Jurisprudență | Cerere de redeschidere a procesului penal. Inculpatul a fost judecat în lipsă, nu a avut cunoştinţă de procesul penal întrucât nu se afla în ţară

Potrivit legii, este considerată judecată în lipsă persoana care nu a fost citată la proces şi nu a luat cunoştinţă în mod oficial despre acesta sau deși a avut cunoștință de proces a lipsit în mod justificat de la judecarea cauzei şi nu a putut încunoştinţa instanţa.

Nu este îndeplinită această din urmă condiţie şi astfel persoana condamnată în prezenta cauză nu se consideră judecată în lipsă, așa cum a apreciat și instanța de fond, întrucât inculpatul a fost audiat în faza de urmărire penală în calitate de suspect, ulterior fiind legal citat pe parcursul procesului penal la adresele indicate, în cazul în care intervenea o schimbare de adresă, inculpatul având obligația de a o aduce la cunoștința organelor judiciare.

Noţiunea de proces penal, în lipsa oricărei distincţii legale ce nu permite nici interpretului să  efectueze  vreo distincţie, are în vedere toate fazele procesuale: urmărirea penală, camera preliminară ( de la intrarea în vigoare a noului cod de procedura penală), judecat şi punerea în executare a hotărârilor judecătoreşti definitive. Nu se poate reduce noţiunea de proces numai la  anumite faze procesuale, întrucât dispoziţiile art.466 Cod procedură penală au în vedere procesul penal în ansamblu, neexistând nici o distincţie în funcţie de fazele sau etapele procesuale.

Decizia nr. (…) din 19 septembrie 2022 a Curții de Apel Craiova

Pe rol se află soluţionarea apelului formulat de către condamnatul ……., împotriva sentinţei penale nr. (….) din data de 26.07.2022 pronunţată de Judecătoria Craiova. La apelul nominal făcut în şedinţa publică  lipsit apelantul condamnat …….., reprezentat de avocat ………, apărător ales şi avocat ………, apărător desemnat din oficiu.

Avocat …… pentru apelantul condamnat………., având cuvântul, solicită admiterea apelului formulat, desfiinţarea sentinţei atacate şi rejudecarea cauzei. Învederează instanţei faptul că a încheiat contractul de asistenţă juridică, în perioada în care cauza se afla pe rolul Tribunalului Dolj, cu unul dintre membri familiei persoanei condamnate, iar nu cu aceasta personal. Astfel, aceasta este şi data la care s-a luat cunoştinţă de existenţa cauzei de către familie şi apărare, însă nu şi de către persoana condamnată.

Apreciază că este eronată motivarea instanţei de fond prin care a fost respinsă cererea de redeschidere a procesului, ca fiind tardiv introdusă, care a reţinut disp. art. 466 alin. 2 Cpp, în sensul că persoana condamnată şi-a desemnat un apărător ales sau un mandatar.

Consideră că nu se poate face aplicarea acestei dispoziţii legale, întrucât nu persoana condamnată şi-a angajat primul apărător, doamna avocat ……, care doar a depus împuternicirea avocaţială la dosar, însă nu a fost prezentă la niciunul dintre termenele de judecată, ci familia sa. Deci, perioada de o lună de zile despre care se face vorbire şi faţă de care se apreciază ca tardiv introdusă cererea de redeschidere a procesului penal, reprezintă de fapt o situaţie care poate justifica repunerea în termen.

Un al doilea motiv al apelului formulat este reprezentat de faptul că instanţa de fond a considerat că persoana condamnată a avut cunoştinţă de procesul penal desfăşurat împotriva sa, în condiţiile în care a fost prezentă în faza de urmărire penală.

Arată că, într-adevăr, persoana condamnată a fost prezentă în faza de urmărire penală, însă trebuie să se ţină cont de faptul că aceasta avea vârsta de 15 ani la data săvârşirii faptelor,  precum şi de situaţia sa personală, mediul social din care provine. Astfel, apreciază că persoana condamnată nu avea cunoştinţele şi nici discernământul necesar de a percepe ce presupune urmărirea penală şi obligaţiile care îi reveneau.

În condiţiile în care persoana condamnată a fost cercetată în stare de libertate, nefiind clar ce soluţie urmează a se dispune în cauză, nu se poate aprecia dacă nerespectarea obligaţiilor s-a produs cu rea credinţă.

