Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a fost sesizată în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile prin care să soluționeze o chestiune de drept referitoare la formularea unei plângeri contravenționale. Concret, Tribunalul Cluj întreabă dacă petentul are sau nu posibilitatea de a-şi modifica cererea de chemare în judecată, inclusiv prin formularea unor motive noi de nelegalitate/netemeinicie a procesului verbal, ulterior expirării termenului de 15 zile de la comunicarea procesului verbal de contravenţie?
Sesizarea a fost înregistrată la ÎCCJ pe 21 aprilie și a fost formulată în cadrul unui dosar care are ca obiect anularea unui proces verbal de contravenție.
Conținutul sesizării prealabile
Se poate considera faptul că prevederea art. 31 alin. (1) din O.G. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor derogă de la prevederile art. 204 alin. (1) din Codul de procedură civilă în sensul că, în ipoteza formulării unei plângeri contravenţionale, petentul nu are posibilitatea de a-şi modifica cererea de chemare in judecată, inclusiv prin formularea unor motive noi de nelegalitate/netemeinicie a procesului verbal, ulterior expirării termenului de 15 zile de la comunicarea procesului verbal de contravenţie?
Texte de lege invocate:
– Art. 31 alin. (1) din O.G. 2/2001 – Împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției și de aplicare a sancțiunii se poate face plângere în termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării acestuia.
– Art. 204 alin. (1) din Codul de procedură civilă – Modificarea cererii de chemare în judecată – Reclamantul poate să-şi modifice cererea şi să propună noi dovezi, sub sancţiunea decăderii, numai până la primul termen la care acesta este legal citat. În acest caz, instanţa dispune amânarea pricinii şi comunicarea cererii modificate pârâtului, în vederea formulării întâmpinării, care, sub sancţiunea decăderii, va fi depusă cu cel puţin 10 zile înaintea termenului fixat, urmând a fi cercetată de reclamant la dosarul cauzei.
Expunerea pe scurt a litigiului
Printr-o plângere contravențională înregistrată pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca pe 1 februarie 2021, petenta a solicitat anularea unui proces-verbal din 18 decembrie 2020, prin care a fost amendată cu 2.000 de lei pentru comiterea contravenției prvăzute de art. 26 alin. 1 lit. a din Legea 50/1991 (executarea fără autorizație a unor lucrări).
Concret, petenta a fost sancționată pentru că a împrejmuit un teren cu stâlpi metalici fixați în beton, respectiv a realizat terasamente mecanizate. Petenta a apreciat că procesul verbal de contravenție este lovit de nulitate absolută întrucât nu i-a fost comunicat potrivit dispozițiilor art. 27 din OG 2/2001. În speță, procesul verbal a fost comunicat doar prin afișare, în data de 22 ianuarie 2021, dată la care petenta l-a găsit lipit pe poarta proprietății sale: ”Modalitatea în care procesul verbal a fost comunicat, doar prin afișare, reprezintă în fapt o necomunicare, raportat la Decizia RIL a ÎCCJ nr. 10/2013. Întrucât intimata nu a făcut dovada comunicării prin poștă anterior afișării, procesul verbal nu a fost legal comunicat.”
În plus, necomunicarea procesului-verbal de contravenție în termenul legal conduce la intervenirea prescripției executării sancțiunii amenzii contravenționale, conform art. 14 alin. 1 din OG 2/2001, a considerat petenta. Potrivit acesteia, chiar dacă procedura de comunicare s-a realizat prin afișare, agentul constatator nu a respectat procedura legală, respectiv nu a întocmit un proces verbal care să fie semnat de cel puțin un martor.
Printr-o întâmpinare din 22 februarie 2021, intimații au solicitat respingerea plângerii contravenționale ca neîntemeiată. Pe 2 aprilie, în răspunsul la întâmpinare, petenta a arătat că, potrivit planșei foto depuse de intimată, procesul-verbal i-a fost lipit de gard, în loc să fie pus în cutia poștală de la poarta de acces pe proprietatea sa. În aceste împrejurări, din cauza condițiilor atmosferice, petenta nu a putut lua la cunoștință conținutul procesului-verbal.
