În contextul pandemiei, generată de răspândirea virusului SARS-Cov-2, ne confruntăm cu o reală incertitudine în desfășurarea curentă a activităților profesionale, astfel, tot mai multe societăți și, totodată, salariații acestora, sunt afectate din punct de vedere economic. Având în vedere aceste aspecte, directorul executiv AJOFM ne-a acordat un interviu pentru a clarifica anumite aspecte relevante.
1. În contextul actual, al răspândirii virusului COVID-19, care este preocuparea dvs. în calitate de director AJOFM?
În primul rând, în această perioadă, când pandemia a afectat o mare parte din economia românească și, implicit, a județului Bihor, noi avem un rol important în preluarea efortului financiar a companiilor, acela de a achita acea indemnizație de 75% din indemnizația din salariu de încadrare a angajaților, pe baza Codului muncii, art. 52 alin. 1 lit. c care prevede posibilitatea suspendării contractelor individuale de muncă, respectiv Ordonanța 30/2020 și Ordonanța 32/ 2020 r care eglementează cum anume putem noi prelua acest efort financiar al companiilor. La ora actuală, avem înregistrate undeva peste 1.600 de solicitări ale companiilor, care însumează în jur de 16.500 de salariați care se află azi în șomaj tehnic, adică au rapoartele de muncă suspendate pe baza art. 52. Valoarea sprijinului financiar de care au nevoie, în acest context, angajatorii, însumează undeva peste 8.000.000/ 8.800.000 lei. Noi, din aceste solicitări, am reușit să achităm aproximativ 759 dintre acestea, care însumează peste 9.200 de salariați, în valoare de peste 5.000.000 lei, plățile continuând. Noi achităm aceste indemnizații companiilor în 15 zile de la data solicitării, urmând ca acestea să plătească, în mod obligatoriu, în următoarele 3 zile salariații aflați în șomaj tehnic; aceasta reprezentând o activitate foarte importantă pentru agenție, pentru care se depune un efort uriaș.
Pe lângă acestea, funcționează și celelalte servicii, înregistrarea șomerilor; din păcate angajatorii au apelat, în egală măsură, și la șomajul tehnic, dar și la desfacerea contractelor de muncă, pe diferite articole din Codul muncii. Dar, spre exemplu, pentru a avea o bază de comparație, dacă până acum, noi înregistram lunar undeva pe la 250/270 de persoane în evidențele noastre, în ultima lună s-au înregistrat peste 1.000 de persoane care și-au pierdut locul de muncă, mare parte din cauza acestei situații create, din cauza pandemiei, din cauza situației de panică create.
Pe lângă acestea, pe baza Legii nr. 19/2020, părinții care au copii până la vârsta de 12 ani, școlari sau în alte tipuri de învățământ, respectiv grădiniță sau creșă, și care, în această perioadă în care cursurile și activitatea didactică sunt suspendate, au posibilitatea să solicite angajatorului să rămână acasă cu copii și să se îngrijească de aceștia, urmând să beneficieze de o indemnizație de 75% din salariul de încadrare. De asemenea, pe baza Ordonanței 30/2020, acest efort financiar de 75% este preluat de AJOFM și plătim către companii, în termen de 60 de zile, valoarea netă a indemnizației, nu valoarea brută.
Pe lângă acestea, rămân măsurile active, rămâne înregistrarea șomerilor, sunt foarte multe solicitări, foarte multe persoane care au nevoie de ajutorul nostru; avem pus la dispoziție, în această perioadă, un nr. de telefon unic dedicat acestui fenomen – șomajului tehnic: 0259 977. Angajatorii au la dispoziție o platformă pusă la dispoziție de căre Guvernul României, prin Autoritatea pentru Digitalizarea României, respectiv www.aici.gov.ro , fiind foarte ușor să se încarce solicitările angajatorilor.
Problema este că, fiind o activitate nouă, atât pentru noi cât și pentru angajatori, din păcate, angajatorii greșesc în foarte multe cazuri sau trimit situații incomplete, de multe ori incorecte și aceast fapt necesită o interacționare foarte rapidă, directă și de calitate cu aceștia. Vă spun foarte sincer, în perioada de maximă acoperire a șomajului tehnic, în săptămânile trecute, răspundeam personal undeva pe la 1.000/1.200 de telefoane, acum au scăzut undeva pe la 500/600 de apeluri, tot fiind foarte multe.
2. Care este statistica în ceea ce privește nr. persoanelor aflate în șomaj tehnic, de la începutul declarării stării de urgență și până în prezent?
Declararea stării de urgență a demarat cu data de 16 martie; pe perioada lunii martie, am primit în jur de 16.000 de solicitări, dintre care 9.000 au fost deja plătite. În aprilie, din statisticile pe care le avem coroborate cu Inspectoratul Teritorial de Muncă, această cifră se va ridica undeva pe la 35.000 de solicitări, acestea urmând a fi achitate în mai. Sperăm că și angajatorii vor fi deja familiarizați cu modul de solictare a acestor sume, iar documentele sperăm că vor veni într-o formă mai corectă, fiind astfel mai ușor pentru noi.
