Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a stabilit că sancțiunea disciplinară aplicată unui judecător turc care a distribuit pe un grup privat de Facebook un articol de presă, fără a-l comenta, ”nu a satisfăcut nicio nevoie socială presantă și, în consecință, nu a constituit o măsură care să fie necesară într-o societate democratică”. Curtea a constatat că articolul de presă în cauză s-a înscris într-o dezbatere de interes deosebit pentru membrii sistemului judiciar, întrucât se referea la imparțialitatea și independența judecătorilor față de Executiv. ”Faptul că un judecător a împărtășit colegilor săi anumite puncte de vedere din presă cu privire la independența sistemului de justiție și le-a permis acestora să comenteze, face parte din dreptul său de a împărtăși sau primi informații într-un domeniu crucial pentru profesia sa”, a stabilit CEDO. Astfel, Curtea a decis că magistratului i-a fost încălcat dreptul la liberă exprimare și pe cel la o cale de atac efectivă, motive pentru care Turcia a fost obligată să-i plătească 6.000 de euro daune morale.
Magistrat sancționat disciplinar și condamnat penal
Judecătorul turc İbrahim Kozan, în vârstă de 44 de ani, a distribuit, pe 28 mai 2015, pe un grup de Facebook, un articol de presă despre anumite decizii ale Înaltului Consiliu al Judecătorilor și Procurorilor (HSYK) din Turcia și punea la îndoială independența acestei instituții față de Guvern. Postarea magistratului dintr-un grup destinat în principal profesioniștilor din sistemul de justiție a generat o serie de comentarii din partea membrilor – magistrați, cadre universitare, studenți sau absolvenți de Drept.
În luna decembrie 2015, în urma unei sesizări din partea procurorului general adjunct, președintele HSYK a autorizat deschiderea unei anchete disciplinare împotriva judecătorului Kozan.
Doi ani mai târziu, magistratul a fost sancționat cu mustrare pentru că a distribuit un articol în legătură cu care Înaltul Consiliu al Judecătorilor și Procurorilor a opinat că are un conținut ”incompatibil cu datoria de loialitate a domnului Kozan față de stat și cu obligațiile sale judiciare. De asemenea, a afirmat că, deși domnul Kozan nu și-a exprimat acordul cu conținutul articolului, și-a exprimat intenția de a-l disemina unui public mai larg și de a transmite un mesaj celor care l-au susținut. (…) Domnul Kozan s-a comportat într-un mod care a subminat demnitatea și încrederea cerute de profesia sa”.
Deși a contestat sancțiunea, judecătorul nu a avut succes. Mai mult, în urma tentativei de lovitură de stat din Turcia, din 15 iulie 2016, Ibrahim Kozan a fost exclus din magistratură și a fost judecat și condamnat la 7 ani și 6 luni de închisoare pentru infracțiunea de apartenență la o organizație teroristă armată – cea a clericului Fethullah Gülen. Procedura de apel în acea cauză este încă pe rol.
Aprecierea CEDO asupra situației judecătorului Ibrahim Kozan
Curtea a considerat că ”faptul că un judecător a împărtășit cu colegii săi anumite puncte de vedere din presă despre independența sistemului de justiție și le-a permis acestora să comenteze, a intrat în mod necesar în libertatea sa de a transmite sau de a primi informații într-un domeniu important pentru viața lui profesională”. CEDO a remarcat că magistratul a împărtășit articolul într-un grup de discuții rezervat profesioniștilor din justiție și închis publicului larg, motiv pentru care Curtea a respins ipoteza autorităților disciplinare și a Guvernului din Turcia conform căreia reclamantul și-ar fi manifestat intenția de a transmite publicului un mesaj prin distribuirea articolului, deși nu a făcut niciun comentariu care să indice că este de acord cu opiniile din cadrul materialului.
”Susținerea unei astfel de ipoteze, care ar însemna că judecătorii aparținând unui grup privat ar putea împărtăși doar articole care laudă autoritățile administrative și judiciare superioare și ar fi obligați să ignore articolele care dezaprobă actele și deciziile acelorași autorități, ar duce la o autocenzură inutilă în discuțiile lor cu privire la chestiuni care se află în centrul profesiei lor. De asemenea, nu poate fi trecut cu vederea faptul că impunerea unei sancțiuni disciplinare unui funcționar public aparținând sistemului judiciar a avut, prin însăși natura sa, un efect de teamă, nu numai asupra persoanei în cauză, ci și asupra profesiei în ansamblul său”, au explicat judecătorii CEDO.
În ceea ce privește garanțiile procedurale, Curtea a observat că Înaltul Consiliu al Judecătorilor și Procurorilor nu a pus în balanță în mod adecvat dreptul reclamantului la libertatea de exprimare, pe de o parte, și datoria sa de apreciere în calitate de judecător, pe de altă parte. De asemenea, CEDO a observat că reclamantul nu dispunea de nicio cale de atac judiciară cu privire la măsura luată împotriva sa de către Înaltul Consiliu care a acționat atât ca autoritate de urmărire penală, cât și ca autoritate decizională definitivă, într-o cauză în care erau în discuție unele dintre propriile sale decizii.
”Oricărui judecător care a făcut obiectul unei proceduri disciplinare trebuie să i se ofere garanții împotriva arbitrarului. În special, persoana în cauză trebuie să aibă posibilitatea ca măsura să fie revizuită de către un organism independent și imparțial, cu competența de a se pronunța asupra legalității măsurii și de a determina orice acțiune necorespunzătoare a autorităților. Curtea a reținut că acest lucru nu a fost cazul în procedura în cauză”, se arată în comunicatul CEDO.
Drept urmare, Turcia a fost obligată să-i achite judecătorului Ibrahim Kozan daune morale de 6.000 de euro și cheltuieli judiciare de 4.000 de euro.
DOCUMENT – Comunicatul CEDO în cazul Kozan vs Turcia (în limba engleză):
