O angajată a Direcției Generale de Protecție Internă a Ministerului Afacerilor Interne a fost condamnată definitiv de Curtea Militară de Apel București pentru dezertare. Femeia, plutonier în cadrul Serviciului Zonal Suport Operativ Timiș, va fi obligată să achite o amendă penală de 3600 de lei după ce ar fi absentat în mod nejustificat din unitate. Inculpata a fost cea care, în urmă cu câțiva ani, a întocmit un raport în care acuza, printre altele, abuzuri care ar fi fost săvârșite de directorul Școlii de Subofițeri de Poliție de Frontieră din Oradea, relatează justnews.ro, care citează din sentința Tribunalului Militar Timișoara, publicată pe rolii.ro.
Sentința a devenit definitivă după ce, pe 6 aprilie, Curtea Militară de Apel București, a respins, ca nefondat. apelul plutonierului Adriana Pescariu.
Potrivit sentinței Tribunalului Militar Timișoara, dată în decembrie 2021, angajata de la ”Doi și-un sfert” are de plătit 3600 de lei amendă penală, echivalentul a 180 zile-amendă, la o valoare de 20 lei/zi. În plus, timp de doi ani i-au fost interzise dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice și dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, respectiv o funcţie de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public.
Ce acuzații i-au fost aduse angajatei DGIPI
Anchetatorii militari au arătat că Adriana Pescariu lucra în cadrul Serviciului Zonal Suport Operativ Timișoara din februarie 2017, iar până în vara acelui an a avut calificative de bine și foarte bine. De la finalul lunii august 2017, ”a început să prezinte restanțe privind procesarea datelor și informațiilor rezultate în urma punerii în aplicare a actelor autorizate, precum și raportarea unor indicatori specifici activității derulate”, se arată în actele procurorilor.
La întrebările superiorilor, femeia ar fi invocat volumul foarte mare de muncă și susținut, printre altele, că ”situația este foarte complexă și nu poate fi sintetizată așa cum își doresc anumiți șefi”, despre care nu își explică ”cum au ajuns în acele poziții’.
În perioada septembrie – noiembrie 2017, angajata DGIPI ar fi înregistrat întârzieri repetate la programul de lucru, iar pe 22 noiembrie, în urma unei discuții cu șeful său, care s-a dus la ea la birou să vadă ce se întâmplă, femeia a plecat și nu s-a mai prezentat la unitate. Potrivit sentinței Tribunalului Militar Timișoara, plutonierul Pescariu ar fi refuzat să dea curs solicitărilor repetate ale șefului ierarhic de a se prezenta la serviciu, precizând că ”așteaptă să fie luate măsurile pe care legea le prevede pentru asemenea situații”.
Pe 5 decembrie 2017, femeia s-a prezentat la sediul structurii din Timișoara, unde își desfășura activitatea, și i-a predat unui coleg sigiliul, legitimația de serviciu și cheile de la birou.
Raport despre ”vulnerabilități și disfuncționalități”
Conform datelor din sentința Tribunalului Militar Timișoara, imediat după încadrare, femeia a afirmat că de-a lungul timpului a identificat probleme grave, vulnerabilități și disfuncționalități în activitatea mai multor structuri din cadrul Ministerului de Interne. I s-a transmis că în structurile militare trebuie să raporteze pe scară ierarhică, astfel, după o lună, aceasta a întocmit un raport pe care l-a înaintat conducerii structurii de la acea vreme.
”Aspectele enumerate de inculpată făceau referire la conducerea Școlii de Subofițeri de Poliție de Frontieră Oradea pe care a absolvit-o, privind abuzurile săvârșite de directorul școlii și de dirigintele clasei, a existentei unor probleme grave în structuri ce aparțin Ministerului de Interne, a comportamentului șefului său nemijlocit de la momentul respectiv, a lipsei mijloacelor materiale și logistice în vederea desfășurării activițătii curente în subunitate”, se arată în sentință.
Au fost și alte aspecte descrise de angajata DGIPI, dar aceasta a refuzat să ofere amănunte în legătură cu susținerile sale ”sub pretextul încălcării unor norme de securitate a informațiilor clasificate”. În plus, femeia și-a motivat fapta de a nu se mai prezenta la serviciu drept ”o ultimă formă de protest” față de ”lipsa unor reacții instituționale pe care le aștepta”.
Tribunalul Militar Timișoara a arătat că, ”în ceea ce privește susținerile cu caracter general ale inculpatei, privitoare la practicile abuzive la care a fost supusă și la existența unor vulnerabilități și disfuncționalități în activitatea structurii din care face parte, sau chiar în cadrul altor structuri ale M.A.I., sau cele mai concrete privitoare la abuzurile săvârșite de către directorul școlii și dirigintele clasei în perioada în care urma cursurile Școlii de Subofițeri de Poliție de Frontieră Oradea, conduita colegilor din cadrul Serviciului de Informații și Protecție Internă (…), precum și la cea a ofițerului psiholog al unității sau a șefului ierarhic din acea vreme, pe care l-a acuzat că a emis aprecieri nefondate privind starea sa de sănătate, se impune a se preciza că acestea exced în mare măsură obiectului cauzei de față, instanța nefiind competentă a cerceta alte fapte penale decât cele cu privire la care a fost sesizată prin rechizitoriu, inculpata putând sesiza acele aspecte pe linie ierarhică, așa cum a mai și făcut, sau chiar organelor judiciare, dacă aprecia că au o conotație penală”.