3. În ceea ce privește firmele, care au fost primele care și-au oprit activitatea, raportându-ne la profilul de activitate?
Primele societăți au fost cele dependente, într-o măsură covârșitoare, de parteneri externi, vorbim despre industria ușoară, despre industria de textile, despre cei care aveau o relație directă cu Italia. Italia a fost prima țară care și-a suspendat activitatea. Atunci când s-au închis magazinele, s-au oprit livrările, oprindu-se implicit și producția. Foarte multe unități din județul Bihor, din industria ușoară, erau dependente în proporție foarte mare, chiar 100% de partenerii principali italieni, fiind chiar obișnuiți ca lunar să primească cheltuielile de întreținere, curent și așa mai departe, inclusiv salariile. În cazurile acestea, oprindu-se activitatea partenerului italian, automat unda a dus la oprirea activității unităților locale. În mare parte, cei care depindeau de exporturi, de activitatea partenerilor externi, Italia în primul rând, iar mai apoi celelate țări intrate în zona roșie, afectate într-o proporție covârșitoare, dar, după aceea, pentru că economia are și o structură orizontală, aceste unități oprindu-și activitatea, am observat că, rând pe rând, efectul a fost ca și economia orizontală. Spre exemplu, o fabrică de textile, de confecții ușoare, care și-a oprit activitatea, implicit lucra cu o firmă care se ocupa de protecția muncii; astfel, dacă au redus activitatea, nu au mai nevoie de serviciile acesteia. De asemenea, au fost foarte lovite activitățile industria ușoară, de curățenie, activitatea HoReCa și implicit, din nou, toate activitățiile pe orizontală, curățătoriile, aprovizionarea cu materii prime, industria turismului etc.
În schimb, au fost și sunt unități care și pe perioada acestei pandemii și-au păstrat ritmul, chiar mai mult, și-au crescut ritmul, dar acestea sunt exemplele pozitive. Un exemplu foarte pozitiv este reprezentat de unitățile din județul Bihor care își relansează, își repornesc motoarele, implicit repornind, totodată, și motoarele economiei românești, repronesc activitatea, nu mai ”șomează”, pornind la maxim motoarele și își dau seama că doar prin activitate reluată se poate aduce valoare adăugată; evident, cu respectarea tuturor prevederilor, respectiv tuturor aspectelor de asigurare a protecției angajaților la locul de muncă, măsuri obligatorii pe care le cunoaștem foarte bine cu toții.
4. În prezent, care este nr. companiilor aflate în șomaj tehnic?
În luna martie, erau peste 1.600 de companii, generic angajatori; vorbim de angajatori, în afară de PFA, II, cooperative care au situație transmisă către AJPIS, vorbim strict de statutul de angajator. În luna aprile, această cifră se dublează, undeva peste 3.000/3.500 se află/ s-au aflat într-o formă de suspendare a activității, totală sau parțială.
5. Care este procentul estimativ la care ne putem aștepta în ceea ce privește contractele de muncă suspendate, până la finalul lunii mai?
Luna aprilie va fi vârful, vor fi undeva peste 30.000/35.000 de contracte suspendate, iar din această săptămână, începând cu prima zi lucrătoare după sărbătorile pascale, observăm că acest nr. va scădea în continuu, multe unități reluându-și deja activitatea. Eu cred că dacă vorbim undeva la 35.000 de persoane afectate de șomaj tehnic la nivelul județului Bihor în vârf, acest nr. va scădea în mai, sperând ca la mijlocului lunii mai să se termine definitiv starea de urgență, urmând apoi să revenim la un nr. de 7.000/ 10.000 de persoane.
6. Care ar fi cea mai bună soluție pentru a gestiona situația actuală pentru ca oamenii să nu-și piardă locurile de muncă?
Expresia cheie pe care am anunțat-o încă de la începutul acestei pandemii este solidaritatea socială. Distanțarea socială este un concept pe care eu nu îl înțeleg, fiind sociolog de meserie, este distanțare fizică și atât, dar responsabilitate socială, în schimb, există.
Responsabilitatea socială înseamnă ca angajatorii, din rezervele pe care le au, și știm foarte bine că orice companie are rezerve statutare, provizioane pentru perioadele acestea (poate învățăm de data aceasta că e bine să avem rezervele statutare prevăzute de lege), să dea dovadă de responsabilitate față de personal, față de forța de muncă, care până acum câteva săptâmâni era foarte, foarte căutată. Dintr-o dată vedem exemple negative, în care de pe o zi pe altă, angajatorii se despart de acea forță de muncă atât de valoroasă pentru ei de acum câteva săptâmâni, se despart de pe un moment pe altul, poate nici nu optează de această posibilitate oferită și preluată cu titlu gratuit de către stat, în a suporta cheltuielile pe această perioadă prin șomajul tehnic cu personalul și nu și-au asumat acest risc, acest efort administrativ și au trimis oamenii în șomaj.
