Tribunalul Uniunii Europene a decis, miercuri, să anuleze în parte decizia Comisiei Europene prin care compania Intel a fost amendată, în mai 2009, cu 1,06 miliarde de euro. Sancțiunea a fost dată atunci pentru că, între 2002 și 2007, gigantul tehnologic ar fi abuzat de poziția sa dominantă pe piața mondială a procesoarelor x86 și a aplicat o strategie destinată excluderii de pe piață a concurenților săi. ”Analiza realizată de Comisie este incompletă și nu permite să se stabilească la un standard juridic corespunzător că reducerile în litigiu erau capabile sau susceptibile să aibă efecte anticoncurențiale”, a apreciat Tribunalul European.
Pentru a da sancțiunea, Comisia Europeană a considerat la data respectivă că Intel a aplicat restricții și reduceri condiționate în relația cu partenerii săi comerciali. Printre altele, Intel ar fi acordat reduceri în favoarea a patru producători strategici de echipamente originale informatice [Dell, Lenovo, Hewkett-Packard (HP) și NEC], cu condiția ca aceștia să achiziționeze de la Intel totalitatea sau cvasitotalitatea procesoarelor lor x86.
De asemenea, Comisia susținea că Intel ar fi efectuat plăți către un distribuitor european de dispozitive microelectronice (Media-Saturn-Holding), cu condiția ca acesta să vândă exclusiv calculatoare echipate cu procesoare x86 de la Intel. ”Aceste reduceri și prețuri (denumite în continuare „reducerile în litigiu”) ar fi asigurat fidelitatea celor patru producători de echipamente originale și a Media-Saturn și ar fi redus astfel capacitatea concurenților Intel de a rivaliza în ceea ce privește performanțele procesoarelor lor x86”, se arată în documentele aflate la Tribunalul European.
Comportamentul anticoncurențial al Intel ar fi determinat astfel limitarea posibilității de alegere a consumatorilor și o motivație mai scăzută pentru inovații, a considerat Comisia Europeană.
Respinsă inițial de Tribunalul European, acțiunea Intel împotriva deciziei Comisiei a ajuns la aceeași instanță, după ce Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) i-a retrimis cauza pentru a examina capacitatea reducerilor în litigiu de a restrânge concurența.
Aprecierea Tribunalului Uniunii Europene
Tribunalul amintește că, deși un sistem de reduceri de exclusivitate instituit de o întreprindere aflată în poziție dominantă pe piață poate fi calificat drept restrângere a concurenței, din moment ce, luând în considerare natura acestuia, pot fi prezumate efectele sale restrictive asupra concurenței, în speță este vorba doar despre o prezumție simplă, care nu poate exonera Comisia în orice ipoteză de examinarea efectelor sale anticoncurențiale.
Tribunalul arată de la bun început că, în decizia atacată, Comisia a săvârșit o eroare de drept prin faptul că a considerat că testul AEC (cunoscut în limba engleză sub numele „as efficient competitor test”), pe care totuși l-a realizat, nu îi era necesar pentru a demonstra caracterul abuziv al reducerilor în litigiu ale Intel. În aceste condiții, Tribunalul apreciază că nu poate să rețină această constatare. Din moment ce hotărârea pronunțată în recurs indică faptul că testul AEC a prezentat o importanță reală în aprecierea de către Comisie a capacității practicii de reduceri în cauză de a produce un efect de excludere, Tribunalul avea obligația să examineze ansamblul argumentelor formulate de Intel în legătură cu acest test.
Tribunalul amintește normele privind sarcina probei, precum și nivelul probatoriu necesar. Astfel, principiul prezumției de nevinovăție, aplicabil și în această materie, impune Comisiei să demonstreze existența unei asemenea încălcări, dacă este nevoie printr-o serie de indicii precise și concordante, într-un mod în care să fie înlăturată orice îndoială în această privință.
Tribunalul statuează că nu au fost demonstrate corespunzător de către Comisia Europeană cerințele legale capacitatea fiecăreia dintre reducerile în litigiu de a produce un efect de excludere, având în vedere argumentele invocate de Intel referitoare la evaluarea Comisiei privind criteriile de analiză pertinente.
Tribunalul constată că nu a fost examinat în mod corespunzător de către Comisie criteriul referitor la rata de acoperire a pieței de către practica contestată și, de asemenea, nu a efectuat o analiză corectă a duratei reducerilor.
În consecință, din ansamblul considerațiilor care precedă, reiese că analiza realizată de Comisie este incompletă și, în orice caz, nu permite să se demonstreze corespunzător cerințelor legale că reducerile în litigiu erau capabile sau susceptibile să aibă efecte anticoncurențiale, motiv pentru care Tribunalul anulează decizia, în măsura în care s-a considerat că aceste practici constituiau un abuz în sensul articolului 102 TFUE.
”În sfârșit, în ceea ce privește incidența unei asemenea anulări în parte a deciziei atacate asupra cuantumului amenzii pe care Comisia a aplicat-o Intel, Tribunalul apreciază că nu este în măsură să identifice cuantumul amenzii aferent numai restricțiilor propriu-zise. În consecință, Tribunalul anulează în totalitate articolul din decizia atacată prin care Intel i se aplică o amendă în cuantum de 1,06 miliarde de euro pentru încălcarea constatată”, se arată în comunicatul Tribunalului European.
Împotriva deciziei Tribunalului se poate declara recurs la Curte, numai pentru motive de drept, în termen de două luni și 10 zile de la comunicarea acesteia.
DOCUMENT – Hotărârea în cauza T-286/09 RENV, Intel Corporation/Comisia:
