Jurisprudență | Tribunalul Vrancea – Anularea procurii prin care vânzătoarea lipsită de discernământ împuternicește mandatarul pentru a vinde terenurile ce fac obiectul acțiunii

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul […] […], sub nr. […], reclamanta […] […], prin tutore […] […], în temeiul sentinţei civile nr. […] pronunţată de Judecătoria […] 1, Secţia a […] Civilă, în Dosarul Civil Nr. […], definitivă prin neapelare la data de 07.03.2018, în contradictoriu cu pârâta […] […], a solicitat instanţei ca, prin hotărârea ce se va pronunţa, să se dispună anularea următoarelor contracte de vânzare-cumpărare:
1) Contractul de vânzare cumpărare Nr. […], pentru suprafaţa de 4800 mp teren arabil situat în T. 113, P. […] – pentru lipsa discernământului vânzătoarei […] […];
2) Contractul de vânzare cumpărare Nr. […], pentru suprafaţa de 2350 mp teren arabil situat în T. 111, P. […] – pentru lipsa discernământului vânzătoarei […] […];
3) Contractul de vânzare cumpărare Nr. […], pentru suprafaţa de 1,00 ha teren arabil situat în T. 111, P. […] – pentru lipsa discernământului vânzătoarei […] […];
4) Contractul de vânzare cumpărare Nr. […], pentru suprafaţa de 1100 mp teren arabil situat în T. 116, P. 3060 – pentru lipsa discernământului vânzătoarei […] […];
5) obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de soluţionarea prezentului dosar incluzând taxa de timbru, onorariu avocat, expertiza si orice altă cheltuială ocazionată cu purtarea prezentului proces.

Totodată, prin Sentinţa civila nr. […] pronunţata de către Judecătoria […] 1 in dosarul înregistrat sub nr. […], definitiva prin neapelare la data de 07.03.2018, instanţa a admis cererea de punere sub interdicţie judecătoreasca a lui […] […] (bunica tutorelui […] […]), reclamanta din prezenta cauza si a dispus instituirea tutelei asupra lui […] […] si a numit ca tutore pe […] […].

În cererea de punere sub interdicţie judecătoreasca si in declaraţia pe care a dat-o in fata procurorului, […] […] a arătat ca […] […] este bunica sa si ca are vârsta de 93 de ani. […] […] a fost diagnosticata cu dementa tip […], simptomele bolii debutând in urma cu cca. 5-6 ani, si are momente dese in care nu mai este conştienta de realitatea înconjurătoare. În plus, […] […] uita să-şi ia medicamentatia sau ia prea multe pastile, se deplasează cu greutate, nu mai poate sa se îngrijească de igiena personala si uneori aprinde aragazul si îl uita deschis. Fiind audiata de domnul procuror […] […] din cadrul […] de pe lângă Judecătoria […] 1, martora […] […] a confirmat aspectele susţinute de […] […].

Totodată, aspectele invederate de […] […] au fost confirmate si de actele medicale ataşate cererii de punere sub interdicţie judecătoreasca. […] reclamantei a precizat, cu ocazia formulării acţiunii, faptul ca […] […], este in viata si starea de sănătate a acesteia este precara si instabila din punct de vedere psihic, neputand sa discearna si sa-si asume consecinţele faptelor sale, mai mult decât atât, aceasta este in prezent internata într-un cămin de bătrâni, întrucât astfel cum a hotărât Judecătoria […] 1 prin Sentinţa Civila nr. […], numita […] […] necesita instituirea asupra acesteia a unei supravegheri medicale permanente. Odată cu trecerea timpului, starea de sănătate a lui […] […] s-a agravat, având probleme psihice grave încă din urma cu aproximativ 5-6 ani, probleme care s-au accentuat si care de fiecare data au avut la baza controale medicale, […] […] fiind diagnosticată cu „demenţă mixta – boala […]”, medicii constatând ca este incapabilă de autoîngrijire, dezorientata tempo-spatial, cu tulburări si pierderi de memorie, necesitând îngrijire. […]ul pus de […] […] -Centrul Medical de […], Tratament […] si Medicina […] – […] – este de „dementa mixta (vase + degenerat)”, conform referatului pentru continuarea tratamentului nr. […]. Conform referatului medical din data de 26.02.2015 doctorul […] […] […] i-a pus lui […] […] diagnosticul de „boala […]”, si timp de 12 luni a avut ca tratament recomandat memantinum si donepezilum.

Ultima scrisoare recenta din data de 21.04.2017 emisa de doctor […] […] din cadrul Spitalului Universitar de […]atesta faptul ca […] […] suferă de „dementa senila” pe lângă o serie de alte afecţiuni fizice. A mai precizat tutorele reclamantei că, la momentul încheierii contractelor de vânzare-cumpărare Nr. […], Nr. […], vânzătoarea […] […] nu avea păstrata capacitatea psihica si nici discernământul de a semna acte civile, mai mult decât atât, aceasta fusese expertizata de către […] si la data de 14.09.2017, s-a înregistrat la Parchetul de pe […] Judecătoria […] 1 adresa înregistrata sub nr. […] al […] […] de Medicina Legala „Mina Minocivi”, prin care a fost înaintat către Parchetul de pe lângă Judecătoria […] 1 raportul de prima expertiza medico-legala psihiatrica privind pe […] […]. Raportul de expertiza medico-legala psihiatrica nr. […] al […] […] de Medicina Legala „Mina […], concluzionează ca […] […] prezintă dementa in forma moderata, nu are capacitate psihica de autoîngrijire si autocontrol, de a decide conform propriilor interese si de a acţiona informat conform drepturilor si obligaţiilor personale, fiind cazul ca aceasta sa fie pusa sub interdicţie judecătoreasca, toate aceste concluzii rezultând din referatul cu propunere de punere sub interdicţie a intimatei […] […] nr. […] din data de 02.10.2017 întocmit de către domnul procuror […] […] din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria […]ului 1 […].

Respectivul raport de expertiza medico-legală psihiatrică a fost întocmit de către comisia de medici specialişti din cadrul […] care au analizat toate documentele medicale, respectiv bilete de externare, referate medicale pentru confirmarea tratamentului, scrisori medicale, rezultate investigaţii, aprobarea comisiei terapeutice pentru prescripţia medicamentelor donepezilum si memantinum (reţete prescrise aferente anilor 2014-2015), consultaţii, dar si care au consultat-o pe […] […] si au ajuns la concluzia că acesteia îi lipseşte cu desăvârşire discernământul, nefiind capabila sa încheie acte juridice de nicio natură cu atât mai mult acte de dispoziţie privind înstrăinarea terenurilor aflate in proprietatea sa. A mai arătat că, în momentul încheierii contractelor de vânzare – cumpărare Nr. […], Nr. […] nu avea discernământul critic păstrat care să-i permită încheierea acestor acte juridice, vârsta înaintată pe care […] […] o are, respectiv 94 de ani cu atat mai mult ca trebuia sa constituie un motiv in plus pentru ca notarul sa solicite masuri speciale si sa solicite sa fie asistata din oficiu sau la cerere, cu atât mai mult cu cat aceasta a avut si are antecedente psihiatrice, de un avocat si obligatoriu sa aibă certificatul medico-legal care sa-i ateste discernământul si capacitatea de exerciţiu. […] mult decât atât era imposibil ca […] […] sa se prezinte in fata notarului pentru semnarea actelor de dispoziţie menţionate anterior in condiţiile in care aceasta se afla sub supravegherea tutorelui […] […] si nu era capabila sa se deplaseze în Judeţul […] pentru perfectarea actelor de dispoozitie menţionate.

Pârâta a arătat că, atât contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 83 din 11.01.2018, cat si contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 143 din 17.01.2018, au fost încheiate de reclamanta prin mandatar cu procura speciala in acest sens, respectiv de numitul […] […], care a fost împuternicit de reclamanta, conform procurii autentificate sub nr. 3971 din 20 noiembrie 2017 de […] […] […] si Asociaţii sa vândă pârâtei, cu depline puteri, toate cele 4 suprafeţe de teren ce au făcut obiectul celor 2 contracte de vânzare cumpărare (cu precizarea ca in procura s-au trecut întinderile din actul de proprietate al reclamantei, întrucât nu erau întocmite măsurătorile si cărţile funciare iar in contractele de vânzare cumpărare s-au menţionat suprafeţele real măsurate si intabulate in cartea funciara). Astfel, atât chestiunile legate de capacitatea de a contracta, cat si cele legate de lipsa discernământului trebuie raportate la data întocmirii de către reclamanta a procurii de vânzare, si nu la data încheierii celor 2 contracte de vânzare cumpărare.

A mai precizat că, nefiind pusa sub interdicţie la data întocmirii procurii nici măcar la data încheierii contractelor), reclamanta nu era incapabila din punct de vedere legal, avea capacitate de a contracta, deci de exerciţiu, astfel incat sancţiunea legala a incapacităţii, aceea de anulare a actelor pe motivul lipsei de capacitate nu poate interveni in cauza. Cu privire la discernământ, a arătat că actele depuse la dosar de tutorele reclamantei, anterioare datei de 20 noiembrie 2017, când a fost întocmita procura, nu sunt de natura a dovedi ca, la aceasta data, reclamanta nu avea discernământ, ca si stare de fapt, discernământul putând exista izolat chiar si la o persoana “incapabila”, după cum si o persoana deplin capabila se poate găsi într-o situaţie in care, pasager, sa nu aiba discernământ. A mai subliniat că, in calitate de cumpărătoare, nu a cunoscut niciun moment de problemele de sănătate pe care acum, tutorele reclamantei le invoca privitor la aceasta.

Astfel, reclamanta s-a manifestat, la fiecare discuţie pe care a avut-o cu aceasta, normal, nu a avut in nicio ocazie vreun comportament din care sa rezulte ca are probleme de natura psihica, ca este incompetenta de a decide sau de a acţiona. Dimpotrivă, pentru vârsta sa, reclamanta era o persoana extrem de lucida, cu care puteai discuta la un nivel superior de inteligenta si care si-a manifestat deseori si clar dorinţa ca toate terenurile moştenite de la părinţii sai pe raza corn. […], locul sau de naştere, sa fie înstrăinate către rude sau persoane apropiate, pentru a rămâne “in familie” (pârâta a arătat că este nepoata sa de sora), precizând expres ca nepoatei sale de fiu, tutorele din prezenta cauza, îi vor ramane bunurile din […], respectiv un apartament (in care de altfel tutorele locuieşte si in prezent), precum si toate celelalte bunuri pe care reclamanta le mai deţine.

Pârâta a mai arătat că, daca in urma probelor ce se vor administra in prezenta cauza, rezulta, prin probe certe si de netăgăduit, ca reclamanta, la momentul întocmirii procurii, 20 noiembrie 2017, se afla in acea stare de neputinţa astfel incat nu si-a dat seama de urmările faptei sale, este de acord cu anularea, pe motivul lipsei de discernământ (si nu vreun alt motiv, având in vedere temeiurile de drept invocate în acţiune), a celor 2 contracte de vânzare cumpărare încheiate, însă, din acest motiv si in aceste condiţii, a solicitat, pe cale reconvenţională, a admiterea acţiunii şi repunerea părţilor in situaţia anterioara încheierii contractelor, respectiv restituirea prestaţiilor ce s-au executat in baza contractelor anulate, pârâta urmând a restitui reclamantei, prin tutorele sau, suprafeţele dobândite prin contract, iar aceasta din urma, prin acelaşi tutore, urmează a-i restitui preţul achitat de pârâtă conform celor 2 contracte, respectiv suma de […] lei.

Prin cererea completatoare depusă la dosar, reclamanta a solicitat şi anularea procurii autentificate sub nr. […] de către […] […] […] şi Asociaţii, prin care […] […] împuterniceşte pe […] […] pentru a vinde terenurile ce fac obiectul acţiunii, pentru lipsa discernământului lui […] […]. Cu privire la repunerea părţilor în situaţia anterioară, a solicitat a fi respinsă această solicitare a pârâtei, motivat de faptul că nici reclamanta, nici tutorele său, nu au încasat nicio sumă de bani care să provină din vânzările făcute de mandatarul […] […]. În acest sens, a solicitat ca pârâta să facă dovada plăţii preţului către mandatar, acesta fiind la rândul său obligat să facă dovada achitării către […] […] a preţului vânzării.

