Ministerul Justiției a prezentat, pe pagina sa de internet, situația extrădărilor, a mandatelor europene și a dosarelor având ca obiect transferarea persoanelor condamnate. Au fost făcute precizări referitoare la etapa în care se află procedurile care îi vizează, printre alții, pe fostul deputat Cristian Rizea, afaceristul Gabriel ”Puiu” Popoviciu, Alexander Adamescu – fiul magnatului Dan Adamescu, fosta șefă DIICOT Alina Bica, ex-ofițerul SRI Daniel Dragomir sau Mario Iorgulescu, fiul lui Gino Iorgulescu.
Situația extrădărilor:
Cristian Rizea, fost deputat, condamnat definitiv în 2019 la 4 ani și 8 luni de închisoare cu executare pentru trafic de influență, spălare de bani și influențarea declarațiilor. A fugit în Republica Moldova după condamnare: Cererea de extrădare a fost formulată şi comunicată autorităților din Republica Moldova ulterior decretului președintelui de retragere a cetățeniei moldave acordate. Rizea a formulat acțiune în justiție prin care a solicitat anularea acestui decret, dar cererea lui a fost respinsă. Hotărârea nu este definitivă. Totodată, apelul în dosarul constituit cu privire la cererea de azil formulată de Rizea a a fost respins. Următorul termen pentru soluționarea cererii de extrădare este 28 ianuarie 2022.
Florian Tudor, zis Rechinul, căutat de DIICOT pentru infracțiuni de crimă organizată, șef al unei grupări care clona carduri în Mexic: pe 27 mai 2021 a fost arestat provizoriu, în vederea extrădării către România şi este încarcerat într-un penitenciar de maximă siguranţă din Mexic. Procedură în curs, de durată, din cauza legislaţiei străine care prevede termene mai lungi.
Avraham Morgenstern, condamnat în România la 8 ani de închisoare pentru producerea unui prejudiciu de 10 milioane de euro: Republica Argentina a aprobat extrădarea acestuia, dar hotărârea nu este definitivă. Procedură în curs, recursul fiind pe rolul Curții Supreme de Justiție a Națiunii.
Shmuel Sorin Beraru (Baror), condamnat la 5 ani de închisoare în România pentru spălare de bani, infracțiune comisă în anii 1998-1999. Legea israeliană pentru combaterea spălării banilor a fost adoptată şi a intrat în vigoare la data de 17 august 2000, după comiterea faptelor, fiind aplicabil principiul de drept penal (universal) al aplicării legii penale mai favorabile. Acest principiu a determinat lipsa condiției dublei incriminări, în sensul că, în Israel, la data comiterii faptei de către această persoană, fapta respectivă nu era incriminată (notă: se are în vedere legea existentă la data comiterii faptei şi nu cea de la data transmiterii cererii de extrădare sau orice alt moment ulterior). În consecinţă, autoritățile din Israel au precizat că nu pot da curs cererii de extrădare în acest caz, îndeplinirea condiţiei dublei incriminării fiind absolut necesară.
Radu Mazăre, condamnat la 9 ani de închisoare, în 2019 pentru retrocedarea ilegală a unor terenuri: a fost extrădat de către autoritățile malgașe în mai 2019, aflându-se în executarea pedepsei aplicate. Ulterior, la solicitarea autorităților judiciare române, au fost formulate mai multe cereri de extindere a consimțământului, pentru fapte anterioare extrădării.
Emilian Schwartzenberg, acuzat de complicitate la luare de mită: persoana nu este căutată, nu face obiectul vreunui mandat de arestare sau de executare a vreunei pedepse, deoarece, prin sentinţa penală nr. 403 din 21.05.2020 pronunțată de Tribunalul Bucureşti, s-a dispus faţă de acesta încetarea procesului penal ca urmare a împlinirii termenului de prescripție a răspunderii penale.
Mandate europene de arestare:
Alina Bica, fosta șefă DIICOT – condamnată în 2019 la 4 ani închisoare cu executare într-un dosar în care a fost acuzată de DNA că l-a favorizat pe omul de afaceri Ovidiu Tender: Persoana solicitată se afla în Republica Italiană, procedura s-a desfășurat pe cale directă, între instanța română și instanța italiană. Instanța italiană a recunoscut sentința pronunțată în România și a dispus executarea pedepsei în Italia, potrivit legislației italiene. Hotărârea instanței italiene este definitivă. Executarea pedepsei recunoscute în Italia este suspendată până la soluționarea cererii introduse în instanță, la data de 01.06.2021, pentru o mai bună calificare juridică a infracțiunii conform dreptului italian.
Daniel Dragomir, fost ofițer SRI – condamnat pentru corupţie la 3 ani şi 10 luni de închisoare cu executare: A fost arestat pe 3 februarie 2021, în Italia (informare din surse deschise – s-a predat poliției italiene însoțit de avocat). Soluționarea mandatului european de arestare este pe rolul Curții de Apel Bari. Procedura sae desfășoară pe cale directă, între instanța emitentă și instanța de executare. Procedură în curs. Termen: 9 aprilie 2022
Nela Ignatenko – condamnată la 5 ani de închisoare în dosarul ”Ferma Băneasa”: se află în Belgia. Pe 31 martie 2021, autoritățile judiciare belgiene au solicitat direct instanței informații privind condițiile de detenție, iar ANP a răspuns acestei solicitări instanței. Din informaţiile primite, rezultă că predarea a fost refuzată. S-a declarat apel, care este pe rol.
Dragoş Emil Săvulescu – condamnat la 5 ani și jumătate de detenție în dosarul retrocedărilor de plaje de la Constanța: Curtea de Apel Napoli a respins executarea mandatului european de arestare, a recunoscut sentința emisă de instanța română și a dispus executarea pedepsei în Italia. Totodată, instanța italiană a dispus suspendarea parțială a executării pedepsei. Autoritățile elene au respins cererea de predare a lui Săvulescu, arestat provizoriu la data de 9 august 2021, în vederea executării Mandatului European de Arestare emis de Curtea de Apel Bucureşti, care a apreciat şi dispus potrivit competențelor legale, având în vedere că este vorba de o procedură directă între instanțe. Contestația la executare, introdusă de Biroul executări penale al Curții de Apel București, are termen 11.01.2022.
Marian Zlotea – ex-europarlamentar PDL, condamnat la 8 ani și 6 luni de închisoare: A fost arestat pe 23 februarie 2021, în Italia. Procedura se desfășoară pe cale directă, între instanța emitentă și instanța de executare. Ministerul Justiției din Italia a informat că instanța italiană din Bologna, la data de 2 martie 2021, a dispus predarea către România a persoanei solicitate. Persoana solicitată a promovat apel la Înalta Curte de Casație din Italia. Înalta Curte de Casație a Italiei a casat cu trimitere spre rejudecare cauza. Procedură în curs. Termen: 11 februarie 2022
Gino Mario Iorgulescu – condamnat la 3 ani de închisoare cu executare pentru complicitate la lipsire de libertate în mod ilegal: După condamnarea definitivă, instanța de executare a emis un nou MEA în baza mandatului de executare a pedepsei cu închisoarea, conform hotărârii pronunțate împotriva lui Mario Iorgulescu. Ministerul Justiției asistă autoritățile implicate în procedură. Judecătoria Sectorului 3 a emis un alt mandat european de arestare cu privire la aceeași persoană și care se află pe rolul instanței din Milano, în Italia. Se așteaptă rezultatul expertizei, care să stabilească dacă Iorgulescu, în prezent internat, după o primă suspendare a judecății pentru 6 luni, are capacitatea de a înțelege, de a voi și de a sta în judecată. Termenul pentru ambele proceduri este 31 mai 2022. Procedură în curs.
Gabriel ”Puiu” Popoviciu – condamnat la 7 ani de detenție în dosarul Băneasa: Instanța britanică a dispus predarea la data de 12 iulie 2019. Persoana solicitată a formulat apel. Apelul a fost declarat admisibil. La data de 11 iunie 2021, judecătorii britanici au admis apelul pentru un motiv din cele 6 înaintate în cadrul cererii de admisibilitate. La data de 15 iunie, CPS Crown Prosecution Service (colegii care reprezintă partea română în cauză – Curtea de apel București) a depus solicitarea de admitere în principiu a apelului împotriva hotărârii de mai sus. Procedură în curs.
Alexander Bogdan Adamescu – este acuzat că ar fi dat mită la doi judecători de la Tribunalul Bucureşti, pentru soluţii favorabile în dosare de insolvenţă – localizat în Marea Britanie. Căile de atac formulate de Adamescu au fost epuizate și respinse, există hotărâre definitivă de predare a acestuia către România. Predarea va putea avea loc în momentul în care autoritățile britanice vor comunica această informație.
Cazul profesorului clujean Marius Balo, condamnat în China
Profesorul clujean Marius Balo face parte dintr-un grup de 4 cetățeni români condamnați pentru infracțiuni comise pe teritoriul chinez. Ministerul Justiţiei a precizat că a inițiat consultări informale cu omologii chinezi încă din iulie 2016, ca urmare a faptului că doi dintre cetățenii români deținuți în China și-au exprimat intenția de a fi transferați în România Cererea de transfer a fost depusă de către avocatul profesorului Balo la Ministerul Justiţiei pe 17 ianuarie 2017.
”Este de notorietate faptul că între România şi Republica Populară Chineză nu există tratat privind transferul persoanelor condamnate, astfel încât aceste proceduri au la bază alte instrumente internaționale la care ambele state sunt părți sau în virtutea curtoaziei internaționale, cu asigurarea reciprocității, iar corespondența se poartă prin intermediul Ministerelor de Externe, pe cale diplomatică, ceea ce conduce la primirea acesteia după intervale mai mari de timp”, a explicat Ministerul Justiției.
Deși transferarea lui Marius Balo a fost aprobată, aducerea în țară a persoanei condamnate nu s-a putut efectua din cauza restricțiilor impuse de pandemia de COVID-19: ”Finalizarea procedurii de transfer, inclusiv oferirea garanțiilor solicitate de partea chineză anterior transferării persoanei condamnate, a coincis cu izbucnirea pandemiei în China şi apoi în Europa.”
Au fost evaluate mai multe opțiuni pentru o eventuală preluare, prin intermediul Ambasadei României. A fost avansată și propunerea de a fi organizat un transfer în România sub o escortă Interpol, cu suportarea costurilor de către partea română, dar partea chineză a transmis că propunerea este foarte dificil de pus în practică, dată fiind situația epidemică „foarte serioasă și în evoluție negativă”.
”Se mai cuvine a sublinia că statul român, prin Ministerul Justiţiei şi celelalte autorități, nu are posibilitatea de a efectua aprecieri asupra unei hotărâri de condamnare a vreunui cetățean, dar contrar afirmațiilor domnului Balo şi ale avocaților acestuia, că a fost condamnat pentru un prejudiciu de 80 de dolari, din hotărârea de condamnare rezultă că acesta a fost condamnat pentru un prejudiciu de 2.200.000 RMB (renmimbi chinezesc), adică aproximativ 350.000 de dolari. În plus, domnul Balo a informat ambasadorul român că va renunța la transfer încă din luna mai a anului trecut (2021). Astfel, instanța română a pronunţat deja hotărârea de anulare a mandatului de executare emis în baza hotărârii iniţiale prin care s-a recunoscut sentinţa chineză şi transferarea acestuia în România”, a precizat Ministerul Justiției.
Comments 2