Invocă Decizia nr. 439/21.06.2016 a CCR, care statuează că rămâne la latitudinea instanţei să aprecieze dacă nerespectarea obligaţiilor s-a produs sau nu cu rea credinţă. În acest sens, Curtea consideră că aceasta este o atitudine psihică ce conturează o poziţie subiectivă a persoanei, concretizată în faptul de a acţiona cu intenţie, cu scopul de a încălca obligaţiile impuse. Astfel, reaua credinţă nu se prezumă, trebuie dovedită, ori în speţă acest lucru nu s-a făcut, ca atare, nici motivarea sentinţei penale nu apare ca validă.

Având în vedere data la care s-au petrecut faptele, vârsta persoanei condamnate, circumstanţele personale ale acesteia, consideră că nu este cu putinţă ca aceasta să fii avut cunoştinţă de faptul că nu trebuia să părăsească teritoriul ţării şi că va urma un proces penal. De asemenea, împrejurarea că nu a avut cunoştinţă de procesul penal rezultă şi din faptul că citaţiile emise pe numele său au fost primite de rude.

Mai mult decât atât, acesta nu avea niciun interes să nu se prezinte la termenele de judecată, întrucât sentinţa îi era favorabilă, nefiind vorba despre o soluţie care să presupună lipsirea sa de libertate. Arată că reaua credinţă trebuia dovedită, iar din citaţiile emise şi restituite la dosar reiese faptul că persoana condamnată nu locuia la adresă.

Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită respingerea apelului formulat, ca nefondat şi menţinerea hotărârii pronunţate de prima instanţă ca legală şi temeinică.

Pentru a pronunţa această sentinţă, prima instanţă a constatat că la data de 30 iunie 2022 a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Craiova sub nr. ……..cererea formulată de petentul contestator …… prin care a precizat că formulează cerere de redeschidere a procesului penal cu privire la sentinţa penală pronunţată în dosarul nr. …… al Judecătoriei Craiova.

În motivarea cererii, petentul a precizat că a fost judecat în lipsă, nu a avut cunoştinţă de procesul penal întrucât nu se afla în ţară. A  mai arătat că nici în cursul cercetării judecătoreşti, inculpatul nu a fost audiat, actele de căutare dovedind că este plecat din ţară, neexistând o înştiinţare oficială către acesta din care să afle că împotriva sa se desfăşoară un proces penal.

Conform art. 466 Cod procedură penală, persoana condamnată definitiv care a fost judecată în lipsă poate solicita redeschiderea procesului penal în termen de o lună din ziua în care a luat cunoştinţă, prin orice notificare oficială, că s-a desfăşurat un proces penal împotriva sa.

(2) Este considerată judecată în lipsă persoana condamnată care nu a fost citată la proces şi nu a luat cunoştinţă în niciun alt mod oficial despre acesta, respectiv, deşi a avut cunoştinţă de proces, a lipsit în mod justificat de la judecarea cauzei şi nu a putut încunoştinţa instanţa. Nu se consideră judecată în lipsă persoana condamnată care şi-a desemnat un apărător ales ori un mandatar, dacă aceştia s-au prezentat oricând în cursul procesului, şi nici persoana care, după comunicarea, potrivit legii, a sentinţei de condamnare, nu a declarat apel, a renunţat la declararea lui ori şi-a retras apelul.

Redeschiderea procesului penal în cazul judecării în lipsă a persoanei condamnate reprezintă o cale extraordinară de atac, de retractare, scopul acesteia este garantarea  dreptului la un proces echitabil prev. de art. 6 din  Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, prin respectarea principiului contradictorialităţii, al egalităţii armelor, al exercitării dreptului la apărare în propria persoană,  al nemijlocirii, oralităţii şi aflării adevărului, precum şi a dreptului de a interoga martorii sau părţile din proces. Dreptul inculpatului de a fi prezent la judecată este recunoscut atât în legislaţia internă, cât si în Pactul internaţional relativ la drepturile civile si politice și în Convenţia pentru apărarea drepturilor omului și a libertăţilor fundamentale, care în art. 6 paragraf 3 prevede că cel acuzat are dreptul de a se apăra el însuşi si dreptul de a interoga martorii. De asemenea, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat în jurisprudenţa sa că prezenţa inculpatului este, în principiu, obligatorie la soluţionarea cauzei. De la regula prezenţei inculpatului la soluţionarea cauzei se admit si excepţii, atunci când asigurarea acestei condiţii ar conduce la amânarea nejustificată a procedurii, mai ales dacă inculpatul are o culpă în absenţa sa (cauza Poitrimol c. Franţei, cauza Colozza c. Italiei).

Condiţiile pentru redeschiderea procesului penal  în cazul judecării în lipsa persoanei condamnate, conform art.466 Cod procedură penală sunt următoarele: 
Existenţa  unei hotărâri definitive prin care s-a soluţionat fondul cauzei. Este îndeplinită această condiţie prin pronunţarea sentinţei penale nr. 1310/19.05.2021 pronunțată de Judecătoria Craiova în dosarul nr………,  a cărei rejudecare s-a solicitat.
O altă condiție pentru redeschiderea procesului penal, conform art.466 C.p.p., constă în împrejurarea ca persoana faţă de care s-a pronunţat hotărârea să fi fost judecată în lipsă.

Potrivit legii,  este considerată judecată în lipsă persoana care  nu a fost citată la proces şi nu a luat cunoştinţă în mod oficial despre acesta sau deși a avut cunoștință de proces a lipsit în mod justificat de la judecarea cauzei şi nu a putut încunoştinţa instanţa.

Nu este îndeplinită această din urmă condiţie şi astfel persoana condamnată in prezenta cauza  nu se consideră judecată în lipsă, așa cum a apreciat și instanța de fond, întrucât inculpatul a  fost audiat în faza de urmărire penală în calitate de suspect, ulterior fiind legal citat pe parcursul procesului penal la adresele indicate, în cazul în care intervenea o schimbare de adresă, inculpatul având obligația de a o aduce la cunoștința organelor judiciare.

Dispozițiile art.466 Cod procedură penală reglementează redeschiderea procesului penal, referindu-se, inclusiv în partea ce priveşte condiţiile exercitării acestei căi extraordinare de atac, la noţiunea de proces penal, menţionându-se cerinţele  imperative, negative, ca persoana  pentru a fi considerată  judecată în lipsă, să nu aibă cunoştinţă de proces în mod oficial.

Noţiunea de proces penal, în lipsa oricărei distincţii legale ce nu  permite nici interpretului să  efectueze  vreo distincţie,  are în vedere  toate fazele procesuale : urmărirea penală,  camera preliminară ( de la intrarea în vigoare a noului cod de procedura penală), judecata  şi punerea  în executare a hotărârilor judecătoreşti definitive. Nu se poate reduce noţiunea de proces numai la  anumite faze procesuale, întrucât dispoziţiile art.466 Cod procedură penală au în vedere  procesul penal în ansamblu, neexistând  nici o distincţie în funcţie de fazele sau etapele procesuale.

Prin decizia nr. 453 din 11 iulie 2019 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 466 alin. (1) din Codul de procedură penală, publicată în: Monitorul Oficial Nr. 930 din 19 noiembrie 2019, Curtea Constituționala  a  argumentat: „…de esența instituției redeschiderii procesului penal în cazul judecării în lipsa persoanei condamnate este faptul că aspectul lipsei justificate de la judecarea cauzei trebuie verificat cu privire la întreaga desfășurare a procesului penal, întrucât, altfel, inculpații ar fi încurajați să se sustragă de la faza de judecată, știind că, în cazul în care vor fi prinși, vor putea solicita rejudecarea cauzei. Statul nu poate fi obligat să redeschidă procesul penal şi să cheltuiască alte resurse materiale doar pentru că inculpatul, cu bună știință, nu s-a prezentat la judecarea cauzei. Astfel, trebuie ca instanța să verifice cauza contumaciei, iar lipsa inculpatului să nu fie imputabilă acestuia”.

Fată de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, în materia art. 6 paragraf. 1 şi 3 lit. c din Convenţie,  instanţele  trebuie să respingă o cerere de rejudecare  formulată de persoanele care  au renunţat în mod neechivoc la dreptul  de a fi prezente în instanţă  şi de a se apăra, având însă obligaţia de a rejudeca procesul în celelalte cazuri în care condamnatul a fost judecat în lipsă.

Cu privire la tardivitatea formulării cererii, în mod corect, instanța de fond a constatat că la momentul soluționării sesizării privind înlocuirea măsurii educative a asistării zilnice, contestatorul a fost reprezentat de apărător ales și a exercitat calea de atac împotriva hotărârii pronunțată în primă instanță, având așadar cunoștință de procesul penal desfășurat împotriva sa, argumentele expuse de judecătorul fondului fiind întemeiate.

Motivele invocate de apărare, referitoare la vârsta fragedă a contestatorului și la faptul că apărătorul ales ar fi fost angajat de familie nu reprezintă motive care să conducă la soluția redeschiderii procesului penal, față de dispozițiile stricte ce reglementează această procedură astfel cum au foste expuse mai sus.

Pentru considerentele arătate, în baza art. 421 pct.1 lit.b) Cod procedură penală, se va respinge apelul formulat de către apelantul…….., ca nefondat.