Jurisprudență | Lipsa interesului în promovarea unei acţiuni determină şi lipsa calităţii procesuale active, interesul furnizând calitatea procesuală

În condiţiile art.III, alin.2 din Legea nr.169/1997, care prevede că dreptul de a promova acţiunea este recunoscut persoanei interesate, lipsa interesului determină şi lipsa calităţii procesuale active, interesul furnizând calitate procesuală.

Prin cererea de chemare în judecată reclamantul a solicitat să se constate că procesul-verbal de punere în posesie nr. (…) din 25.06.2015 eliberat de Comisia de fond funciar a comunei C, privind punerea în posesie a numitului ID este ilegal, solicitând anularea acestuia. ID a decedat la data de 01.11.1995, soţia acestuia, II,  a decedat la 05.03.2005, şi potrivit certificatului de moştenitor nr. (…)/02.02.2006,  de pe urma acestora a rămas ca unic moştenitor IT,  ce a fost acceptat în cauză în calitate de intimat.

La data de 25.06.2015 pentru autorul ID a fost eliberat de către Comisia locală de fond funciar C procesul-verbal de punere în posesie cu suprafaţa de 4,7491 ha teren arabil şi 609 mp teren curţi-construcţii. 

Față de cererea având ca obiect fond funciar – anulare proces-verbal de punere în posesie formulată de reclamant (terţ faţă de procedura de reconstituire a dreptului de proprietate pe numele altei persoane), instanța reține că sunt incidente dispozițiile art. 36 Cod procedură civilă, potrivit cărora calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părţi şi subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecăţii. Existența sau inexistența drepturilor și a obligațiilor afirmate constituie o chestiune de fond.

Îndreptăţirea de a figura într-un proces ca reclamant sau pârât se numeşte calitate procesuală şi au această calitate titularul dreptului în raportul juridic dedus judecăţii, care se numeşte calitate procesuală activă, respectiv cel obligat în acelaşi raport, având calitate procesuală pasivă.

Atât calitatea procesuală activă, cât şi cea pasivă trebuie justificate de către reclamant prin indicarea motivelor de fapt şi de drept şi a obiectului pretenţiei sale, iar instanţa este obligată să le verifice, fie înainte de începerea dezbaterilor, fie în cadrul dezbaterilor asupra fondului dreptului.

Excepţia lipsei calităţii procesuale este o excepţie de fond, absolută şi peremptorie, ea putând fi invocată în orice stare a procesului, de către partea interesată, de procuror sau de instanţă din oficiu.

Cercetând procesul-verbal de punere în posesie nr. (…) eliberat la data de (…) aprilie 2015 de Comisia locală de fond funciar C, instanţa constată că se referă la proprietarul ID, care a decedat la data de 1 noiembrie 1995, de pe urma căruia a rămas ca unic moştenitor IT, în calitate de fiu, reclamantul din prezenta cauză nefiind parte în cuprinsul acestuia.

Acţiunea în anularea unui act juridic este o acţiune în realizare prin care se urmăreşte lipsirea actului juridic de acele efecte contrare normelor juridice edictate pentru încheierea sa valabilă. Calitatea procesuală activă de reclamant într-o acţiune în anularea unui act o pot avea numai părţile actului juridic respectiv, de asemenea și calitate procesuală pasivă (pârât), mai exact, în speţă, calitate procesuală pot avea numai moştenitorul persoanei titulare a actului respectiv, IT, respectiv Comisia locală de fond funciar a comunei C, jud.T. 

Motivele invocate de către reclamant în sensul că stabilirea dreptului de proprietate al intimatului pentru suprafeţele menţionate în procesul-verbal de punere în posesie nr. (…) îi îngrădește dreptul de trecere la drumul public, nu pot constitui fundament al acţiunii de anulare a actului respectiv, ci, cu respectarea principiului disponibilității, pot reprezenta motivele unei acţiuni în realizare, cum ar fi revendicarea imobiliară, grăniţuirea.

Având în vedere solicitarea reclamantului de a se anula un act juridic în care nu este parte, instanța a reținut că nu există identitate între reclamant şi subiectul raportului juridic litigios și acesta nu are calitate procesuală activă în cauză.

Drept consecinţă, în temeiul art. 36 şi art. 248 al.1 Cod procedură civilă instanţa a admis excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantului,  și a respins cererea formulată de reclamant, pentru lipsa de calitate procesuală activă a acestuia.

Fără a analiza ocuparea terenului și vecinătatea, instanţa a omis să analizeze si dispoziţiile art 27 din legea 18/1991 care prevăd că: „(1) Punerea în posesie şi eliberarea titlurilor de proprietate celor îndreptăţiţi nu pot avea loc decât numai după ce s-au făcut în teren delimitările necesare pentru măsurători, stabilirea vecinătăţilor pe temeiul schiţei amplasamentului stabilit și întocmirea documentelor constatatoare prealabile.” În aceste condiţii, fiind de netăgăduit că nu s-a procedat la stabilirea vecinătăţilor, neexistând un plan de măsurători întocmit la fata locului, nu au fost înștiințați sau convocaţi vecinii limitelor de proprietate.

Mai mult decât atât, dispoziţiile art. 27 alin 2 din legea 18/1991 „(2) în toate cazurile în care reconstituirea dreptului de proprietate se face pe vechile amplasamente, cu ocazia măsurătorilor comisia locală ia act de recunoaşterea reciprocă a limitelor proprietăţii de către vecini, le consemnează în documentele constatatoare, întocmind planurile parcelare şi înaintează documentaţia comisiei judeţene sau prefectului pentru validare şi, respectiv, eliberarea titlurilor de proprietate“.

În drept, art.  466 și următoarele C.proc.civ,  Legea  18/1991,  HG 890/2005.

La data de 26.08.2021 a depus întâmpinare CL DE APLICARE A LEGII 18/1991 COMUNA C prin care arată că, în fapt, reclamantul a chemat în judecată atât Comisia Locală de aplicare a legii 18/1991 C, cât și Comisia Județeană T pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor, solicitând anularea procesului verbal de punerea posesie.nr. 2247 din 25 iunie 2015 al cărui titular este I St. D al cărui unic moştenitor este IT.

Prin Sentinţa Civilă nr. (…) din 21 iulie 2020 pronunţată de Judecătoria RV în dosarul mai sus menţionat, instanţa a dispus admiterea în parte a cererii reclamantului și anularea procesului verbal menționat

Prin Decizia Civilp nr. (…)din 13 ianuarie 2021 pronunțat de Tribunalul T, a fost admis apelul declarat de Comisia Locală de aplicare a legii 18/1991 C, a fost anulată sentinţa apelată și cauza fost trimisa spre rejudecare, reținându-se în esență că procesul verbal ce a constituit obiectul cererii reclamantului se referă Ia o altă persoană decât reclamantul, respectiv I St. D, în prezent decedat, și al cărui unic moştenitor este IT, așa încât era obligatorie și citarea sa în calitate de pârât în cauză. Prin aceeaşi decizie Tribunalul T a arătat că urmează a se analiza cu ocazia rejudecării și dacă reclamantul are calitate procesuală activă, pentru a formula cererea de anularea a procesului verbal emis pe numele altei persoane titulare decât reclamantul.

Prin sentinţa civilă nr. (…) din 17 iunie 2021 pronunţată de Judecătoria RV în urma rejudecării cauzei, a fost admisă excepția lipsei calităţii procesual active a reclamantului si a fost respinsă cererea acestuia pe cale de consecinţă.

Instanţa de fond a stabilit în mod legal că procesul verbal de punere în posesie nr. (…) din 25 iunie 2015, a cărui anulare a solicitat-o apelantul, se referă la I St. D, al cărui unic moştenitor este IT, reclamantul neavând calitate procesuală în acţiunea în anulare a unui act, ci doar părţile actului juridic, respectiv moştenitorii persoanei titulare a actului respectiv.

În acelaşi mod legal a stabilit instanţa de fond că motivele invocate de reclamantul-apelant, în sensul că prin procesul verbal de punere în posesie i s-ar îngrădi dreptul de proprietate, sunt nejustificate în a susţine cererea din punct de vedere al calităţii procesuale, ci ar putea constitui motive ale unei acţiuni cum ar fi revendicarea imobiliară sau grănițuirea.

Referitor la scrierea si eliberarea celor două procese verbale au nr. (…), dar date de eliberare diferite, există în dosarul cauzei probe concludente care dovedesc modalitatea de emitere a acestora si care demonstrează valabilitatea si corectitudinea emiterii lor. Astfel I St. D figurează înscris la poziţia 269 din anexa 2a cu suprafaţa totală de 4,84 ha teren agricol.

În anul 2006, în baza procesului verbal de punere în posesie (…)din 20,04,2006, a fost dezbătută succesiunea de pe urma defunctului ID, obținându-se certificatul de moştenitor nr. (…)/2006.

Ulterior, în anul 2015, domnul IT, în calitate de fiu al defunctului I St.D si de persoana îndreptăţită, s-a adresat Instituţiei Prefectului judeţului T, prin cererea înregistrata sub nr. FF49678/12.05.2015, cererea fiind direcționată către Primăria comunei C, cu menţiunea de a se urgenta Întocmirea documentaţiei in vederea scrierii Titlului de proprietate pentru numitul I St D.

În cererea adresată Instituţiei Prefectului Judeţului T, domnul IT a precizarea că în procesul verbal de punere în posesie nr. 2247 din 20 aprilie 2006 s-au strecurat unele greşeli în sensul că sunt înscrise suprafeţe cu simbolul solei T19» iar vecinii nu corespund cu cei din teren indicând în cerere atât tarlalele corecte cat si vecinii corecţi, așa cum au fost puși in posesie de Comisia comunala de fond funciar in anul 1991 si cum proprietarul I St. D.

Urmare a acestor precizări legale și care au fost si verificate de Comisia Locală de fond funciar C, s-a procedat ia verificarea documentelor existente in arhiva primăriei comunei C si anume procesele verbale de punere in posesie semnate la fata locului de către proprietarii de teren si registrele întocmite de comisia locala, de fond funciar in 1991, constatându-se ca greşelile de înscriere a simbolului Tarlalei cat si vecinii sunt reale, motiv pentru care s-a întocmit un nou proces verbal păstrându-se nr, 2247, pentru a se putea vedea ca au fost aduse unele modificări, înscriindu-se însă data la care a fost modificat respectiv 25 iunie 2015.

Astfel modificările de corectare a unor erori materiale au fost făcute in baza verificării documentelor si a situaţiei reale din teren si nu așa cum susţine in mod nejustificat apelantul reclamant ca nu s-ar fi respectat dispoziţiile legii 18/1991.

Acestea au fost motivele care au dus la modificarea primului proces verbal cu nr. 2247, emis la data de 20 aprilie 2006, păstrându-se amnarul 2247 dar scriindu-se data la care au fost făcute modificările, respectiv 25 iunie 2015, pentru remedierea unor erori materiale si nu pentru modificarea in esenţa a procesului verbal, întrucât erorile strecurate in primul proces verbal erau reale.

În mod legal și temeinic a motivat instanţa de fond a admis excepţia lipsei calităţii procesual active a reclamantului-apelant, reținând în esenţa ca sunt incidente în cauză dispozițiile art. 36 NCPC, în cauză neexistând identitate între reclamant și subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecății. In acest sens instanţa de fond a stabilit in mod legal ca procesul verbal de punere în posesie nr. 2247 din 25 iunie 2015 a cărui anulare a solicitat-o apelantul se referă la I St. Dal cărui unic moştenitor sunt, reclamantul neavând calitate ca terț să solicite anularea unui proces verbal care nu se referă la persoana sa sau a antecesorilor săi pe care să îi moştenească.

In acelaşi mod legal a stabilit instanţa de fond că motivele invocate de reclamantul-apelant in sensul ca prin procesul verbal de punere în posesie s-ar îngrădi dreptul de proprietate sunt nejustificate in a susţine cererea din punct de vedere al calităţii procesuale ci ar putea constitui motive temeinice acțiunii in realizare, cum ar fi revendicarea imobiliara sau grănițuirea.

Referitor la scrierea si eliberarea celor doua procese, verbale care au nr. 2247 dar date de eliberare diferite, exista la dosarul cauzei probe concludente care dovedesc modalitatea de emitere a acestora si care demonstrează valabilitatea si corectitudinea emiterii lor.

În anul 2006 in baza Procesului verbal de punere in posesie 2247 din 20.04.2006, a fost dezbătută succesiunea de pe urma defunctului ID si II, obținându-se Certificatul de moştenitor nr. 74/2006.

Ulterior, în anul 2015, în calitate de fiu al defunctului I St.D si deci de persoana îndreptăţită, m-am adresat Instituţiei Prefectului judeţului T, prin cererea înregistrata sub nr. Ff49678/12.05.2015, cererea fiind direcționata către Primăria comunei C cu menţiunea de a se urgenta Întocmirea documentaţiei in vederea scrierii Titlului de proprietate pentru numitul I St. D al cărui moştenitor sunt.

În cererea adresata Instituţiei Prefectului Judeţului T, a făcut precizarea că în Procesul verbal de punere in posesie nr, 2247 din 20 aprilie 2006, s-au strecurat unele greşeli în sensul că in sunt înscrise 2 suprafeţe cu simbolul solei T19, iar vecinii nu corespund cu cei din teren, indicând în cerere atât tarlalele corecte cât si vecinii corecţi, așa cum au fost puși în posesie de Comisia Locală de fond funciar in anul 1991 si cum autorul I St. D, în lipsa planurilor parcelare a procedat la bornarea terenului.

Urmare a precizărilor legale și care au fost si verificate de Comisia Locala si a aspectelor sesizate, s-a procedat la verificarea documentelor existente in arhiva primăriei comunei C si anume procesele verbale de punere în posesie semnate la fata locului de către proprietarii de teren si registrele întocmite de comisia locala de fond funciar in 1991, constatându-se ca greşelile de înscriere a simbolului Tarlalei cat si vecinii sunt reale, motiv pentru care s-a întocmit un nou proces verbal pătrându-se nr. 2247, pentru a se putea vedea că au fost aduse unele modificări, inserându-se însa data la care a fost modificat respectiv 25 iunie 2015.

De asemenea nu a fost modificata suprafaţa totala validata in anexa si anume 4,84 ha si nu a fost emis Titlul de proprietate.

Verificând în limitele cererii de apel şi a apărărilor formulate, stabilirea situaţiei de fapt şi aplicarea legii de prima instanță, prin prisma dispoziţiilor legale aplicabile, Tribunalul, reţine următoarele:

Apelantul reclamant a învestit instanţa de judecată cu soluţionarea cererii având ca obiect  anularea  procesului verbal de punere  în posesie nr.2247/2015 eliberat de Comisia locală de fond funciar C, susținând în esență că, acest proces verbal a fost emis cu nerespectarea dispozițiilor art.27 din legea nr.18/1991.

Prin sentința apelată, Judecătoria RV  a respins acțiunea  pentru lipsa de calitate procesuală activă  a reclamantului, reținând că, procesul verbal de punere in posesie nr. 2247 din 25 iunie 2015 a cărui anulare a solicitat-o reclamantul se referă  la I St. D al cărui unic moştenitor este IT, acesta neavând calitate procesuală  în acţiunea în anulare a unui act,  ci doar părţile actului juridic, respectiv moştenitorii persoanei titulare a actului respectiv.

 Potrivit art. III alin. 2 din Legea 169/1997 „Nulitatea poate fi invocată de primar, prefect, procuror şi de alte persoane care justifică un interes legitim, iar soluţionarea cererilor este de competenţa instanţelor judecătoreşti de drept comun care au plenitudine de jurisdicţie”. 

În principiu, calitatea procesuală şi interesul sunt condiţii de exercitare a acţiunii civile care acţionează autonom, neexistând o legătură de dependenţă între ele. În anumite situaţii (precum acelea în care, prin dispoziţia legii, dreptul de a promova acţiunea îi este recunoscut doar persoanei  interesate), lipsa interesului determină şi lipsa de calitate procesuală activă, interesul furnizând calitate procesuală.

Tribunalul constată că apelantul reclamant  a  promovat  prezentul demers judiciar pentru a înlătura procesul verbal  de punere  în posesie nr.2247/2015   de care s-a prevalat intimatul  pârât IT în dosarul nr.2567/292/2016* având ca obiect grănițuire  și revendicare, dosar în care acesta are calitate de pârât și în care a depus în apărare  acest proces verbal,  înscris avut în vedere la administrarea probei cu expertiza  tehnică judiciară., întrucât la data efectuării expertizei nu era emis titlul de proprietate  pentru suprafața deținută de pârât.

Întrucât soluționarea  unei acțiuni în revendicare presupune ca instanța de  judecată să compare  titlurile  părților cu  privire la suprafața în litigiu și  să verifice din punct de vedere juridic ce titlu este mai caracterizat, tribunalul, apreciază, contrar celor reținute de prima instanță, că apelantul reclamant are atât calitate cât și interes în promovarea prezentului demers judiciar având ca obiect anulare/nulitatea  procesului  verbal de punere în posesie de care se prevalează intimatul  pârât în dosarul  nr.2567/292/2016* în scopul admiterii acțiunii declanșate de acesta împotriva intimatului pârât.

Tribunalul reține că interesul și calitatea apelantului reclamant  de a învesti instanța cu o acțiune în anularea procesului  verbal de punere în posesie emis pe numele auitorului intimatului pârât invocat în apărare de acesta în dosarul nr.2567/292/23016*, înscris față de care este terț,  este justificat „prin prisma prefigurării  unei eventuale soluții de admitere a acțiunii acestuia  în revendicare, acesta  preferând să adopte cea mai energică poziție procesuală prin formularea acestei cereri, în scopul lipsirii de eficiență juridică titlul  de care se prevalează intimatul pârât  și nu doar să administreze probe în dovedirea temeinicei acțiunii formulate.

Față de considerentele expuse, se apreciază că în mod eronat a respins acțiunea ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă, astfel că va admite apelul în temeiul art.480 alin. 3 Cod procedură civilă, va anula sentinţa apelată şi rejudecând,   va respinge ca nefondată excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului, urmând a proceda la analizarea argumentelor invocate prin cererea de chemare în judecată din perspectiva dispozițiilor legale invocate.

Apelantul reclamant susține că eliberarea procesului verbal în anul 2015 la solicitarea intimatului pârât s-a făcut cu nerespectarea art.27 din legea nr.18/1991, permițându-i acestuia să ocupe din terenul deținut de autorul său, teren  prevăzut în titlul de proprietate nr. 29-01384/05.03.1999.

Verificând înscrisurile depuse la dosar și apărările părților din perspectiva dispozițiilor legale incidente, tribunalul constată că procesul verbal  de punere în posesie ntr.2447/26.06.2015 a fost emis de Comisia locală de fond funciar C  ca urmare a cererii formulate de intimatul pârât la data de 12.05.2015 și înregistrată sub nr.FF49678 la  Instituția Prefectului(  redirecționată Comisiei locale de fond funciar C ), cerere prin care acesta  solicita urgentarea eliberării titlului de proprietate pentru suprafața de teren reconstituită autorului său  I ST D  precum și îndreptarea erorilor strecurate în procesul verbal  de punere în posesie nr.2247/20.04.2006  în ceea ce privește tarlalele, parcelele și vecinii pentru 2 suprafețe de teren ( una dintre acestea  învecinându-se cu cea deținută de  cu apelantul reclamant).

