Jurisprudență | Desistare. Acte îndeplinite până la momentul desistării. Complicitate morală

Inculpatul care, în urma unei înţelegeri prealabile cu alţi doi inculpaţi, rămâne în scara blocului aşteptând să fie chemat de ceilalţi doi care intră în apartamentul persoanei vătămate pretinzând că sunt angajaţi ai unei firme de gaze cu scopul de a o ţine ocupată, să urce să sustragă bunuri, însă nu mai urcă, ci părăseşte zona, nu reprezintă o desistare, ci o complicitate morală la tentativa de furt calificat a celorlalţi doi.

(Curtea de Apel București, Secţia a II-a penală, decizia penală nr. 267/A din data de 11.03.2022)

Situația de fapt a fost fundamentată de mijloacele de proba administrate. Astfel, derularea evenimentelor astfel cum a fost reținută de organele judiciare reiese din următoarele mijloace de probă: declarații persoană vătămată B.F., proces-verbal de depistare în flagrant; proces-verbal de cercetare la faţa locului și planșa fotografică aferentă; declaraţiile martorilor P.R.P. şi I.B.L., procese-verbale de identificare din planşe foto, declaraţii inculpaţi, procese-verbale vizionare imagini şi planşe foto, înscrisuri.

Instanța de fond a reţinut că din declarația persoanei vătămate B.F., in vârsta de 92 de ani a rezultat faptul că în data de 31.03.2021, în jurul orei 13.00, două persoane necunoscute de sex masculin au abordat-o la intrarea în scara _, a blocului __, din București, __, nr. __, sector _, după care au mers după aceasta pe scări până la etajul 3 al imobilului și pe motiv că sunt reprezentanți ai unei firme de distribuție a gazului şi trebuie să efectueze un control au intrat în apartamentul său de domiciliu, nr. __, în ciuda faptului că persoana vătămata a precizat că nu are probleme cu gazul, după care i-au solicitat un cupon de pensie, spunându-i că va plăti mai puțin la factura de gaze, iar în momentul în care aceasta căuta respectivul cupon de pensie, în apartamentul său au intrat câțiva vecini împreună cu organele de poliție care au procedat la identificarea celor două persoane şi conducerea acestora la sediul Secției 16 Poliție, în momentul legitimării celor două persoane aflând că aceștia se numesc B.M.D. și S.M.

Din declarația martorului P.R.P. a rezultat faptul că în data de 31.03.2021, în jurul orelor 13:00 se afla la domiciliul său din București, __, nr. __, bl. __, sc. _, ap. _, __ și la un moment dat în timp ce privea pe fereastra de la bucătărie a văzut-o pe vecina sa ce locuiește la ap. __, numita B.F. care se îndrepta spre intrarea în scara _ a blocului __, iar în spatele acesteia se aflau trei persoane de sex masculin care își făceau semne, în sensul că își sugerau să o urmeze pe aceasta. Văzând că cele trei persoane au intrat după numita B.F., în scara _ a blocului __, martorul a arătat că l-a sunat pe vecinul său, I.B.L. care lucrează la o vulcanizare, vizavi de blocul __ şi i-a relatat cele de mai sus, dar până ca cei doi să se întâlnească, una dintre cele trei persoane a ieșit din interiorul blocului și a mers în incinta unei parcări aflate din zonă.

Ulterior, martorul a declarat că a mers împreună cu I.B.L. și un alt vecin “Costică”, la apartamentul persoanei vătămate, iar după ce aceasta le-a permis accesul în incintă, au văzut în interior pe cele două persoane de sex masculin pe care le-au întrebat cu privire la calitatea acestora, unul dintre cei doi le-a răspuns că este reprezentantul unei firme de gaze, iar celălalt că este reprezentantul unei firme de cablu TV, iar în momentul în care voiau să iasă din apartament, au procedat la imobilizarea acestora şi anunțarea organelor de poliție.

Fiind audiat, martorul I.B.L. a declarat faptul că în data de 31.03.2021, în jurul orelor 13.00 se afla la serviciu, la o vulcanizare situată vizavi de blocul __, de la adresa din București, __, nr. __, moment în care a fost informat telefonic de către vecinul său P.R.P. cu privire la faptul că trei persoane de sex masculin, de etnie romă au urmărit-o pe vecina acestora B.F. și au mers după ea în scara _ a blocului __. Martorul a declarat că în momentul în care cei doi s-au întâlnit, una dintre persoanele la care vecinul său făcea referire a ieșit din incinta blocului __ şi a mers într-o parcare aflată în imediata apropiere.

Martorul a mai arătat că a mers împreună cu P.R.P. și un alt vecin “Costică” la apartamentul persoanei vătămate, iar după ce aceasta le-a permis accesul în incintă, au văzut in interior pe cele două persoane de sex masculin pe care le-au întrebat cu privire la calitatea acestora, unul dintre cei doi le-a răspuns ca este reprezentantul unei firme de gaze, iar celălalt că este reprezentantul unei firme de cablu TV, iar în momentul în care voiau să iasă din apartament, au procedat la imobilizarea acestora şi anunțarea organelor de poliție. Martorul a precizat că în momentul legitimării celor două persoane de către organele de poliţie a aflat că aceștia se numesc  B.M.D. și S.M.

În ceea ce îl privește pe inculpatul S.M. , audiat fiind în cursul urmăririi penale, acesta a recunoscut parțial acuzația adusă și a dat declarații contradictorii. Astfel, iniţial inculpatul a declarat că a cunoscut-o pe persoana vătămată cu o zi înainte de săvârşirea faptei, iar persoana vătămată le-a solicitat ajutorul, ulterior inculpatul declarând faptul că au încercat să o păcălească spunându-i că sunt de la o firmă de gaze pentru a o determina să le dea o sumă de bani. În ceea ce îl privește pe inculpatul B.M.D., cu ocazia audierii sale în cursul urmăririi penale, acesta a precizat că recunoaşte săvârşirea faptei în forma în care aceasta a fost reţinută în sarcina sa. În cursul judecății ambii inculpați au recunoscut integral acuzația adusă, solicitând aplicarea procedurii simplificate.

Pe cale de consecinţă, din materialul probator aflat la dosarul cauzei a rezultat că faptele există, constituie infracţiuni, fiind săvârşite cu vinovăţie de către inculpații B.M.D. și S.M.

În drept, fapta inculpatului B.M.D. care la data de 31.03.2020, în jurul orelor 13:10, în baza unei înţelegeri prealabile cu inculpatul S.M., a pătruns cu acesta în locuința persoanei vătămate B.F. cu intenția de a sustrage bunuri, profitând de starea de vulnerabilitate a persoanei vătămate din cauza vârstei înaintate a acesteia, sub pretextul că sunt lucrători la Distrigaz și trebuie să verifice instalaţia de gaze si aragazul, fiind ajutaţi de inculpatul C.L.G., executarea infracţiunii fiind însă întreruptă de prinderea în flagrant a inculpaţilor de către vecinii din bloc ai persoanei vătămate a fost încadrată juridic ca reprezentând infracțiunea de tentativă la furt calificat prevăzută de art. 32 C. pen. raportat la art. 228 alin. (1), art. 229 alin. (2) lit. b) C. pen. cu aplicarea art. 77 lit. a), e) C. pen.

În drept, fapta inculpatului S.M. care la data de 31.03.2020, în jurul orelor 13:10, în baza unei înţelegeri prealabile cu inculpatul B.M.D., a pătruns cu acesta în locuința persoanei vătămate B.F. cu intenția de a sustrage bunuri, profitând de starea de vulnerabilitate a persoanei vătămate din cauza vârstei înaintate a acesteia, sub pretextul că sunt lucrători la Distrigaz și trebuie să verifice instalaţia de gaze si aragazul, fiind ajutaţi de inculpatul C.L.G., executarea infracţiunii fiind însă întreruptă de prinderea în flagrant a inculpaţilor de către vecinii din bloc ai persoanei vătămate a fost încadrată juridic ca reprezentând infracțiunea de tentativă la furt calificat prevăzută de art. 32 C. pen. raportat la art. 228 alin. (1), art. 229 alin. (2) lit. b) C. pen. cu aplicarea art. 77 lit. a), e) C. pen.

Elementul material al laturii obiective se prezintă sub forma acțiunii de încercare de luare a bunurilor (suma de bani) din posesia persoanei vătămate, fără consimțământul acesteia. Urmarea imediată a acestei fapte a fost constituită de prejudiciul care ar fi putut fi cauzat persoanei vătămate echivalent cu valoarea sumei de bani care se intenționa a fi sustrasă, iar legătura de cauzalitate rezultă din probele administrate. Sub aspectul laturii subiective, acțiunea a fost realizată de inculpații B.M.D. și S.M. cu vinovăţie sub forma intenţiei directe, prevăzând şi urmărind diminuarea patrimoniului persoanei vătămate, în scopul însuşirii pe nedrept a unor sume de bani.

Procedând în continuare la individualizarea judiciară a pedepselor, instanţa de fond a avut în vedere următoarele criterii şi aspecte:

Conform criteriilor generale de individualizare referitoare la limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracţiunea săvârşită, la gradul de pericol social concret al faptei săvârşite (împrejurările concrete în care a fost săvârşită fapta, urmările produse), cât şi de circumstanţele personale ale inculpaților, instanţa de fond a valorificat toate aceste aspecte în dozarea pedepselor aplicate.

Sancţiunile de drept penal nu pot acţiona eficient decât în măsura în care ele corespund principiilor fundamentale ale politicii penale şi ale dreptului penal şi dacă sunt guvernate de acestea. Mai mult, combaterea efectivă a criminalităţii nu se poate realiza decât printr-o îmbinare echilibrată a intimidării, prin constrângere, cu reeducarea inculpaților.

In privința împrejurărilor comiterii infracțiunii instanța de fond a reţinut că aceasta prezintă un grad de pericol relativ ridicat, inculpații săvârşind infracţiunea prin pătrunderea în imobilul persoanei vătămate, fără niciun fel de reținere sau teama că ar putea fi surprinși de alte persoane care locuiau în blocul respectiv, fapt care s-a și materializat. În plus, aceștia s-au pregătit în prealabil punând la cale un plan în baza căruia urmau să se prezinte persoanei vătămate ca lucrători Distrigaz astfel încât să îşi faciliteze activitatea infracţională. Totodată, aceștia au ales o persoană vătămată în vârstă de 92 ani care nu ar fi putut opune rezistență și a cărei stare de vulnerabilitate constituia o garanție suplimentară pentru reușita activității inculpaților.

Pe de altă parte, instanța de fond a constatat că infracțiunea a rămas în faza de tentativă, astfel că persoana vătămată nu a suferit niciun prejudiciu, motiv pentru care nici nu s-a constituit parte civilă în procesul penal. Totodată, inculpații au avut o atitudine sinceră în faza de judecată și au recunoscut faptele reținute în rechizitoriu. În plus, aceștia au o situație familială dificilă, inculpatul B. fiind unic întreținător și îngrijitor al mamei sale care are o stare de sănătate precară fiind imobilizată la pat, iar inculpatul S.M. fiind unic întreținător și îngrijitor al familiei sale formate din soție și doi copii minori. De asemenea, inculpatul B.M.D. nu este cunoscut cu antecedente penale, iar inculpatul S. a fost condamnat cu mult timp în urmă.

Având în vedere aceste aspecte, instanța de fond a dat eficienţă dispozițiilor art. 396 alin. (10) C. proc. pen. şi a aplicat pedepse orientate spre mediu a căror executare a fost suspendată sub supraveghere. Totodată, pentru ca procesul de reeducare a inculpaților să aibă șanse de reușită cât mai ridicate, instanța a considerat că este necesar ca inculpații să desfășoare și muncă în folosul comunității, activitate care să îi determine pe aceștia să reflecteze la faptele lor, să înțeleagă consecințele acestora și să nu mai repete în viitor comportamentul infracțional.

În ceea ce îl privește pe inculpatul C.L.G., din coroborarea probelor administrate procurorul de caz a conchis că la data de 31.03.2020, în jurul orei 13.10, în baza unei înțelegeri prealabile, acesta i-a ajutat pe inculpații B.M.D. și S.M. să pătrundă în locuința persoanei vătămate B.F., cu intenția de a sustrage bunuri, profitând de starea de vulnerabilitate a persoanei vătămate și sub pretextul că sunt lucrători la Distrigaz și trebuie să verifice instalația de gaze si aragazul, executarea acțiunii fiind întreruptă de prinderea în flagrant a inculpaților B.M.D. și S.M., fapta sa fiind încadrată juridic ca reprezentând infracțiunea de complicitate la tentativă la furt calificat prevăzută de art. 48 din C. pen. raportat la art. 32 din C. pen. și art. 228 alin. (1), art. 229 alin. (2) lit. b) din C. pen. cu aplicarea art. 77 lit. a) și e) din C. pen. și art. 41 din C. pen. În cuprinsul rechizitoriului s-a reținut de asemenea că în baza legăturii subiective stabilite cu ceilalți doi inculpați inculpatul C.L.G. a mers împreună cu aceștia în scara blocului unde locuieşte persoana vătămată, iar prin prezenţa sa a încurajat demersul inculpaţilor B.M.D. și S.M. de a o urma pe persoana vătămată în locuinţă, cu scopul de a sustrage bani de la aceasta.

Instanţa, analizând probatoriul administrat în cursul urmăririi penale şi în cursul judecăţii nu a fost de acord cu această concluzie. Astfel, din declaraţiile martorului P.R.P. a rezultat că acesta a văzut în fața blocului trei persoane de sex masculin de etnie romă care își făceau semne în sensul că voiau să meargă după persoana vătămată, iar în timp ce martorul a luat legătura cu un alt vecin, una din cele trei persoane a ieșit din bloc și a mers într-o parcare alăturată, unde a urcat într-un autoturism, martorul precizând că această persoană nu a urcat în apartamentul persoanei vătămate, ci a așteptat în mașină, persoana în cauză fiind identificată de martor ca fiind inculpatul C.L.G. Aspecte similare sunt relatate de martorul I.B.L. care a arătat că a văzut una dintre cele 3 persoane care intraseră în scară după persoana vătămată (conform spuselor celuilalt martor) ieșind din scara blocului și mergând către o parcare din spatele blocului unde a urcat într-un autoturism, a așteptat o perioadă de timp și apoi a plecat cu autoturismul, persoana în cauză fiind identificată de martor ca fiind inculpatul C.L.G.

Potrivit declarației inculpatului B.M.D. din cursul urmăririi penale, inculpatul C. a intrat în scara blocului împreună cu ei doi, după care a plecat fără să intre în locuința persoanei vătămate. În cursul judecății inculpatul a arătat că nu consideră că a existat o înțelegere cu inculpatul C. deoarece totul s-a întâmplat spontan, că bănuiește că știa ce vor să facă deși la momentul la care i-au cerut să oprească mașina nu i-au spus pentru ce motiv.

Potrivit declarației inculpatului S.M. din cursul urmăririi penale, acesta a arătat că în timp ce se deplasau pe stradă în autoturismul ce îi aparținea inculpatului C. au văzut-o pe B.F., au urmărit-o ca să vadă în ce bloc intră, au oprit autoturismul în imediata apropiere și au urmat-o în scara blocului toți 3. Inculpatul a mai arătat că după ce au așteptat ca persoana vătămată să intre în apartament, el și inculpatul B. au mers la apartamentul ei pentru a încerca să o păcălească că sunt de la o firmă de gaze și să o determine să le dea o sumă de bani pentru așa-zisele servicii prestate, timp în care inculpatul C. a ieșit din scara blocului, fără să meargă la apartamentul persoanei vătămate. Audiat în cursul judecății, inculpatul a arătat că deși nu s-a discutat special să meargă să o păcălească pe persoana vătămată crede că inculpatul C.L.G. știa despre ce este vorba, iar după ce el și B. s-au dat jos din mașină, el i-a făcut semn inculpatului C.L.G. să vină, i-a ținut ușa la scară pentru a intra și i-a spus „Haide după ăla’’, referindu-se la inculpatul B.M.D. care urcase deja, însă deși a urcat 5-7 trepte și l-a așteptat pe C.L.G., inculpatul S.M. a arătat că acesta nu a mai venit. Inculpatul a declarat că el a crezut că a înțeles inculpatul C.L.G. ce urma să se întâmple și a dedus că acesta este de acord să participe din faptul că l-a urmat deși inculpatul C.L.G. nu a răspuns expres că acceptă sau urmează să participe și nici nu își explică de ce nu a urcat pe scări și nu a venit în apartament.

Potrivit declarațiilor inculpatului C.L.G. din cursul urmăririi penale, acesta a arătat că în data de 31.03.2021, în cursul dimineţii, a mers la domiciliul inculpatului S.M., iar ulterior au mers în zona Titan din Bucureşti pentru a-i prezenta autoturismul pe care inculpatul C.L.G. şi-l achiziționase. Inculpatul a mai precizat că ulterior a fost rugat de către inculpatul S.M. să îl ajute să împartă nişte pliante şi au mers să îl ia şi pe inculpatul B.M.D. pentru a-i ajuta. Aflându-se pe str. __, inculpatul a arătat că S.M. a observat o persoană de sex feminin în vârstă, moment în care le-a comunicat celorlalţi doi inculpaţi că vrea să o păcălească să le dea suma de 100 lei deoarece nu mai are bani de țigări. Inculpatul a arătat că a parcat autoturismul în parcarea laterală a blocului şi inculpaţii S.M. şi B.M.D. au mers către persoana vătămată, în timp ce acesta căuta în zonă un magazin, spunându-le totodată celor doi că dacă nu se urcă în mașină, el va pleca acasă. Inculpatul a menționat că cei doi au refuzat să se urce în mașină, însă deși cunoștea ceea ce vor să facă cei doi, respectiv să o păcălească pe persoana vătămată, nu i-a urmat pe aceștia și a plecat imediat din zonă.

Audiat în cursul judecății, inculpatul C.L.G. a arătat că după ce a oprit mașina, la solicitarea inculpatului B.M.D. s-au dat jos cu toții și inculpatul S. i-a spus ce voiau să facă, respectiv să o păcălească pe persoana vătămată, inculpatul replicându-i că nu este de acord și nu vrea să participe la acest plan, plecând imediat de la fața locului. Inculpatul nu a putut preciza dacă a intrat sau nu în scara blocului, însă a menționat că inițial a dus mașina în parcare și s-a dat jos pentru a vedea ce vor să facă cei doi inculpați, respectiv dacă vor să rămână sau să plece.

Din declarațiile martorilor instanța de fond a reţinut cu certitudine faptul că inculpatul C.L.G. s-a aflat în fața scării blocului persoanei vătămate și a intrat o scurtă perioadă de timp în scara blocului, pe care a părăsit-o înainte ca martorii să pătrundă în incinta imobilului. De asemenea, un alt aspect care rezultă cu certitudine din declarațiile celor 3 inculpați este acela că inculpatul C.L.G. a cunoscut planul celorlalți doi inculpați de a o înșela pe persoana vătămată pentru a obține sume de bani pentru pretinse servicii.
Dincolo de aceste aspecte care au rezultat în mod indubitabil din probele existente la dosar, instanța nu a putu ajunge la alte concluzii privind așa-zisa participație a inculpatului C.L.G. pentru care acesta să fie tras la răspundere penală. Astfel, în ceea ce privește o posibilă înțelegere între cei trei inculpați în baza căreia inculpatul C.L.G. să aibă vreun rol în ducerea la îndeplinire a planului infracțional, aceasta nu pare să fi existat. În acest sens inculpatul S.M. a declarat în fața instanței că „el a crezut că a înțeles inculpatul C.L.G. ce urma să se întâmple și a dedus că acesta este de acord să participe din faptul că l-a urmat’’, deși inculpatul C.L.G. nu a răspuns expres că acceptă sau urmează să participe, iar inculpatul S.M. nu și-a putut explica de ce inculpatul C.L.G. nu a urcat pe scări după el și B.M.D. și nu a venit în apartament.

Totodată, în cursul judecății inculpatul B.M.D. a arătat că nu consideră că a existat o înțelegere cu inculpatul C.L.G. deoarece totul s-a întâmplat spontan. În consecință, niciunul dintre cei doi inculpați nu a putut confirma că ar fi ajuns la o înțelegere cu inculpatul C.L.G. în vederea participării acestuia la derularea activității infracționale, înțelegere pentru care acesta să fi exprimat măcar un acord tacit. De altfel inculpatul B. a negat expres existența unui astfel de acord, iar din declarația inculpatului S. rezultă mai degrabă că acesta s-a aflat în eroare cu privire la ce a înțeles și ce urma să facă inculpatul C.L.G. de vreme ce acesta nu a urcat pe scări și nu a venit în apartament, așa cum se aștepta inculpatul S.M. Prin urmare, simpla prezență a inculpatului C.L.G. în scara blocului persoanei vătămate pentru o scurtă perioadă de timp, de vreme ce acesta a părăsit scara blocului relativ rapid, chiar înainte ca martorii să pătrundă în imobil nu poate echivala cu un ajutor acordat celorlalți doi inculpați de vreme ce el nu a rămas în preajma locului faptei nici măcar pe perioada derulării activității infracționale astfel încât să se pună problema acordării unui ajutor ulterior în sensul asigurării transportului pentru inculpații B.M.D. și S.M. după săvârșirea faptei. De altfel, din probele existente la dosar rezultă că inculpatul C.L.G. a plecat imediat de la fața locului cu autoturismul său.

În ceea ce privește faptul că cei trei inculpați ar fi comunicat prin semne cu privire la persoana vătămată, așa cum au arătat martorii, instanța de fond a considerat că acest fapt nu schimbă în vreun fel datele speței. Așa cum instanța a reținut anterior, inculpatul C.L.G. știa despre ceea ce urmează să se întâmple de la ceilalți doi inculpați, însă din acțiunile sale nu reiese acordarea vreunui ajutor care să corespundă unei complicități la infracțiunea săvârșită asupra persoanei vătămate. De altfel, nu a reieşit în mod clar în ce ar fi trebuit să constea acest ajutor întrucât dacă această înțelegere ar fi existat fiecare dintre inculpați ar fi trebuit să aibă un anumit rol în săvârșirea infracțiunii. Chiar acceptând că nu era vorba despre un plan elaborat și că lucrurile s-au derulat spontan, totuși, așa cum au existat suficient timp și comunicare referitor la ceea ce urmau să întreprindă inculpații B. și S. (să pretindă că sunt lucrători la gaze și să intre în apartamentul persoanei vătămate pe care să o înșele că îi prestează unele servicii pentru care să îi pretindă apoi sume de bani), ar fi putut exista o minimă sarcină atribuită și inculpatului C.L.G. Însă instanța reține că este evident că aceasta nu a existat de vreme ce inculpatul B. a avut reprezentarea că inculpatul C.L.G. nu participă, iar inculpatul S. nu a înțeles de ce inculpatul C.L.G. nu a urcat în apartament și nici nu a știut să precizeze dacă a intrat sau nu în scara blocului. Prin urmare, instanța consideră că în lipsa oricărei acțiuni din partea inculpatului C.L.G. singura chestiune care ar fi putut comporta discuții sub aspectul calificării sale drept complicitate ar fi fost simpla sa prezență la fața locului, or aceasta nu poate fi considerată un sprijin prin ea însăși având în vedere reprezentările celorlalți doi inculpați care cunoșteau faptul că nu se bazează în activitatea lor pe cel de-al treilea inculpat (B. pentru că știa că nu a existat o înțelegere, S.M. pentru că deși până la un anumit moment a crezut că inculpatul C.L.G. va participa a putut observa că acesta nu i-a urmat în ciuda îndemnului adresat, realizând ulterior că doar ei doi vor executa activitatea infracțională chiar dacă nu a putut să își explice decizia lui C. de a nu-i urma).

