Ministerul Justiției a pus în dezbatere publică proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 188/2000 privind executorii judecătorești. Documentul a fost elaborat pe baza propunerilor Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești și a soluțiilor legislative propuse la nivelul Ministerului Justiției, în urma constatării unor disfuncționalități în gestionarea activității desfășurate de executorii judecătorești. Prin acest proiect sunt aduse modificări ale dispozițiilor referitoare la condiţiile privind numirea în funcţia de executor judecătoresc.
Documentul aflat în dezbatere publică propune eliminarea condiției cetățeniei române pentru accesul în profesie, dar și a posibilității numirii fără examen sau concurs în funcţia de executor judecătoresc a persoanelor care au exercitat timp de 5 ani funcția de judecător, procuror sau avocat și au promovat examenul de definitivat în profesia din care provin. Ca noutate, prin proiect se înființează Registrul Național de Evidență a Executorilor Judecătorești. Executorii judecătorești sunt obligați ca, după numire, să îşi înregistreze sediul biroului individual în Registrul Național de Evidență a Executorilor Judecătorești, iar după începerea activității, să își înregistreze orice modificare a modului de organizare și desfăşurare a activității.
Principalele propuneri din proiectul de modificare a legii privind executorii judecătorești:
- Modificarea dispozițiilor referitoare la condiţiile privind numirea în funcţia de executor judecătoresc, acestea fiind menite să asigure calitatea procedurilor de recrutare și selecție a membrilor profesiei, precum și conformitatea acestora cu legislația Uniunii Europene, astfel:
– A fost înființat, în cadrul Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești, Institutul Național de Pregătire și Perfecționare a Executorilor Judecătorești, entitate de interes public, cu personalitate juridică care asigură perfecționarea activității de executare silită, pregătirea profesională inițială și, după caz, continuă a executorilor judecătorești stagiari și a executorilor judecătoreşti, a altor specialiști, a personalului de specialitate al birourilor executorilor judecătorești, al Camerelor și al Uniunii, având dreptul de a elibera diplome sau certificate de absolvire recunoscute de instituțiile publice și private abilitate;
– Toate examenele și concursurile în domeniu, respectiv examenul de definitivat, concursul de admitere în funcţia de executor judecătoresc pentru persoanele care au cel puţin 6 ani vechime într-o funcţie de specialitate juridică, concursul de schimbare a sediului, precum şi examenul sau, după caz, concursul de dobândire a calităţii de executor judecătoresc stagiar se organizează la nivel naţional prin intermediul Institutului Național de Pregătire și Perfecționare a Executorilor Judecătorești, în cuprinsul reglementării la nivel primar fiind inserate dispoziţii care cuprind aspectele esenţiale referitoare la aceste examene, cum sunt, spre exemplu, condiţiile de participare, regulile generale privind constituirea comisiilor de concurs, tipul etapelor şi probelor de concurs, modalitatea de stabilire a rezultatelor;
– A fost eliminată condiția cetățeniei române pentru accesul în profesie, potrivit proiectului urmând a putea deveni executor judecătoresc orice cetăţean român, cetăţean al unui stat membru al Uniunii Europene, cetăţean al unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau cetăţean al Confederaţiei Elveţiene, cu domiciliul sau reşedinţa în România;
– Pentru corelarea condițiilor de acces în celelalte profesii juridice şi în scopul profesionalizării procesului de selecţie a executorilor judecătoreşti, a fost eliminată posibilitatea numirii fără examen sau concurs în funcţia de executor judecătoresc a persoanelor care au exercitat timp de 5 ani funcția de judecător, procuror sau avocat și au promovat examenul de definitivat în profesia din care provin;
– A fost introdusă o dispoziție referitoare la exercitarea funcției de executor judecătoresc după împlinirea vârstei de 75 de ani, soluția propusă pentru menținerea în profesie fiind aceea a dovedirii anuale, pe baza unui aviz medical, a îndeplinirii condiției referitoare la menținerea capacității fizice necesare exercitării funcției;
– Proiectul modifică substanțial dispozițiile actuale referitoare la stagiul de pregătire teoretică şi practică al executorilor judecătorești stagiari, acesta urmând a cuprinde un an de pregătire teoretică prin frecventarea cursurilor organizate de Institutul Național de Pregătire și Perfecționare a Executorilor Judecătorești și un an de pregătire practică sub îndrumarea unui executor judecătoresc coordonator;
– Examenul de definitivat se va desfășura, de asemenea, prin intermediul Institutului Național de Pregătire și Perfecționare a Executorilor Judecătorești, prin proiect fiind introduse noi dispoziții referitoare la tematică și modalitatea de ocupare a posturilor;
– Au fost introduse noi dispoziții referitoare la concursul de admitere în funcţia de executor judecătoresc pentru persoanele care au cel puţin 6 ani vechime într-o funcţie de specialitate juridică, precum și cu privire la obligativitatea candidaților declarați admiși de a urma cursuri privind pregătirea practică referitoare la organizarea, desfășurarea și exercitarea profesiei, organizate de Institutului Național de Pregătire și Perfecționare a Executorilor Judecătorești.
- Introducerea unor prevederi pentru asigurarea unei gestionări și evidențe mai eficiente a executorilor judecătorești, astfel:
– prin noua reglementare se clarifică, prin detaliere, formele de exercitare a profesiei de executor judecătoresc, fiind uniformizate denumirile tuturor formelor de exercitare a profesiei, modificându-se, de asemenea, dispozițiile privind evidența și actualizarea numărului de posturi de executor judecătoresc;
– ca noutate, prin proiect se înființează Registrul Național de Evidență a Executorilor Judecătorești. Astfel, executorii judecătorești sunt obligați ca, după numire, să îşi înregistreze sediul biroului individual în Registrul Național de Evidență a Executorilor Judecătorești, iar după începerea activității, să își înregistreze orice modificare a modului de organizare și desfăşurare a activității;
– a fost introdusă la nivel de lege instituția schimbării sediului dintr-o circumscripție în alta, fiind introduse dispoziții privind schimbarea sediului la cerere, pe post vacant stabilit în ordinul de actualizare, precum și prin concurs, când numărul cererilor de schimbare a sediului este mai mare decât numărul posturilor vacante.
- Modificarea dispozițiilor referitoare la suspendarea şi încetarea funcţiei de executor judecătoresc, fiind lărgită aria cauzelor în care ministrul justiției poate dispune aceste măsuri. Totodată, pentru a înlătura unele interpretări contradictorii în practică, aceste instituții au fost mai clar reglementate.
- După modelul de reglementare a altor profesii juridice, în rândul modificărilor de nivel organizatoric se înscriu și cele aduse organizării și funcționării organelor reprezentative ale profesiei, fiind avute în vedere aspecte precum:
– introducerea dispozițiilor privind organele de conducere ale Camerelor Executorilor Judecătorești, respectiv Adunarea generală a Camerei, Colegiul director al Camerei și președintele Colegiului director al Camerei; dispozițiile nou introduse reglementează în principal procedura de alegere a acestor organe de conducere, precum și atribuțiile acestora;
– modificarea dispozițiilor referitoare la organizarea Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești, fiind instituite noi atribuții în sarcina organelor de conducere ale Uniunii, în scopul eficientizării activității acestora;
– constituirea în cadrul Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești a unor entități cu personalitate juridică (Institutul Naţional de Pregătire şi Perfecţionare a Executorilor Judecătoreşti și Casa de Răspundere Civilă a Executorilor Judecătoreşti), precum și a unor structuri fără personalitate juridică (Comisia de cenzori, Consiliul de disciplină și Corpul de control), delimitarea și paricularizarea atribuțiilor acestora, precum și introducerea dispozițiilor privind organizarea și funcționarea acestor entități; una dintre modificările importante aduse de acest proiect, menită să ofere garanții suplimentare de imparțialitate, este organizarea Consiliului de disciplină, ca organ de jurisdicţie la nivel naţional, spre deosebire de reglementarea actuală în care Consiliul de disciplină funcționează la nivelul Camerelor;
- Sistematizarea dispozițiilor privind registrele care se înfiinţează și funcționează la nivelul Uniunii, în scopulul instituirii unor proceduri transparente, respectiv:
– Registrul Naţional de Evidenţă a Executorilor Judecătoreşti, în care se înregistrează executorii judecătoreşti şi formele în care aceştia îşi exercită funcţia;
– Registrul Național de Evidență a Executărilor Silite, ținut în format electronic, în care sunt înregistrate procedurile de executare silită deschise în condițiile legii;
– Registrul Electronic de Publicitate a Vânzării Bunurilor Supuse Executării Silite, precum și ale Bunurilor Supuse Valorificării de către Executorii Judecătoreşti și de Evidență a Licitațiilor, care funcţionează ca un sistem informatic prin intermediul căruia toţi executorii judecătoreşti efectuează publicitatea la nivel naţional a vânzării bunurilor mobile cu valoare mai mare de 5.000 de lei şi a bunurilor imobile aflate în procedura de executare silită și obțin dovada efectuării publicității;
– Registrul Unic al Actelor de Adjudecare, ținut în format electronic, în care sunt înregistrate actele de adjudecare cu numere unice de identificare, conform procedurii stabilite prin regulament;
– alte registre prevăzute de lege.
- Modificarea substanțială a dispozițiilor privind atribuțiile executorilor judecătorești, drepturile, obligațiile, precum și incompatibilităţile acestora.
- Consolidarea instituției răspunderii disciplinare, fiind modificate substanțial prevederile privind răspunderea și controlul activității executorilor judecătorești, astfel:
– au fost introduse noi abateri disciplinare referitoare la exercițiul funcției de executor judecătoresc;
– a fost modificată substanțial procedura prin care se poate aplica una dintre sancțiunile disciplinare prevăzute de lege;
– au fost introduse dispoziții referitoare la organizarea Consiliului de disciplină, care funcţionează ca organ de jurisdicţie la nivel national, îşi desfăşoară activitatea în mod independent şi nu se subordonează organelor de conducere ale Uniunii;
– au fost instituite noi prevederi referitoare la controlul profesional- administrativ al activităţii executorilor judecătoreşti, care se exercită, ori de câte ori este necesar, de către ministrul justiției, prin inspectori din cadrul corpului de control, de către Consiliul Uniunii, prin Corpul de control al Uniunii sau de către Colegiul director al Camerei, pe baza delegării primite de la Consiliul Uniunii.
DOCUMENT – Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 188/2000 privind executorii judecătorești:
