Un fost inspector școlar din județul Vrancea a fost condamnat la 1800 de lei amendă penală și 3 ani de închisoare cu suspendarea executării pedepsei pe durata unui termen de supraveghere de 4 ani pentru că a falsificat lucrarea unei candidate la concursul pentru directorii de școli și grădinițe din 2016. Sentința definitivă în cazul Amaliei Daniela Chirtoc a fost pronunțată luna trecută de Curtea de Apel Galați, la capătul a cinci ani de anchete și procese.
Procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Vrancea au fost sesizați de faptele Amaliei Chirtoc pe 30 martie 2017. În calitate de inspector pentru învăţământul preşcolar în cadrul Inspectoratului Școlar Judeţean Vrancea, femeia era acuzată că a falsificat (prin contrafacerea scrierii) ”foaia de răspuns” pentru o candidată și, ulterior, a înaintat-o falsificată şi borderoul de evaluare refăcut, coordonatorului comisiei și membrilor acesteia.
”Pe baza acestor documente candidata a fost declarată admisă de comisia judeţeană de organizare a concursului pentru ocuparea funcţiilor vacante de director şi director adjunct în unităţile de învăţământ preuniversitar, deși, în realitate, aceasta nu promovase examenul pentru ocuparea funcţiei”, au explicat oficialii Direcției Generale Anticorupție, instituție ai cărei ofițeri au participat la investigațiile din acest caz.
Cum a procedat inspectorul școlar – extrase din sentința instanței de fond
În sentința instanței de fond, Judecătoria Focșani, dată pe 19 martie 2021 și publicată pe rolii.ro, judecătorii au reținut informațiile furnizate prin rechizitoriu despre cum a procedat Amalia Chirtoc pentru a măslui rezultatele concursului.
Astfel, evaluarea lucrărilor scrise la concursul de ocupare a funcției de director și director adjunct din unitățile de învățământ preuniversitar din 2016 au avut loc, pe 4 noiembrie, în două săli din sediul IȘJ Vrancea. În ”sala mică de ședințe” se afla o comisie de evaluarea compusă din patru membri și un coordonator, care au primit lucrările în jurul orei 9:00.
”În urma evaluării lucrării candidatei (…), care a constat în aplicarea unui șablon pe lucrare și numărarea răspunsurilor corecte, au fost identificate 19 răspunsuri corecte la cele 40 de întrebări, din prima coloană, la care răspunsul corect se nota cu 1,25 puncte, și 17 răspunsuri corecte la cele 20 de întrebări, din a doua coloană, la care răspunsul corect se nota cu 2,5 puncte. S-a făcut calculul punctajului obținut la răspunsurile corecte și a rezultat nota 6,625. Nota de promovare a examenului era minim 7.
Pentru că nota obținută era sub 7 și aceasta nu-i permitea candidatei (…) să se califice la următoarea probă, dar și pentru a se asigura că nu au greșit, membrii comisiei de evaluare au mai pus încă o dată șablonul pe lucrare și au numărat întrebările greșite. În urma cheii făcute, respectiv a adunării răspunsurilor corecte cu cele greșite, au rezultat 19 răspunsuri corecte la întrebări plus 21 răspunsuri greșite la întrebări din setul de 40 de întrebări la care răspunsul corect se nota cu 1,25 puncte, și 17 răspunsuri corecte la întrebări, plus 3 răspunsuri greșite la întrebări din setul de 20 de întrebări la care răspunsul corect se nota cu 2,5 puncte. Au constatat că evaluarea a fost corectă și i-au adus la cunoștință candidatei (…) rezultatul evaluării potrivit căruia era respinsă.
La rugămintea unuia din membrii comisiei, (cea care a adus lucrările – n.n.) a mai făcut încă o dată (a treia oară), evaluarea lucrării candidatei (…) a numărat răspunsurile corecte la primul set de întrebări, cele 40, obținând același rezultat. Nu a reușit să finalizeze evaluarea, să numere și restul răspunsurilor din a doua coloană de 20 de întrebări, deoarece a fost întreruptă de viceprimarul municipiului Focșani, (…), care s-a declarat nemulțumit că sunt prea multe persoane prezente la evaluarea lucrărilor. (Cea care a adus lucrările – n.n.) i-a replicat că așa este procedura, trebuind să participe la evaluare candidatul, comisia de concurs din care făceau parte 2 reprezentanți ai consiliului local sau județean, 2 cadre didactice, un coordonator, doi martori dintre candidați, observatori – părinte elev și lider de sindicat.
Urmare a discuțiilor, au decis ca în sală să rămână toți candidații și membrii comisiei candidaților care urmau să fie evaluați, lucru care s-a și întâmplat, iar (martora care a dus lucrările) a părăsit sala, lăsând comisiile să-și desfășoare activitatea de evaluare, după ce l-a rugat pe viceprimarul municipiului Focșani, care făcea parte din comisia de evaluare a candidatei (…), să se așeze în locul ei și să reevalueze lucrarea. În urma evaluării făcute de către (viceprimar – n.n.) pentru lucrarea candidatei (…) s-a obținut același rezultat, 6,625, în urma căruia trebuia să fie declarată respinsă. A fost consemnată nota pe lucrarea de concurs a numitei (…), a fost completat și borderoul de evaluare, pe care era stipulat același rezultat, respectiv respinsă și, atât lucrarea cât și borderoul de evaluare au fost semnate de către toți membrii comisiei.”
Prima dată ”picată”, a doua oară ”trecută”
”După ce au fost evaluate toate lucrările candidaților, (candidata a cărei lucrare fusese respinsă – n.n.) a fost invitată din nou în sală pentru a-i fi reevaluată lucrarea, deși procedura de evaluare a lucrării ei fusese încheiată și nu se mai putea face o nouă reevaluare conform metodologiei privind organizarea și desfășurarea concursului pentru ocuparea funcției de director și director adjunct din unitățile de învățământ preuniversitar, aprobată prin Ordinul MENCȘ nr. 5080 din 31.08.2016, în care nu este prevăzută o procedură de reevaluare după încheierea procesului de evaluare și nici nu a formulat o cerere scrisă în acest sens.
Lucrarea i-a fost reevaluată de către doamna inspector școlar (Amalia Daniela Chirtoc – n.n.) care nu făcea parte din comisia de evaluare, în prezența numitului (…) și a altor persoane, însă în absența unor membri ai comisiei.
După reevaluarea făcută de (Amalia Daniela Chirtoc ) candidata (…) a obținut nota 7,625 și a fost întocmit un alt borderou de evaluare pentru proba scrisă, care a fost semnat de martorii (…)
Folosindu-se de autoritatea pe care o avea asupra membrilor comisiei de evaluare, (Amalia Daniela Chirtoc) a făcut o reevaluare a lucrării candidatei (…) doar în aparență, pentru că în realitate a identificat mai multe întrebări la care răspunsul era greșit, a făcut câte un semn la aceste întrebări și a calculat răspunsurile acestora ca și când ar fi fost corecte, deși erau greșite și în felul acesta a reușit să obțină pe lucrarea respectivă nota 7,625.
După ce a scris cea de a doua notă de 7,625 obținută de candidata (…) pe lucrarea acesteia, a completat un alt borderou de evaluare în care a trecut noua notă de 7,625 și a pus persoanele prezente, care făceau parte din comisia de evaluare a candidatei, să semneze și pe acesta, iar cele care părăsiseră clădirea inspectoratului au fost rechemate ulterior și au semnat și pe al doilea borderou.
Membrii comisiei de evaluare a candidatei (…) nu au mai semnat pe „Foaia de răspuns” a acesteia întrucât semnaseră anterior.
După ce au fost completate documentele, (Amalia Daniela Chirtoc – n.n.) le-a luat și a plecat cu ele în birou unde a făcut o altă „Foaia de răspuns” pentru candidata (…). În noua „Foaie de răspuns” (Amalia Daniela Chirtoc – n.n.) a completat în căsuțele de răspuns, din prima coloană, la care răspunsul corect se nota cu 1,25 puncte, cu cele 19 răspunsuri corecte marcate de (candidata în cauză – n.n.) și în locul răspunsurilor pe care aceasta le-a marcat greșit a marcat încă 4 răspunsuri corecte, ajungând la un total de 23 răspunsuri corecte. În cea de a doua coloană, la care răspunsul corect se nota cu 2,5 puncte, unde inițial erau 17 răspunsuri corecte, a marcat două răspunsuri corecte, din cele greșite, ajungând la un total de 19 răspunsuri corecte. Răspunsurile trecute corect în locul răspunsurilor greșite au fost însemnate anterior în sală, la momentul ,,reevaluării”, de către (Amalia Daniela Chirtoc – n.n.), astfel încât nota obținută să fie 7,625.
Ulterior, (Amalia Daniela Chirtoc – n.n.) a luat din documentele concursului de evaluare „Foaia de răspuns” completată de candidata (…) din care rezulta nota 6,625 și primul borderou de evaluare în care era trecută nota 6,625 și le-a înlocuit cu noile documente falsificate, pe care le-a înaintat coordonatorului comisiei (…) care la rândul ei le-a predat martorei (…) care era membru în comisia județeană de organizare a concursului.