Comparând mențiunile cuprinse în procesul verbal de punere în posesie nr.484/1991 emis pe numele I ST D cu cele  din procesul verbal  nr.2247/20.04.2006, Tribunalul constată că intimatul pârât a fost îndreptățit  să formuleze cererea de  îndreptare a procesului verbal din 2006, la emiterea acestuia din urmă fiind comise unele erori în ceea ce privește, tarlalele, parcelele și vecinii pentru unele suprafețe reconstituite.

Astfel, din coroborarea înscrisurilor  în temeiul căreia s-a emis procesul verbal de punere în posesie nr.484/1991  rezultă că  I St. D   deținea  în punctul DV, Tarlaua 19,  suprafața de 0,0300 ha având ca vecini la Nord -MG, Sud – DV, Est -TCI, V-VF, iar  în punctul C,  Tarlaua 17  acesta deținea suprafața de 0,0600 ha având ca vecini la Nord-PD, Sud- TT, Est -TT și Vest -Drum( filele 69-80-dosar nr. 5635/292/2019).

Prin întocmirea procesului verbal de punere în posesie nr.484/1991 conform machetei prevăzute în anexa nr.19  s-a realizat, de către Comisia locală de fond funciar C potrivit art.5 lit. i din Regulament, operațiunea de efectuare a punerii în posesie presupunând, în prealabil, realizarea în teren a delimitărilor necesare pentru efectuarea de măsurători conform art.34 alin. 1 din Regulament, stabilirea vecinătăților pe temeiul schiței și  determinarea amplasamentului stabilit astfel cum rezultă din dispozițiile art.27 alin. 1 din Legea nr.18/1991.

Întrucât în anul 1991 nu existau proiecte parcelare, marcarea parcelelor s-a făcut prin bornarea terenului de către proprietarul I St. D conform art.34 alin.8 din Regulament, căruia i s-a înmânat un exemplar al procesului verbal de punere în posesie  împreună cu schița terenului. Ulterior, în anul 2006, a fost întocmit  procesul  verbal de punere în posesie  nr.2247/20.04.2006, ocazie cu care au fost menționate și parcelele  aferente tarlalelor  în care erau situate terenurile reconstituite  autorului intimatului pârât.

Comparând cele două procese verbale de punere în posesie întocmite în 1991 și 2006, instanța de apel ajunge la aceeași concluzie ca și intimata pârâtă Comisia locală de fond funciar C, în sensul că,  la data emiterii celui de-al doilea proces verbal de punere în posesie s-au înscris în mod greșit  unele tarlale și vecini, neexistând identitate sub acest aspect între cele două procese verbale de punere în posesie.

Întrucât punerea în posesie s-a realizat în anul 1991 iar datele menționate în acesta corespund realității faptice și se reflectă în documentația avută în vedere la reconstituirea dreptului de proprietate, tribunalul apreciază că în mod corect s-a admis cererea intimatului pârât de îndreptare a acestor erori  constatate de intimatul pârât cu ocazia efectuării expertizei în dosarul nr.2567/292/2016*  și a fost emis  procesul verbal  nr.2247/2015.

În condițiile în care procesul verbal nr.2247/2015 se identifică cu procesul verbal  nr.484/1991 emis în concordanță cu cele hotărâte de comisiile de fond funciar în procedura de reconstituire a dreptului de proprietate reglementată de legea nr.18/1991,  tribunalul reținând că prin procesul verbal a cărui anulare s-a solicitat nu s-a mărit  suprafața totală validată și reconstituită autorului intimatului pârât, apreciază că nu se impune admiterea cererii apelantului reclamant, urmând a o respinge ca neîntemeiată.