modul de comportare în societate, Înalta Curte apreciază că inculpatul dispune de resorturi interioare suficiente pentru corectarea comportamentului său, perioada petrecută în arest constituind, dincolo de caracterul său preventiv, şi un avertiment sever pentru acesta. În atare circumstanţe, şi instanţa de apel consideră că aplicarea pedepsei este suficientă, şi, chiar fără executarea acesteia, în condiţiile supravegherii conduitei sale pe o anumită perioadă, inculpatul nu va mai comite alte infracţiuni.

Drept urmare, în raport de considerentele expuse, Înalta Curte ca respinge, ca nefondat, apelul declarat de Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel Bucureşti.

Referitor la apelul declarat de apelantul petent I., Înalta Curte constată că, în cuprinsul cererii de apel, acesta a menţionat că declară calea de atac împotriva sentinţei penale nr. 5 din 15 septembrie 2021 a Curţii Militare de Apel, pronunţată în dosarul nr. x/2021, însă cererea de constituire parte civilă a fost respinsă, ca tardivă, prin încheierea din data de 17.09.2021 a Curţii Militare de Apel Bucureşti, pronunţată în dosarul nr. x/81/202.

În cauză a fost invocată excepţia inadmisibilităţii căii de atac, susţinută atât de Ministerul Public cât şi de partea civilă, din perspectiva lipsei oricărei calităţi procesuale a petentului I..

Înalta Curte constată că, potrivit art. 409 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen., poate formula apel împotriva sentinţei orice persoană ale cărei drepturi legitime au fost vătămate printr-o măsură sau act al instanţei, în ceea ce priveşte dispoziţiile care au provocat asemenea vătămare. Totodată, conform art. 408 alin. (3) din C. proc. pen., apelul declarat împotriva sentinţei se socoteşte făcut şi împotriva încheierilor, textul fiind incident chiar dacă acestea au fost pronunţate ulterior. Ca atare, Înalta Curte apreciază că apelul declarat de petentul I. este admisibil, însă doar din perspectiva criticii vizând respingerea actiunii civile ca tardiv formulată. Petentul nu are calitatea de persoană vătămată în prezenta cauză, astfel că aceasta nu poate să formuleze critici sub aspectul modului de soluţionare a laturii penale.

În continuare, instanţa notează că, potrivit dispoziţiilor art. 20 alin. (1) din C. proc. pen., constituirea ca parte civilă se poate face până la începerea cercetării judecătoreşti. În cauză, petentul I. a formulat cererea de constituire ca parte civilă la data de 15 septembrie 2021, când cercetarea judecătorească era finalizată (la data de 11 august 2021 au avut loc dezbaterile pe fond, fiind amânată pronunţarea pentru data de 15 septembrie 2021), astfel că, în mod corect a fost respinsă, ca tardivă.

Având în vedere considerentele expuse, în temeiul art. 421 alin. (1) pct. 1 lit. b) din C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca nefondate, apelurile declarate de Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel Bucureşti împotriva sentinţei penale nr. 5 din 15 septembrie 2021 a Curţii Militare de Apel, pronunţată în dosarul nr. x/2021 şi de petentul I. împotriva sentinţei penale nr. 5 din 15 septembrie 2021 şi a încheierii din data de 17.09.2021 ale Curţii Militare de Apel Bucureşti, pronunţate în dosarul nr. x/2021.

Conform prevederilor art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare ocazionate de soluţionarea apelului declarat de Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel Bucureşti vor rămâne în sarcina statului.

Potrivit dispoziţiilor art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va fi obligat apelantul parte civilă I. la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

În temeiul dispoziţiilor art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru intimatul inculpat A., în cuantum de 217 RON, va rămâne în sarcina statului şi se va suporta din fondurile Ministerului Justiţiei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondate, apelurile declarate de Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel Bucureşti împotriva sentinţei penale nr. 5 din 15 septembrie 2021 a Curţii Militare de Apel, pronunţată în dosarul nr. x/2021 şi de petentul I. împotriva sentinţei penale nr. 5 din 15 septembrie 2021 şi a încheierii din data de 17.09.2021 ale Curţii Militare de Apel Bucureşti, pronunţate în dosarul nr. x/2021.

Cheluielile judiciare ocazionate de soluţionarea apelului declarat de Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel Bucureşti rămân în sarcina statului.

Obligă apelantul petent I. la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru intimatul inculpat A., în cuantum de 217 RON, rămâne în sarcina statului şi se suportă din fondurile Ministerului Justiţiei.

Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 07 decembrie 2021.