A mai arătat petenta că a depus la Primăria Municipiului Cluj-Napoca documentația pentru obținerea autorizației de împrejmuire a terenului, însă aceasta nu a fost aprobată. În plus, petenta a făcut cunoscut instanței că în procesul verbal de contravenție nu s-a specificat de agentul constatator posibilitatea achitării a jumătate din minimul amenzii, deși prevederile cuprinse în legea 203/2018 acordă această posibilitate. Vătămarea produsă prin nemenționarea posibilității achitării în termen de 15 zile a jumătate din minimul amenzii au pus petenta în imposibilitatea de a se prevala de acest drept.
La primul termen de judecată, din 19 aprilie 2021, instanța a dispus comunicarea către intimat a răspunsului la întâmpinare depus de către petentă, având în vedere faptul că în cuprinsul acestuia au fost invocate motive noi de nulitate a actului de sancționare contravențională.
Pe 4 iunie 2021, intimații au invocat excepția tardivității motivării plângerii contravenționale în ceea ce privește motivele adiționale la plângerea contravențională, formulate de către petentă prin răspunsul la întâmpinare, conform Deciziei ÎCCJ nr. 44/2016.
Judecătoria Cluj-Napoca a admis excepția tardivității invocării motivelor de nulitate a procesului verbal formulate de petentă prin răspunsul la întâmpinare, a respins ca tardive motivele adiționale, iar pe fond a respins plângerea contravențională.
Instanța de fond a arătat că ÎCCJ a statuat, în motivarea Deciziei nr. 44/2016 pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, că termenul de 15 zile prevăzut de art. 31 alin. 1 din OG 2/2001, calculat de la data înmânării sau comunicării procesului-verbal de contravenție, vizează atât formularea plângerii contravenționale, cât și motivarea acesteia, impunându-se a fi respectat în privința ambelor operațiuni.
S-a apreciat că orice altă critică suplimentară adusă procesului-verbal de contravenție cu depășirea termenului de 15 zile calculat de la data înmânării sau comunicării actului sancționator este înlăturată prin prisma tardivității formulării acesteia, fără a mai putea face obiectul unei verificări pe fondul problemei.
Petenta a formulat apel pe 2 decembrie 2021 și a cerut anularea în tot a sentinței apelate și reținerea cauzei spre judecare cu analizarea fondului, atât în considerarea faptului că prima instanță nu a procedat la examinarea pe fond a tuturor citicilor formulate, dar și prin prisma netemeiniciei sentinței.
Pe 7 februarie 2022, Tribunalul Cluj a pus în discuția părților, sesizarea ÎCCJ în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: ”dacă prevederile art. 31 alin. (1) din O.G. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor derogă de la prevederile art. 204 alin. (1) din Codul de procedură civilă în sensul că, în ipoteza formulării unei plângeri contravenţionale, petentul nu are posibilitatea de a-şi modifica cererea de chemare in judecată, inclusiv prin formularea unor motive noi de nelegalitate/netemeinicie a procesului verbal, ulterior expirării termenului de 15 zile de la comunicarea procesului verbal de contravenţie?”
Jurisprudența în aceste situații
La nivel național au fost identificate mai multe hotărâri judecătorești prin care s-a apreciat că motivele formulate în susținerea plângerii contravenționale trebuie depuse în termen de 15 zile de la comunicarea procesului verbal, sub sancțiunea decăderii. A fost identificată și o decizie în sens contrar, a Tribunalului Timiș, care a admis apelul și a respins excepția tardivității completării și precizării de acțiune formulată de petent.
Completul de judecată din cadrul Tribunalului Cluj a apreciat că soluția de admitere a excepției tardivității motivelor de anulare a procesului verbal de contravenție formulate cu depășirea termenului de 15 zile de la comunicarea procesului verbal este greșită, petenții având posibilitatea de a modifica cererea de chemare în judecată, atât sub aspectul obiectului, cât și al motivelor, până la termenul stabilit de art. 204 Cod procedură civilă, art. 31 din OG 2/2001 neinstituind o derogare de la prevederile dreptului comun.
DOCUMENT – Textul complet al încheierii de sesizare prin mecanismul întrebării prealabile:
