Curtea Constituțională a României (CCR) a declarat neconstituțională, în ansamblul său, legea care modifică și completează Legea nr.17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării terenurilor agricole situate în extravilan. Curtea a reținut că actul criticat trebuia adoptat ca lege organică și nu ordinară, întrucât operează modificări de substanță asupra regimului juridic general al proprietății.
Comunicatul CCR:
În ședința din 5 octombrie 2022, Curtea Constituțională, în cadrul controlului de constituționalitate a priori, cu unanimitate de voturi, a decis:
– A admis obiecția de neconstituționalitate formulată de Președintele României și a constatat că este neconstituțională, în ansamblul său, Legea pentru modificarea și completarea Legii nr.17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării terenurilor agricole situate în extravilan și de modificare a Legii nr.268/2001 privind privatizarea societăților ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Statului.
În esență, Curtea a reținut că legea criticată trebuia adoptată ca lege organică și nu ordinară, întrucât operează modificări de substanță asupra regimului juridic general al proprietății, care, potrivit art.73 alin.(3) lit.m) din Constituție, trebuie reglementat prin lege organică. Legea examinată extrage categoria terenurilor agricole situate în extravilan pe care sunt amplasate culturi de pomi și de viță-de-vie, aflate în proprietatea persoanelor fizice, din câmpul de aplicare a unei legi organice – Legea nr.17/2014 și îi configurează, astfel, un regim juridic derogator, propriu, care impunea adoptarea sa prin lege organică.
Adoptată pe 8 iunie 2022, de către Camera Deputaților, în calitate de for decizional, legea pentru modificarea și completarea Legii nr.17/2014 arăta că:
La articolul 2, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 2. – (1) Nu intră sub incidența prezentei legi următoarele:
a) terenurile agricole situate în intravilan;
b) terenurile agricole situate în extravilan, pe care sunt amplasate culturi de pomi și viță-de-vie, aflate în proprietatea persoanelor fizice, care pot înstrăina o suprafață de cel mult 3 ha într-o perioadă de 3 ani.”
2. La articolul 41, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alin. (31), cu următorul cuprins:
„(31) Prin excepție de la condițiile și termenele prevăzute la alin. (2) și (3), unitățile administrativ-teritoriale pot achiziționa terenuri agricole situate în extravilan, pentru obiective de investiții de interes public local.”
3. La articolul 42, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alin. (11), cu următorul cuprins:
„(11) Fac excepție de la prevederile alin. (1) terenurile agricole situate în extravilan pe care sunt amplasate culturi de pomi și viță-de-vie.”
Tot în ședința de azi, instanța de contencios constituțional a respins, ca neîntemeiată, obiecția de neconstituționalitate formulată de Guvernul României și a constatat că dispozițiile articolului unic pct.1 [cu referire la art.16 alin.(2) ind.2] din Legea pentru modificarea și completarea Legii-cadru nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum și legea în ansamblul său, sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
”În esență, Curtea a stabilit că legea, în ansamblul său, este constituțională, întrucât la inițierea procesului legislativ au fost solicitate informarea Guvernului asupra implicațiilor bugetare ale legii criticate, precum și fișa financiară. Totodată, cu privire la critica punctuală adusă articolului unic pct.1 [cu referire la art.16 alin.(2) ind.2] din lege, Curtea a statuat că acest text trebuie interpretat în corelare cu art.16 alin.(9) din Legea-cadru nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, ceea ce duce la concluzia că majorarea salarială reglementată se acordă numai în condițiile și limitele bugetului proiectului finanțat din fonduri europene nerambursabile. Prin urmare, textul criticat respectă exigențele de calitate a legii prevăzute de art.1 alin.(5) din Constituție”, se arată în comunicatul CCR.
DOCUMENT – Comunicatul Curții Constituționale din 5 octombrie 2022:
