Jurisprudență | Judecătoria Cluj-Napoca – Exagerarea aplicării legii. Înlocuirea amenzii cu avertismentul în cazul unei persoane care a circulat cu trotineta electrică pe trotuar

În susţinerea cererii, petentul arată că dispoziţiile art. 100 pct. 14 OUG nr. 195/2002 a fost modificat prin OUG nr. 13 din 04.02.2020 care stabileşte că dispoziţiile menţionate se aplică şi conducătorilor de trotinete electrice de la data intrării în vigoare a HG prevăzute la al. II, dacă această dată este ulterioară termenului prevăzut la alin.1. Ori, arată petentul, Guvernul nu a adoptat nicio hotărâre care să modifice şi să completeze Regulamentul de aplicare a OUG nr. 195/2002 şi consideră că nici contravenţia prevăzută de art. 101 pct. 14 nu-i poate fi aplicată.

Apoi, arată că agentul constatator nu a indicat norma încălcată şi nici textul de lege care incriminează norma încălcată. Consideră că aceste norme trebuie prevăzute de hotărârea ce modifică şi să completează Regulamentul de aplicare a OUG nr. 195/2002 iar indicarea normei era importantă pentru că în starea de fapt se reţine că se deplasa pe trotuar şi se menţionează totodată că pe acel sector de drum nu era amenajată pistă de bicicletă.

Circumstanţiind personal fapta arată că este student, nu deţine resurse financiare pentru a achita amenda iar din punct de vedere a laturii obiective, susţine că trotuarul pe care circula are o lăţime care permite deplasarea cu trotineta în condiţii optime, ora la care se deplasa nu era o oră de vârf iar locul este mai puţin circulat în general.

A solicitat judecarea cauzei în lipsă. Solicită încuviinţarea probei cu înscrisurile depuse la dosar, respectiv procesul verbal de contravenţie (f. 4). Cererea este legal timbrată (f. 10). Contrar susţinerilor petentului, la cererea de chemare în judecată nu s-a ataşat dovada achitării taxei de timbru, ea fiind depusă doar în procedura de regularizare a acesteia, cu chitanţa nr. (…).10.2020. Ulterior, la data de 23.10.2020 se mai depune dovada achitării unei taxe de timbru cu OP 119 din 21.10.2020.

La data de 08.01.2021 intimata a formulat întâmpinare, pe care a înregistrat-o la filele 19 dosar. A solicitat respingerea plângerii considerând că procesul verbal corespunde exigenţelor de legalitate şi temeinicie deoarece au fost respectate dispoziţiile art. 16 şi 17 din OG nr. 2/2001 iar sancţiunea a fost aplicată în limite legale, fiind proporţională cu fapta pentru care a fost sancţionat.

Conform art. 6, 70 și 100 din OUG (…) Republicat, pista pentru biciclete este  subdiviziunea părții carosabile, a trotuarului ori a acostamentului sau pistă separată de drum, special amenajată, semnalizată și marcată corespunzător, destinată numai circulației bicicletelor și trotinetelor electrice;

Potrivit art. 100 alin. 1 pct. 14 ”Constituie contravenții și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a II-a de sancțiuni următoarele fapte săvârșite de persoane fizice: nerespectarea normelor privind circulația bicicletelor sau a trotinetelor electrice, cu excepția cazurilor prevăzute la art. 101 alin. (l)pct. 8.”

Conform art. 161 alin. 1 lit. c din Hotărârea nr. (…) „Se interzice conducătorilor de biciclete: să circule pe trotuare, cu excepția cazului când pe acestea sunt amenajate piste speciale destinate lor;”

Având în vedere aceste prevederi, consideră că trotinetele electrice sunt asimilate bicicletelor în ceea ce privește locul pe unde pot circula, respectiv pe pista de biciclete și nu pe trotuarul destinat pietonilor, astfel că agentul constatator a aplicat în mod corect sancțiunea contravenţională.

S-a reţinut că la data de 18.09.2020, ora 16:52, petentul se deplasa cu trotineta electrică pe trotuarul de pe Calea Dorobanţilor dinspre str. (…), fiind oprit în dreptul Bibliotecii Judeţene ”(…)”, pe sectorul de drum nefiind amenajată pistă pentru biciclete.

Verificând legalitatea procesului verbal de contravenţie prin prisma menţiunilor prevăzute de art. 16 şi 17 din OG nr. 2/2001 precum şi a apărărilor petentului instanţa reţine că actul analizat corespunde criteriilor analizate.

Sub aspectul cerinţelor prevăzute de art. 16 OG nr. 2/2001 procesul verbal de contravenţie este completat cu datele de identitate ale contravenientului, data şi locul săvârşirii faptei, care este descrisă suficient încât fapta pe care agentul de poliţie a constatat-o să fie clară. Instanţa consideră că nu era necesară trimiterea la normele despre care face vorbire petentul. Menţiunile din procesul verbal identifică tipul de faptă pentru care a fost aplicată sancţiunea.

Conform art. 100 alin. 1 pct. 14 OUG nr. 195/2002 „ Constituie contravenţii şi se sancţionează cu amenda prevăzută în clasa a II-a de sancţiuni următoarele fapte săvârșite de persoane fizice nerespectarea normelor privind circulaţia bicicletelor sau a trotinetelor electrice, cu excepţia cazurilor prevăzute la art. 101 alin. (1) pct. 8.

Modificarea adusă pct. 14 prin O.U.G. nr. 13/2020 a intrat în vigoare la data de 12 martie 2020.

Se menţionează la art. III alin. 2 din O.U.G. nr. 13/2020: „Contravenţiile prevăzute la art. 100 alin. (1) pct. 14 şi art. 101 alin. (1) pct. 8 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, cu modificările şi completările aduse prin prezenta ordonanţă de urgenţă, se aplică conducătorilor de trotinete electrice de la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului prevăzute la art. II, dacă această dată (data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului prevăzute la art.II) este ulterioară termenului prevăzut la alin. (1).”

Conform art. II din O.U.G. nr. 13/2020 „În termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, Regulamentul de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.391/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 876 din 26 octombrie 2006, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează potrivit prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă, prin hotărâre a Guvernului.”

Din analiza celor două dispoziţii legale rezultă că legiuitorul a stabilit că Modificarea adusă pct. 14 prin O.U.G. nr. 13/2020 se aplică conducătorilor de trotinete de la data la care intră în vigoare actul normativ prin care se modifică Regulamentul de aplicare a OUG nr. 195/2002 dacă această dată este ulterioară termenului de la alin. 1 al art. III, acesta având următorul cuprins: „Dispoziţiile art. I pct. 11 – 13 intră în vigoare în termen de 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României a prezentei ordonanţe de urgenţă”

OUG nr. 13/2020 a fost publicată în M.O. nr. 102 din 11 februarie 2020. Potrivit art. III alin. 1. Ordonanţa a intrat în vigoare în 30 de zile de la publicare, adică la data de 12 martie 2020.

Conform art. 6, din OUG (…) Republicat, pista pentru biciclete este  subdiviziunea părții carosabile, a trotuarului ori a acostamentului sau pistă separată de drum, special amenajată, semnalizată și marcată corespunzător, destinată numai circulației bicicletelor și trotinetelor electrice;

Potrivit 161 alin. 1 lit. c) „Se interzice conducătorilor de biciclete să circule pe trotuare, cu excepţia cazului când pe acestea sunt amenajate piste speciale destinate lor;”

Ca atare, chiar şi în ipoteza în care Regulamentul de aplicare a OUG nr. 195/2002 nu a fost modificat, conducătorilor de triciclete le este interzis să circule pe trotuarele pe care nu sunt amenajate piste destinate lor.

Sub aspectul temeiniciei, instanţa reţine că, deşi O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziţii exprese cu privire la forţa probantă a actului de constatare a contravenţiei, din economia textului art. 34 rezultă că procesul verbal contravenţional face dovada situaţiei de fapt şi a încadrării în drept până la proba contrară.

Forţa probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanţa fiecărui mijloc de probă, însă instanţa are obligaţia de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează şi apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franţa, hotărârea din 7 septembrie 1999).

Conform jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată şi de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumţiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept şi nu sunt interzise de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanţa scopului urmărit, dar şi respectarea dreptului la apărare (cauza (…) v. Franţa, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga Taxi Aktiebolag şi Vulic v. Suedia, paragraf 113, 23 iulie 2002).

Persoana sancţionată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă şi să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situaţia de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfăşurare al evenimentelor, iar sarcina instanţei de judecată este de a respecta limita proporţionalităţii între scopul urmărit de autorităţile statului de a nu rămâne nesancţionate acţiunile antisociale prin impunerea unor condiţii imposibil de îndeplinit şi respectarea dreptului la apărare al persoanei sancţionate contravenţional (cauza (…) v. România, hotărârea din 4 octombrie 2007).

Petentul nu contestă faptul că ar fi circulat cu bicicleta pe trotuarul de pe str. (…) din Cluj-Napoca, apărările lui vizând aspecte ce ţin de proporţionalitatea sancţiunii cu fapta reţinută în sarcina sa.

Reprezintă un fapt notoriu preocuparea autorităţilor locale de a încuraja folosirea mijloacelor de transport în comun ori chiar a celor neconvenţionale, cum este cazul bicicletelor iar în ultimul timp, al trotinetelor electrice. Municipalitatea a pus la dispoziţia cetăţenilor trotinete electrice în sistem ride-sharing, la fel cu cel de utilizare a bicicletelor. Scopul urmărit este de a reduce poluarea, aglomeraţia urbană dar şi de a încuraja mişcarea fizică. În acest sens, efortul autorităţilor este de a construi piste pentru biciclişti iar în prezent numărul acestor piste sau dimensiunea lor nu este în măsură să acopere necesarul real şi nici nu acoperă toate ariile importante din oraşe.

Apoi, municipalitatea încurajează vehiculele cu propulsie electrică şi a amenajat staţii de încărcare pentru maşinile electrice, cu scopul de a reduce poluarea.

(…) Prezenţa bicicliştilor şi a conducătorilor de trotinete pe arterele de circulaţie nu este fără pericole, deoarece, din pricina aglomeraţiei, conducătorii auto nu păstrează o distanţă de siguranţă faţă de aceştia iar conducătorii trotinetelor se comportă dual, fie ca nişte pietoni, folosind trotuarele, fie ca nişte conducători de mopede, folosind carosabilul.

Aşa cum arată şi petentul, zona în care a fost depistat de agentul de poliţie este una mai puţin circulată de pietoni iar dimensiunile trotuarului sunt generoase. În schimb carosabilul este unul aglomerat fiindcă realizează accesul dinspre centrul oraşului spre cartierele Mărăşti, Someşeni, parţial Gheorghieni, respectiv ieşirea din oraş. Prin urmare, modalitatea de a circula cu un asemenea vehicul presupune folosirea arterei de circulaţie ori, a trotuarului. A doua variantă, deşi pune la adăpost de accidente rutiere biciclistul, este contrară OUG nr. 195/2002.

Petentul a ales să încalce dispoziţiile OUG nr. 195/2002 şi să circule pe trotuar într-o zi şi la o oră în care traficul pietonal nu este mare. În consecinţă, se presupune că nici persoanele stânjenite de prezenţa conducătorilor de trotinete nu sunt multe.

Aparent sancţiunea pare a fi corectă, dar pentru judecător, exagerarea aplicării legii şi încălcarea principiului proporţionalităţii începe în momentul în care se aduce atingere echilibrului dintre faptă şi scopul urmărit.

Principiul proporţionalităţii, ce face parte din dreptul european, este invocat în general în procedurile judiciare în care se pune problema prevalenţei unui drept legal faţă de alt drept legal sau în care disputa priveşte protecţia unui drept privat în contrapondere cu protecţia interesului public.

Într-un astfel de context, principiul proporţionalităţii este acea conflict rule care determină înclinarea balanţei în favoarea uneia dintre părţi, este o procedură analitică, ce nu afectează aplicarea normelor de drept substanţial.

În această analiză, se urmăreşte mai întâi dacă regula de drept respectivă trece testul calităţii relaţiei dintre mijloace (măsura administrativă în discuţie) şi scop (obiectivul urmărit prin instituirea acelei măsuri).

Ulterior, trebuie verificat dacă măsura respectivă este şi necesară scopului urmărit şi cel mai important, dace este cea mai puţin restrictivă dintre măsurile administrative posibile pentru atingerea scopului propus. Acest din urmă criteriu este cel mai sensibil, putând înclina judecata şi într-un sens şi în altul.

În verificarea respectării principiului proporţionalităţii, instanţa reţine, alături de aspectele anterior enunţate, că în perioada în care petentul a fost sancţionat, în (zonă se circula – n.n.) în sens opus celei de pe Calea Dorobanţilor, urmând ca la final, benzile destinate circulaţiei autovehiculelor să se reducă în favoarea circulaţiei mijloacelor de transport în comun şi a biciletelor/tricicletelor. Cu  alte cuvinte, demersul municipalităţii este constant spre a încuraja folosirea altor mijloace de transport decât autovehiculul cu combustibil convenţional.

În cazul de faţă, instanţa constată că principiul proporţionalităţii a fost încălcat. Deşi măsura administrativă este una legală, ea nu este corespunzătoare atingerii unui scop legitim. Scopul legitim, în situaţia particulară a petentului, este protejarea pietonilor, dar la ora la care petentul circula nu era un aflux de pietoni pe stradă. De altfel, nici agentul constatator nu reţine în procesul verbal de contravenţie că petentul ar fi stânjenit sau ar fi pus în pericol siguranţa pietonilor, dimpotrivă, nu face nicio referire la prezenţa vreunui cetăţean pe trotuar.

Răspunzând celui de-al doilea criteriu de verificare a proporţionalităţii, instanţa este de părere că măsura sancţionării petentului nu a fost cea mai puţin restrictivă. În situaţia în care agentul de poliţie urmărea ca, prin sancţiunea aplicată, să protejeze siguranţa pietonilor în abstract, petentul putea primi o mustrare sau avertisment, deoarece pe trotuar nu existau pietoni, cel puţin nu se consemnează acest fapt.

În fine, în mod evident, cel de-al treilea criteriu este atins, deoarece măsura are un efect excesiv asupra interesului persoanei. Cuantumul pedepsei este excesiv în raport de veniturile petentului şi valoarea unei triciclete. Apoi, interesul persoanei în general, astfel cum a fost menţionat în paragrafele anterioare, este acela de a avea un mediu curat, circulaţia în oraş să fie redusă, iar persoanele să fie încurajate să facă mişcare fizică sau să folosească vehicule cu propulsie neconvenţională. Ori, în cazul de faţă, atât interesul particular al persoanei ocrotite, cel al persoanei sancţionate, dar şi interesul general sunt în dezechilibru faţă de măsura sancţionării petentului.