Pe baza documentelor falsificate candidata (…) a fost declarată admisă, deși inițial aceasta nu promovase examenul pentru ocuparea funcției de director al Grădiniței (…) Focșani. Tot în baza acestor documente falsificate, candidata (…) a fost numită director la Grădinița (…) Focșani”.
Trei minute din înregistrări lipsesc
Anchetatorii au vizionat și înregistrările video din sălile de corectare a lucrărilor. Au observat astfel că lipsesc 3 minute din imagini și au constatat că ”recorectarea lucrării s-a făcut de inculpata (Amalia Daniela Chirtoc – n.n.) în lipsa tuturor membrilor comisiei de evaluare și a martorilor, fiind prezentă doar (… – membru în comisie – n.n.) și, după o scurtă absență, (… – coordonatoarea comisiei – n.n.) De această dată, nu a mai numărat răspunsurile corecte cu voce tare, ci a făcut corectura de una singură, apoi și-a notat niște date și a efectuat calcule, ajungând la concluzia că de fapt candidata a obținut notă de trecere, respectiv 7,625. Ulterior, a încercat să dea o explicație, care poate fi apreciată lipsită de orice temei, în sensul că nu a fost poziționat în mod corect șablonul, deși la toți ceilalți candidați nu a fost această problemă.”
”Mai mult, nici explicația inculpatei cu privire la întreruperea filmării nu poate fi primită, întrucât înainte de a se întrerupe filmarea erau puține persoane în sală și nu stătea nimeni în zona tehnicii de înregistrare, astfel că nu avea cine să dea cu scaunul peste tehnică. Se observă că în momentul interpelării cu privire la întreruperea filmării, inculpata intervine prima să răspundă, iar ceea ce relatează pare că era pregătit dinainte”, au observat ancheatorii.
Amalia Chirtoc nu a dat vreo declarație nici în faza de urmărire penală și nici în fața instanței, susținând doar că nu se consideră vinovată.
Inspectoarea acuzată de fals material în înscrisuri oficiale și participaţie improprie la abuz în serviciu a fost trimisă în judecată în 2018. Amalia Chirtoc a făcut apel împotriva sentinței Judecătoriei Focșani, respins de Curtea de Apel Galați pe 3 februarie 2022.
Concurs cu probleme și în Bihor
Acuze similare cu cele din dosarul de la Galați au fost formulate și în cazul concursului pentru directorii de școli din Bihor, desfășurat în toamna lui 2021. Profesoara Gheorghina Bârlădeanu acuza o posibilă fraudă prin atribuirea unei note pe care o consideră nereală unui alt dascăl înscris la examen, în speță profesorului Sorin Cuc. Nota acestuia a fost majorată, după contestații, de la 5,60 la 7, adică exact cât acesta avea nevoie pentru a merge în următoarea etapă, cea a interviului. ”Practic, s-a stabilit că 7 răspunsuri la întrebări ar fi fost corectate inițial greșit de comisia de evaluare”, susține profesoara Bîrlădeanu, care a sesizat situația la DNA și Ministerului Educației.
Pe 10 februarie 2022, DNA Oradea le-a adus la cunoștință Mioarei Țigan, șefa Casei Corpului Didactic Oradea, și lui Sorin Ioan Cuc, directorul școlii ”Avram Iancu” din Oradea, calitatea de suspecți în dosarul ce privește suspiciuni de fraudare a concursului. În privința acestora au fost formulate acuzații de abuz în serviciu, fals material în înscrisuri oficiale și uz de fals.
Sorin Ioan Cuc (foto stânga) și Mioara Țigan (foto dreapta) au aflat, pe 10 februarie 2022, de la procurorii DNA Oradea, acuzațiile care li se aduc
Sunt suspiciuni că profesorul Cuc ar fi folosit cerneală ”simpatică” atunci când a completat lucrarea de concurs. Cerneala ar fi dispărut după un timp, iar lucrarea i-ar fi fost completată ulterior cu răspunsuri corecte, astfel încât nota să-i fie modificată după contestații. Se pare că folosirea acestei cerneli ar fi fost dovedită printr-o expertiză.
CITIȚI și Suspiciuni de fraudă la examenul pentru directorii de școli din Bihor | A fost depusă o plângere penală la DNA Oradea – VIDEO. ”Fraudă ca-n filme”, cu cerneală ”simpatică”, la concursul pentru directorii de școli din Bihor | DNA i-a pus sub învinuire pe șefa Casei Corpului Didactic și pe directorul școlii ”Avram Iancu”
