Înalta Curte de Casație – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a respins, luni, o sesizare prealabilă formulată de Curtea de Apel București în legătură cu dreptul unei persoane de a beneficia de măsuri compensatorii, respectiv de a-şi valorifica dreptul de creanţă/speranţa legitimă de a obţine un drept de creanţă născut ca urmare a imposibilităţii de restituire în natură a imobilului preluat de comuniști.
Comunicatul ÎCCJ
Decizia nr. 13 din data de 7 martie 2022 a ÎCJJ – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept
Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a IV-a civilă, în dosarul nr. 42192/3/2018, pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile cu privire la următoarele chestiuni de drept:
Interpretarea dispoziţiilor art. 21 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, cu modificările şi completările ulterioare, în considerarea Deciziei Curţii Constituţionale nr. 189 din 18 martie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 4 mai 2021, conferă persoanei îndreptăţite dreptul de a beneficia de măsuri compensatorii, respectiv de a-şi valorifica dreptul de creanţă/speranţa legitimă de a obţine un drept de creanţă (născut ca urmare a imposibilităţii de restituire în natură a imobilului preluat), în temeiul dispozitiilor art. 1.516 din Codul civil?
Sancţiunea nerespectării obligaţiei pozitive a statului de a pune în acord dispoziţiile art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 cu Decizia Curţii Constituţionale nr. 189 din 18 martie 2021 conferă posibilitatea persoanei îndreptăţite de a beneficia de daune-interese, iar, în caz afirmativ, modalitatea de evaluare a acestora este cea stabilită de dispoziţiile art. 1.531 din Codul civil?
Obligatorie, potrivit art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 7 martie 2022.