Repet, nr. șomerilor înregistrat a crescut de 4 ori ultima lună comparativ cu o medie lunară obișnuită, asta înseamnă că angajatorii, de multe ori, nu au dat dovadă de responsabilitate socială, ci au optat pentru a-și pune la adăpost rezervele pe care le au, să oprească unitățile și urmând ca după aceea să reia eventual angajările. Cred că e nevoie de foarte, foarte multă luciditate, de foarte mult calm, de predictibilitate avem nevoie în a anticipa ceea ce va urma. Eu anticipez ca din nou o să avem nevoie de forță de muncă de calitate și e păcat să pierdem și să deteriorăm aceste relații pe care le avem între angajat și angajator; trebuie respectat și angajatorul. Orice resurse, fie că vorbim de capital tehnic, fie de capital financiar, nu au nicio valuare fără capitalul uman, resursa umană care pune la loc cele două resurse tehnologică și financiară. Deci, e nevoie de responsabilitate socială, e nevoie, în acest sens, de foarte multă luciditate și calm, predictibilitate și trebuie să ne gândim cum repornim activitatea, cum aducem din nou valoare adăugată, cum ajungem din nou acolo unde am fost, cu o lecție asumată.
7. Care sunt măsurile de sprijin pe care ar trebui să la ia autoritățile în continuare pentru minimalizarea crizei COVID din punct de vedere economic?
Din punct de vedere economic este foarte important să ne gândim cum sprijinim pe cei care reiau activitatea. Este foarte important să îi sprijinim și pe cei care, și în această perioadă mai grea, și-au continuat activitatea, cu costuri mai mari. Trebuie să știm că unitățile care au ales să producă sau să presteze servicii în continuare, sigur, în afara de cei care au avut activitatea suspendată, dar cei care și-au asumat să presteze și să producă în continuare au făcut-o cu cheltuieli mărite, pentru măsurile de precauție, materialele de dezinfectare, aceste investiții în resurse tehnologice, toate acestea având un cost suplimentar. Deci, e nevoie să îi sprijinim pe cei care totuși au rezistat și care vor să presteze și să producă în continuare și să ne gândim, deja fiind astfel de scenarii în lucru, cum să sprijinim economia în a se relansa. E nevoie de inputuri financiare foarte puternice, avem nevoie de investiții, avem nevoie de încurajarea capitalului de lucru, de încurajarea oamenilor pentru a-și relua activitatea, în a asigura măsurile de protecție, de siguranță la locurile de muncă, a injecta capital în economie, pentru a avea curajul, dar și resursa necesară pentru a reporni activitatea.
A reporni activitatea nu înseamnă doar o dorință, este frumos, toate încep cu un vis și cu o dorință, dar după aceea avem nevoie și de alte instrumente, avem nevoie de acel instrumentar asigurat, statul trebuie să sprijine angajatorii, să relanseze și să susțină economia în continuare, până când motoarele economiei se vor tura la turația de care are nevoie.
8. Când preconizați că ne vom restabiliza din punct de vedere economic?
Va fi nevoie de luni întregi, dacă nu chiar de ani de zile astfel încât să ne reveni total. Noi încă nu simțim, economia simte încă doar parțial. Să nu uităm că puterea de cumpărare a economiei, puterea de cumpărare a oamenilor a scăzut foarte mult; acum, abia săptămâna trecută s-au încasat veniturile diminuate pentru luna martie parțial au fost în șomaj tehnic sau și au pierdut locurile de muncă. Sigur, nu s-a simțit foarte mult pe economie, pentur că am avut sărbătorile pascale și, implicit, instinctual, oamenii cheltuie mai mult în această perioadă. Dar, în a doua parte a lunii aprilie vom simți pe deplin scăderea consumului, în mai se cheltuie veniturile realizate în luna aprilie, care vor diminuate din nou. Din luna mai, iar simțim acest lucru, până la mijlocul lunii mai suntem în stare de urgență. Din luna iunie, încă resimțim această scădere care se va menține pe acest trend, urmând ca apoi să ne lovim și de o perioadă ușor neproductivă, vacanța de vară, în care, din nou, economia nu va produce, turismul nu va produce; cel puțin, în anul acesta, turismul nu va îmbrăca forma la care eram obișnuiți și, din nou, economia pe orizontală va urmări alași trend descendent. Eu cred că, dacă totul se blochează, dacă totul se oprește și această pandemie dispare total din viața noastră la 1 mai, noi încă vom resimți anul viitor, la început, undele acestei crize cauzate de pandemie. Dar, relansând economia, apăsând pedala de accelerație cât se poate de mult, anul viitor, pe vremea aceasta, putem să reflectăm ca și la o amintire, dacă această pandemie, repet, nu-și va arăta din nou colții în societatea românească și cea mondială.
Interviu realizat de Bianca Chirilă
3