Prin cererea modificatoare, reclamanta a înţeles să modifice ordinea capetelor de cerere formulate, în sensul că, petitul principal al cererii îl reprezintă anularea procurii autentificate sub nr. […] de către […] […] […] şi Asociaţii, capetele accesorii de cerere referindu-se la anularea celor două contracte indicate în cererea introductivă de instanţă, ca o consecinţă a anulării procurii notariale.  

Având în vedere că la data de 25.02.2019, reclamanta […] […] a decedat şi, având în vedere că, potrivit certificatului de moştenitor nr.39/26.09.2019 eliberat de către […] […] notar public […]-, s-a stabilit că […] […], în calitate de nepoată de fiu predecedat al defunctei […] […], este unica moştenitoare a întregii mase succesorale a defunctei […] […], instanţa a dispus introducerea în cauză a moştenitoarei reclamantei, respectiv pe […] […], aceasta figurând în continuare ca reclamantă în prezenta cauză.

Prin încheierea din 06.04.2021 a […] […] a fost introdus în cauză în calitate de intervenient […] […], mandatar al def. […] […].

Prin sentinţa civilă nr. […] a […] […] a fost admisă cererea de chemare în judecată, astfel cum a fost formulată, completată şi modificată de reclamanta […] […], a fost anulată Procura autentificată sub nr. 3971 din 20.11.2017 de […] […] […] şi Asociaţii, a fost anulat Contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 83 din 11.01.2018 de […] […] […] şi […] […] şi a fost anulat Contractul de vânzare cumpărare autentificat sub. nr. 143 din 17.01.2018 de […] […] […] şi […] […]. A fost admisă cererea reconvenţională formulată de pârâta […] […] în contradictoriu cu reclamanta […] […]. A fost obligată reclamanta […] […] să restituie pârâtei […] […] suma totală de […] lei, reprezentând preţul achitat de pârâtă în baza celor două contracte anulate, respectiv a Contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 83 din 11.01.2018 de […] […] […] şi […] […] şi a Contractului de vânzare cumpărare autentificat sub. nr. 143 din 17.01.2018 de […] […] […] şi […] […]. A fost obligată pârâta […] […] la plata către reclamanta […] […] a cheltuielilor de judecată în cuantum de 3661 lei, reprezentând taxa judiciară de timbru şi onorariu avocat.

Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut că în temeiul sentinţei civile nr. […] pronunţata de Judecătoria […] 1, Secţia a […] Civila, in Dosarul Civil Nr. […], definitiva prin neapelare la data de 07.03.2018, reclamanta din prezenta cauză, […] […], a fost numită tutore pentru […] […] (semnatara procurii notariale şi a celor două contracte a căror anulare se solicită în prezenta cauză), aceasta din urmă fiind pusă sub interdicţie jduecătorească – f. 27 vol. I dosar. Cererea privind punerea sub interdicţie şi instituirea tutelei a fost înregistrată pe rolul […] […]ului 1 a […] […] la data de 17.05.2017. Prin procura autentificată sub nr. […] de către […] […] […] şi Asociaţii, defuncta […] […] împuternicea pe numitul […] […], să vândă terenurile ce fac obiectul prezentei acţiuni, iar în temeiul acestei procuri, a încheiat cu pârâta […] […], Contractul de vânzare cumpărare Nr. […], pentru suprafaţa de 4800 mp teren arabil situat in T. 113, P. […] şi pentru suprafaţa de 2350 mp teren arabil situat in T. 111, P. […] şi Contractul de vânzare cumpărare Nr. […], pentru suprafaţa de 1,00 ha teren arabil situat in T. 111, P. […] şi pentru suprafaţa de 1100 mp teren arabil situat in T. 116, P. 3060.

În cauză a fost administrată proba cu expertiza medico-legală psihiatrică, iar din concluziile raportului de expertiză ataşat la fila 124 dosar, rezultă următoarele: Din analiza datelor probatorii prin corelare cu documentaţia medicala avuta la dispoziţie, comisia apreciază că la data încheierii procurilor, numita […] […] prezenta diagnosticul de Demenţă mixtă, forma moderată(F00.2). La datele de 18.05.2017 şi de 20.11.2017 (datele semnării procurilor notariale) aceasta nu a avut capacitate psihică de apreciere critică a conţinutului şi mai ales a consecinţelor social-juridice ce puteau decurge din încheierea acestora, fiind incompetentă psihic in raport cu procurile notariale.

Potrivit disp. art. 1205 c.civ., privind lipsa discernământului, (1) Este anulabil contractul încheiat de o persoană care, la momentul încheierii acestuia, se afla, fie şi numai vremelnic, într-o stare care o punea în neputinţă de a-şi da seama de urmările faptei sale. (2) Contractul încheiat de o persoană pusă ulterior sub interdicţie poate fi anulat dacă, la momentul când actul a fost făcut, cauzele punerii sub interdicţie existau şi erau îndeobşte cunoscute. Potrivit disp. art. 1254 […]., privind desfiinţarea contractului şi a actelor subsecvente,(1) Contractul lovit de nulitate absolută sau anulat este considerat a nu fi fost niciodată încheiat. (2) Desfiinţarea contractului atrage, în condiţiile legii, şi desfiinţarea actelor subsecvente încheiate în baza lui.(3) În cazul în care contractul este desfiinţat, fiecare parte trebuie să restituie celeilalte, în natură sau prin echivalent, prestaţiile primite, potrivit prevederilor art. 1.639-1.647, chiar dacă acestea au fost executate succesiv sau au avut un caracter continuu.

Având în vedere faptul că, prin expertiză, s-a concluzionat în sensul că, la momentul încheierii procurii, defuncta nu a avut discernământ, şi totodată, potrivit înscrisurilor depuse la dosar, aceasta a fost pusă ulterior sub interdicţie, a fost admisă cererea de chemare în judecată, astfel cum a fost completată, şi s-a anulat, în conformitate cu disp. art. 1205 […]., procura autentificată sub nr. […] de către […] […] […] şi Asociaţii. De asemenea, având în vedere că, în baza acestei procuri au fost încheiate două contracte de vânzare-cumpărare, respectiv Contractul de vânzare cumpărare Nr. […], pentru suprafaţa de 4800 mp teren arabil situat in T. 113, P. […] şi pentru suprafaţa de 2350 mp teren arabil situat in T. 111, P. […] şi Contractul de vânzare cumpărare Nr. […], pentru suprafaţa de 1,00 ha teren arabil situat in T. 111, P. […] şi pentru suprafaţa de 1100 mp teren arabil situat in T. 116, P. 3060, în temeiul disp. art. 1254 alin. (1) şi (2) […]., s-a dispus şi anularea celor două acte subsecvente antemenţionate.

În raport de dispoziţiile art. 1254 alin. (3) rap. la disp. art. art. 1.639-1.647 […]., având în vedere că din cuprinsul contractelor reiese faptul că pârâta a achitat preţul contractelor de 6700 lei (Contractul de vânzare cumpărare Nr. […]) şi de 9500 lei (Contractul de vânzare cumpărare Nr. […]), în total suma de […] lei, aceasta fiind predată în numerar împuternicitului […] […] care, la rândul său, astfel cum reiese din declaraţia acestuia depusă la dosar, a predat-o la distanţă de câteva zile defunctei […] […], la aceasta acasă. Pe cale de consecinţă, s-a admis cererea reconvenţională, reclamanta urmând a restitui pârâtei suma de […] lei, reprezentând preţul achitat în temeiul celor două contracte a căror anulare s-a dispus.

Împotriva acestei hotărâri a formulat apel reclamanta-pârâtă […] […], care a solicitat schimbarea în parte a sentinţei în sensul respingerii cererii reconvenţionale de obligare a reclamantei la restituirea sumei de […] lei reprezentând preţul din cele două contracte anulate, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea apelului, s-a arătat că hotărârea a fost pronunţată cu încălcarea disp. […]. 425 lit.b […], reţinându-se o situaţie de fapt ce nu corespunde realităţii în ceea ce priveşte plata preţului şi interpretânduse eronat probele. Presupusele vânzări au reprezentat veritabile donaţii deghizate, de la soră către soră, fără plata vreunui preţ, în condiţiile în care pârâta cumpărătoare […] […] a cunoscut problemele de sănătate psihică ale surorii sale şi şi-a asumat riscul anulării contractelor.  Astfel, nu se poate reţine buna credinţă cu privire la achitarea preţului vânzării, nici intervenientul forţat […] […] nedovedind prin niciun mijloc de probă că s-ar fi deplasat acasă la vânzătoarea […] […] şi ar fi remis acesteia preţul vânzărilor, simpla sa declaraţie neputând constitui un veritabil mijloc de probă, cu încălcarea regulilor generale referitoare la mandate şi la descărcarea de gestiune a madatarului. Instanţa nu s-a pronunţat cu privire la aceste apărări ale reclamantei, precum şi asupra faptului că nu este menţionată în niciun contract de vânzare-cumpărare modalitatea în care a fost achitat preţul, respectiv în numerar sau în contul bancar al mandatarului ori al mandatei, în condiţiile în care în procură se precizează modalităţile de plată convenite. Declaraţia intervenientului este una subiectivă, acesta având interes în cauză, pentru ca pe viitor apelanta să nu se poată îndrepta împotriva lui pentru recuperarea banilor.

 În drept ar fi aplicabile disp. […]. 309 alin.2 […], astfel că dovada plăţii nu se putea face doar prin declaraţia mandatarului, ci prin înscris, însă instanţa nu a avut în vedere opoziţia la audierea mandatarului formulate de apelanta-reclamantă şi obligaţia mandatarului de a da socoteală potrivit disp. […]. 2019 […]. Ca efect al nulităţii, nu se putea naşte obligaţia de plată a unui preţ, mai ales că, faţă de concluziile raportului de expertiză, vânzătoarea nu avea discernământul necesar pentru a încasa preţul, astfel că plata acestui preţ avea character incert. În plus, nu au fost avute în vedere disp. […]. 1347 […] potrivit cărora restituirea nu este datorată decât dacă îmbogăţirea subzistă la data sesizării instanţei. La momentul vânzării, cumpărătoarea a fost de rea-credinţă, cunoscând starea precară de sănătate mintală a surorii sale şi profitând de aceasta, în ciuda concluziilor contrare ale primei instanţe.

În drept au fost invocate disp. […]. 309 alin.2 […], art. 2019 […], art. 1347, 1639 şi urm. […].

[…] […] […] a formulat apel incident prin care a solicitat schimbarea în parte a sentinţei, îns ensul micorării cuantumului cheltuielilor de judecată la care a fost obligată în primă instanţă.

În motivarea apelului invident, s-a arătat că pârâta a fost de acord cu anularea contractelor încă de la momentul formulării întâmpinării, în cazul în care se dovedea starea de neputinţă a vânzătoarei. De asemenea, trebuia să se ţină seama de faptul că atât cererea principală, cât şi cea reconvenţională au fost admise şi să se dispună compensarea. În plus, trebuia redus şi onorariul avocatului reclamantei, care nu a fost present la niciun termen de judecată.

Apelul principal al reclamantei pârâte […] […] este fondat, pentru următoarele motive:
La momentul încheierii celor două contracte de vânzare cumpărare […] şi […] […] […] ([…]) de către cumpărătoarea pârâtă […] […], aceasta a avut credinţa că madatarul […] […] reprezintă voinţa şi interesele vânzătoarei mandantei […] […] în baza contractului de mandat rezultând din procura autentificată sub nr. […] […] […] […] şi Asociaţii ([…]).

Din această procură rezulta şi împuternicirea acordată mandatarului de către manadantă de a încasa preţul vânzării, fie în numerar, fie prin virament bancar în contul mandantei şi de a da declaraţie de încasare a preţului.

Drept urmare, în cuprinsul celor două contracte de vânzare-cumpărare se regăsesc menţiunile: “ Preţul vânzării, stabilit de comun acord de noi, părţile (…) a fost achitat în întregime, atăzi data semnării şi autentificării prezentului înscris…”, “Subsemnata vânzătoare, prin mandatar, declar pe proprie răspundere că am primit în întregime preţul vânzării” şi “Subsemnata cumpărătoare (…) am achitat în întregime preţul vânzării imobilului ce face obiectul prezentului contract de vânzare, astăzi data semnării şi autentificării actului, prezentul contract constituind chitanţă descărcătoare în acest sens”.

În plus, intervenientul forţat […] […] (fila 159 vol.II) a recunoscut că a primit banii  (în total […] lei) ca mandatar al defunctei de la […] […], adăugând că a predat suma totală vânzătoarei […] […] la ea acasă, la […], după 3-4 zile. Recunoaşterea de către mandatar a faptului personal de a primi preţul are caracterul unei mărturisiri, potrivit disp. […]. 349 alin.1 […], care face dovadă deplină numai împotriva celui care a făcut-o, pe când menţionarea faptului ulterior al predării preţului către vânzătoarea mandantă, o recunoaştere calificată, nu poate face dovadă împotriva acesteia sau a succesorilor săi.

Cele două contracte de vânzare-cumpărare au fost anulate ca urmare a anulării procurii de reprezentare (a contractului de mandat cu reprezentare) date de vânzătoarea lipsită de discernământ, deci potrivit disp. […]. 1254 alin.1 […] toate contractele sunt considerate că nu au fost niciodată încheiate şi potrivit alin.3 se impune restituirea prestaţiilor primite.

Problema este de a se stabili cui revine obligaţia de restituire a preţului plătit, în condiţiile în care mandatul este considerat că nu a fost încheiat, deci nu s-au născut raporturi juridice directe între mandant şi terţul contractant. Practic, desi pârâta a crezut că face o plată vânzătoarei, prin intermediul reprezentantului acesteia, mandatul de reprezentare nu exista.

Potrivit disp. […]. 1309 alin.2 […], chiar şi în cazul unui mandat nevalabil s-ar fi putut produce efecte între mandant şi terţ, în temeiul mandatului aparent, dacă terţul avea convingerea rezonabilă şi determinată de comportamentul mandantului, la momentul încheierii contractului, că mandatarul acţionează în numele şi pe seama mandantului, iar nu în nume propriu. Pentru această situaţie, exemplul clasic este cel al mandatului revocat, a cărui revocare nu a fost adusă la cunoştinţa terţului contractant, prin omisiunea mandantului.

[…], însă, nu a invocat mandatul aparent pentru a pretinde producerea de efecte între ea şi mandantă, achiesând chiar şi prin neapelare la anularea actelor subsecvente de vânzare-cumpărare. […] mult, nu a invocat că la baza acestei convingeri ar fi stat comportamentul mandantei, pentru a se reţine mandatul apparent. De aceea, nu este suficientă convingerea sa că îi plăteşte reclamantei, prin reprezentant, câtă vreme efectele contractului încheiat cu aceasta prin mandatar nu a fost menţinut.
 În aceste condiţii, ea nu poate pretinde că, totuşi, plata s-a realizat către mandanta […] […], de vreme ce predarea efectivă a banilor s-a efectuat către intervenientul forţat […] […] în baza unui mandat inexistent. În mod corespunzător, […] […] sau succesorii în drepturi ai acesteia nu pot fi obligaţi la restituirea unor sume de bani predate unei persoane cu privire la care s-a dovedit că nu a acţionat în temeiul unui mandat valabil.

Astfel, în lipsa unui mandat valabil, ceea ce s-a întâmplat ulterior predării banilor către […] […] reprezintă o chestiune care îi priveşte numai pe acesta şi pe […] […], pârâta […] […] nedevenind titulara unei acţiuni directe de restituire împotriva presupusei mandante nici măcar în situaţia în care presupusul mandatar ar fi făcut dovada predării ulterioare a preţului către persoana lipsită de discernământ.

Menţiunea din contractele de vânzare-cumpărare referitoare la primirea preţului, desi în mod aparent vine din partea reclamantei, în lipsa mandatului nu poate avea valoare probatorie a plăţii decât împotriva persoanei care a primit efectiv plata, în temeiul conversiunii actului juridic potrivit disp. […]. 1260 […], având în vedere că doar mandatarul aparent a exprimat o manifestare de voinţă valabilă.

Având în vedere toate acestea, considerăm că obligaţia de restituire a preţului nu revine reclamantei, astfel că în baza art. 480 alin.2 […] vom admite apelul şi, schimbând în parte sentinţa, vom respinge cererea reconvenţională de obligare a reclamantei […] […] la restituirea către pârâta […] […] a sumei de […] lei reprezentând preţ achitat în baza celor două contracte de vânzare-cumpărare anulate.

În ceea ce priveşte apelul incident al pârâtei […] […], formulat cu privire la cuantumul cheltuielilor de judecată stabilite în sarcina sa de prima instanţă, observăm că unul dintre motivele de apel, referitor la neaplicarea compensării parţiale a cheltuielilor realizate de fiecare dintre părţi, a rămas fără susţinere potrivit disp. […]. 453 alin.2 […], în condiţiile în care în apel sentinţa a fost schimbată în sensul respingerii cererii reconvenţionale ca neîntemeiată. 

De asemenea, observăm că nici prima instanţă nu a acordat în totalitate suma pretinsă de reclamantă cu titlu de cheltuieli de judecată, din suma totală de 4176 lei constând în 3500 lei onorariu de avocet şi 676 lei taxă judiciară de timbru instanţa obligând pârâta să plătească doar 3176 lei, deci cu 1000 lei mai puţin din onorariu, potrivit disp. […]. 451 alin.4 […].

Ori, un onorariu de avocat de 2500 lei, faţă de complexitatea, miza şi durata în timp a judecăţii este rezonabil,  chiar în condiţiile în care avocatul nu s-ar fi deplasat la instanţă.

În consecinţă, vom respinge apelul incident ca nefondat, iar potrivit disp. […]. 453 şi 451 alin.2 […] vom obliga intimata pârâtă să plătească apelantei reclamante cheltuielile de judecată din apel constând în taxa judiciară de timbru în cuantum de 452 lei şi onorariului de avocat în cuantum redus de 1500 lei de la 2500 lei, având în vedere faptul că în apel devoluţiunea a fost doar parţială faţă de judecata în prima instanţă, iar munca avocatului apelantei a fost diminuată corespunzător.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
[…]

Admite apelul principal formulat de reclamanta […] […] […]-[…], domiciliată în […], Sos. […], nr. 1, Bl. 5, sc. 1, et. 1, ap. 5, sector 1, cu  domiciliul procesual ales în vederea  comunicării actelor de  procedură la  cabinet  avocat […] […], cu  sediul în […], str. […], nr. 1, […], sc.2, et. 1, ap 19, sector 3 împotriva sentinţei civile nr.575 din data de 2.06.2021 pronunţată de Judecătoria […] in contradictoriu cu intimaţii […] […], […] – […], domiciliată în […], str. […] […], nr. 2, Bl. 2-4, et. 3, ap.15, judeţul […] şi  […] […], […] – […], domiciliat în comuna […], sat […], judeţul […] având ca obiect  anulare  act.

Schimbă în parte sentinţa în sensul că respinge cererea reconvenţională de obligare a reclamantei […] […] la restituirea către pârâta […] […] a sumei de […] lei reprezentând preţ achitat în baza celor două contracte de vânzare-cumpărare anulate.

Menţine restul dispoziţiilor sentinţei.

Respinge apelul incident formulat de pârâta […] […] […] – […], domiciliată în […], str. […] […], nr. 2, Bl. 2-4, et. 3, ap.15, judeţul […], ca nefondat.
Obligă intimata pârâtă […] […] să plătească apelantei reclamante […] […] cheltuielile de judecată din apel în cuantum de 1952 lei.
Cu recurs în 30 de zile de la comunicare, cerere care se depune la Tribunalul […].
Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin intermediul grefei.