Prin urmare, instanța a conchis că din probele administrate nu a reieşit dincolo de orice dubiu că inculpatul C.L.G. s-ar face vinovat de săvârşirea infracţiunii menţionate. Instanța nu pierde din vedere că există la dosarul de urmărire penală înscrisuri din care rezultă un posibil mod de operare similar al celor trei inculpați, precum și o posibilă conlucrare în săvârșirea altor pretinse infracțiuni, însă vinovăția inculpaților este analizată exclusiv în raport de probele administrate, iar pe baza acestora instanța nu poate decât să constate că există o îndoială majoră cu privire la posibila participație a inculpatului C., îndoială care nu poate decât să îi profite acestuia.

Din înregistrarea video din data de 31.03.2021, captată de camerele de supraveghere montate în exteriorul magazinului aparţinând __ coroborată cu declaraţiile inculpaţilor şi ale martorilor P.R.P. şi I.B.L., reiese că la ora 12:47 (11:47 cameră), persoana vătămată merge pe trotuar şi se îndreaptă către intrarea în bloc. Ajunge în faţa uşii de intrare în bloc şi la ora 12:48 (11:48 cameră) vine din urmă inculpatul S.M. care discută cu persoana vătămată şi intră cu aceasta în bloc. La doar două minute, la ora 12:50 (11:50 cameră) apar în faţa uşii de intrare în bloc, inculpaţii B.M.D. şi C.L.G. În 30 de secunde cei doi inculpaţi intră în bloc. La ora 13:00:40 (12:00:40 cameră) inculpatul C.L.G. iese din bloc şi este urmat de martorii P.R.P. şi I.B.L. Martorul P.R.P. rămâne în apropierea aleii de intrare în bloc, iar martorul I.B.L. îl urmăreşte pe inculpatul C. până când acesta ajunge la autoturismul care se afla parcat în lateralul blocului. La ora 13:02, cei doi martori se întorc şi intră înapoi în bloc. Camera de supraveghere avea un decalaj de o oră şi din acest motiv, Curtea a prezentat orele corecte la care s-au derulat evenimentele şi orele indicate de înregistrare.

Inculpaţii S.M. şi B.D.M. au intrat în locuinţa persoanei vătămate inducând-o în eroare că sunt reprezentanţii unei firme de distribuție a gazului şi trebuie să efectueze un control, în ciuda faptului că persoana vătămata a precizat că nu are probleme cu gazul, după care i-au solicitat un cupon de pensie, spunându-i că va plăti mai puțin la factura de gaze. Martorii P.R.P. şi I.B.L. şi-au dat seama că inculpaţii voiau să săvârşească o infracţiune şi au mers împreună cu un alt vecin,  pe nume C., la apartamentul persoanei vătămate, iar după ce aceasta le-a permis accesul în incintă, i-au găsit pe inculpaţii S.M. şi B.D.M. pe care i-au întrebat cu privire la calitatea acestora, unul dintre cei doi le-a răspuns că este reprezentantul unei firme de gaze, iar celălalt că este reprezentantul unei firme de cablu TV, iar în momentul în care voiau să iasă din apartament, au procedat la imobilizarea acestora si au anunţat  organele de poliție.

Aceste aspecte rezultă din declaraţiile inculpaţilor S.M., B.D.M., ale persoanei vătămate şi ale martorilor P.R.P. şi I.B.L. coroborate cu procesul verbal întocmit de agenţii de poliţie chemaţi la faţa locului.

Inculpaţii S.M., B.D.M., au recunoscut săvârşirea infracţiunii de furt calificat, s-au prevalat de dispoziţiile procedurii simplificate şi au fost condamnaţi de către instanţa de fond.

Inculpatul C.L.G. şi-a susţinut nevinovăţia şi a precizat că nu a cunoscut ce voiau să facă S.M., B.D.M. În cursul urmăririi penale a declarat că, în timp ce circula cu autoturismul său marca VW Golf pe __, însoţit de inculpaţii S.M., B.D.M., primul a observat o femeie vârstnică şi le-a spus că vrea să meargă să o păcălească şi să-i ia suma de 100 de lei pentru că nu mai avea bani să-şi cumpere ţigări. A parcat autoturismul în parcarea laterală a blocului, au coborât toţi trei din autoturism, el căutând un magazin de unde să-şi cumpere un suc. În momentul în care ceilalţi doi inculpaţi au mers să discute cu persoana vârstnică, le-a spus că dacă aceştia nu se urcă în maşină, el va pleca acasă. Cei doi nu au vrut să mai meargă cu el spunându-i că se vor duce singuri acasă pentru că locuiesc în apropiere. A mai susţinut că el nu a cunoscut exact intenţiile celorlalţi doi inculpaţi şi nu ştie ce au făcut aceştia după ce au luat legătura cu persoana în vârstă, deoarece el a plecat din zonă imediat.

În cursul judecăţii a arătat că în maşină, după ce au observat-o pe persoana vătămată au existat discuţii în sensul de a o păcăli pe persoana vătămată, dar el nu ştia ce urma să se întâmple în faţa sau în scara blocului şi nu îşi mai aminteşte dacă a intrat sau nu în scară. A mai arătat că i-a spus inculpatului S.M. că nu vrea să participe la comiterea faptei, iar acesta i-a zis să facă ce vrea. Susţine că ceilalţi doi inculpaţi au coborât din maşină înaintea lui, iar el a dus maşina într-o parcare şi a mers doar să vadă ce vor face aceştia.

Coinculpaţii S.M. şi B.D.M. au susţinut versiunea inculpatului C., în sensul că acesta nu a ştiut ce urma să facă ei şi că nu a existat nicio înţelegere ca să comită împreună vreo infracţiune. Au dat declaraţii contradictorii în legătură cu intrarea inculpatului C. în bloc.

Curtea va înlătura apărările inculpatului C.L.G., declaraţiile coinculpaţilor S.M. şi B.D.M., referitoare la participaţia inculpatului C., precum şi motivarea instanţei de fond cu privire la situaţia acestuia. Instanţa de apel a apreciat că inculpatul C.L.G. a fost complicele inculpaţilor S.M. şi B.D.M., la tentativa acestora de a sustrage bani sau bunuri din apartamentul persoanei vătămate.

La stabilirea vinovăţiei inculpatului C.L.G., în aprecierea sa asupra probelor Curtea se raportează la standardul de probă “dincolo de orice îndoială rezonabilă” legiferat în art. 396 alin. (2) C. proc. pen. precum şi stabilit în jurisprudenţa constantă a Curţii Europene a Drepturilor Omului. O astfel de dovadă poate totuşi rezulta dintr-un mănunchi de indicii sau de prezumţii neinfirmate, suficient de grave, precise şi conforme (hotărârile Dumitru Popescu 1 c. României, Cobzaru c. României, Rupa c. României).
În primul rând, explicaţiile sale şi ale inculpaţilor B. şi S., conform cărora el nu a cunoscut planul concret al celorlalţi doi inculpaţi, sunt neverosimile, în condiţiile în care s-au aflat toţi trei în acelaşi autoturism, au recunoscut că au discutat despre o aşa zisă „păcălire” a persoanei vătămate, a coborât din autoturism împreună cu ceilalţi doi inculpaţi, a urmărit-o pe victimă, a intrat în scara blocului unde a aşteptat 10 minute, iar după ce a ieşit a mers la autoturism şi i-a mai aşteptat o vreme pe colegii săi.

Un alt element care îl incriminează pe inculpatul C.L.G. este reprezentat de declaraţia nesinceră a acestuia prin care a susţinut că nu a intrat în scara blocului sau că nu îşi mai aminteşte dacă a intrat sau nu, deşi a aşteptat 10 minute pe scară până a ieşit. La fel ceilalţi doi inculpaţi au evitat să spună clar dacă inculpatul C. a intrat sau nu în scara blocului, deşi cunoşteau foarte bine acest lucru, mai ales că inculpatul B. a intrat în scara blocului împreună cu C.

Pentru elucidarea situaţiei de fapt din acest dosar, Curtea învederează că cei trei inculpaţi C.L.G., S.M. şi B.D.M. sunt acuzaţi că au mai săvârşit împreună o infracţiune de furt calificat prevăzută de art. 228 alin. (1) combinat cu art. 229 alin. (2) lit. b) din C. pen., la data de 18.03.2021, adică cu doar două săptămâni înainte de săvârşirea faptei deduse judecăţii, în mun. Giurgiu, faptă ce face obiectul dosarului nr. __ al Parchetului de pe lângă Judecătoria Giurgiu. Acuzaţia a fost recunoscută de inculpatul C.

În dosarul instrumentat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Giurgiu s-a reţinut că inculpatul C.L.G., în data de 18.03.2021, orele 12:55, s-a deplasat alături de inculpaţii S.M. și B.M.D. la domiciliul persoanei vătămate G.S. Cu această ocazie, B.M.D. a luat contact cu mama acesteia, G.F., în vârstă de 84 ani, care venise la domiciliul fiicei sale pentru a servi masa și se afla singură în locuință, iar sub pretextul verificării instalației de gaze aferente imobilului, a fost invitat în interior, iar în timp ce se acesta afla împreună cu bătrâna în bucătăria imobilului, inculpaţii C.L.G. și S.M., profitând de faptul că B.M.D. a lăsat ușa de acces în apartament deschisă au pătruns în interior, de unde C.L.G. a sustras mai multe bijuterii din aur, sub formă de cercei, lănțișoare, inele, verighete și brățări, în cantitate de circa 60 grame, ce se aflau depozitate în unul din dormitoare, atât într-o cutie cu bijuterii, în șifonier, cât și pe o servantă, cauzând persoanei vătămate un prejudiciu de 13.000 lei. Inculpatul a recunoscut această desfăşurare a faptelor.

Curtea apreciază că inculpaţii au folosit acelaşi mod de operare şi la data de 31.03.2021. Aceştia au identificat o persoană vârstnică, vulnerabilă, în vârstă de 92 de ani. La fel ca în cazul faptei comise în mun. Giurgiu, unul dintre inculpaţi, respectiv S.M. a abordat persoana vătămată şi a intrat cu aceasta în bloc. Ulterior, la două minute, în bloc au intrat şi inculpaţii B.M.D. şi C.L.G. Inculpatul B.M.D. a intrat apartamentul persoanei vătămate împreună cu inculpatul S.M., inducând-o în eroare pe persoana vătămată că sunt angajaţi ai unor firme de gaze şi că vor face nişte verificări la instalaţia de gaz, urmând ca în timp ce aceşti doi inculpaţi o ţineau ocupată în bucătărie pe victimă, inculpatul C.L.G. să intre în apartament şi să sustragă bani sau bunuri de valoare. Inculpatul C. a stat în scara blocului timp de 10 minute, însă nu a mai apucat să intre în apartamentul persoanei vătămate, deoarece planul inculpaţilor a fost întrerupt de martorii P.R.P. şi I.B.L. Pe înregistrarea video se observă că inculpatul C. iese din bloc în acelaşi timp cu cei doi martori menţionaţi. Inculpatul şi-a dat seama că martorii l-au observat şi că îl urmăresc şi din acest motiv a ales să plece din scara blocului şi să meargă către autoturism.

Aşadar, chiar dacă inculpatul C.L.G. nu a fost prins în apartamentul persoanei vătămate, acuzaţia recentă a Parchetului de pe lângă Judecătoria Giurgiu, recunoscută de inculpat, coroborată cu derularea faptelor din prezentul dosar care relevă un mod de operare pentru săvârşirea unor infracţiuni de furt din locuinţe în dauna unor persoane vârstnice vulnerabile, faptul că a urmărit-o pe victimă împreună cu ceilalţi doi inculpaţi, faptul că a intrat în scara blocului unde a stat 10 minute, împrejurarea că a ieşit din scara blocului în acelaşi timp cu martorii P.R.P. şi I.B.L., precum şi nesinceritatea versiunii prezentate de inculpat se constituie într-un fascicul de indicii şi de prezumţii neinfirmate, suficient de grave, precise şi conforme, care arată că acesta a încercat să comită o infracţiune de furt calificat.

Însă, la situaţia inculpatului sunt aplicabile dispoziţiile art. 34 C. pen.. Acesta s-a desistat, dar activitatea desfăşurată până la momentul desistării reprezintă acte de complicitate morală la infracţiunea de furt calificat. Existând o înţelegere cu ceilalţi doi inculpaţi care îl aşteptau să urce în apartament, acesta le-a întărit şi întreţinut hotărârea de a sustrage bunuri din patrimoniul persoanei vătămate.

Aşadar, fapta inculpatului C.L.G., care la data de 31.03.2021, în jurul orei 13:00, în baza unei înţelegeri prealabile, i-a ajutat prin acte de sprijinire morală, pe inculpaţii B.M.D. şi S.M. să pătrundă în locuinţa persoanei vătămate B.F., cu intenţia de a sustrage bunuri, profitând de starea de vulnerabilitate a persoanei vătămate şi sub pretextul că sunt lucrători ai unei firme de gaze, executarea acţiunii de sustragere fiind întreruptă de prinderea în flagrant a ultimilor doi inculpaţi, întruneşte elementele de tipicitate ale infracţiunii de complicitate la tentativă de furt calificat prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 32 C. pen. raportat la art. 228 alin. (1), art. 229 alin. (2) lit. b) C. pen. cu aplicarea art. 77 lit. a), e) C. pen.