Este real ca potrivit art. 257 alin. (3) VCpc dezbaterile vor fi reluate asupra chestiunilor rămase în divergenta, asupra cărora părțile vor pune din nou concluzii, însă în cazurile în care divergenîa vizează anumite aspecte, se va dispune repunerea întregii cauze pe rol, fără a se proceda la judecata cererilor in privința cărora membrii completului au căzut de acord, chiar dacă dezbaterile vor fi reluate doar în limitele divergenței. Astfel, nu s-ar putea pronunța o hotărâre asupra cererii de apel în unanimitate, iar o alta, în același dosar, asupra cererii privind excepția de neexecutare a contractului, în complet de divergență, caz în care ambele hotărâri astfel pronunțate ar fi nule pentru nerespectarea dispozițiilor referitoare la judecarea divergentei.
Textul legal al alineatului 5, referitor la situaţia în care divergenţa nu privește soluția ce trebuie dată întregii cauze, iar după judecarea chestiunilor rămase în divergenţă, completul care a judecat înainte de ivirea ei va putea continua judecata, nu este aplicabil in speța de fata. Aceste dispoziții legale nu vizează divergența ivită după închiderea dezbaterilor în fond și nici divergența ce a apărut după închiderea dezbaterilor în temeiul unei excepții procesuale, ulterior admisă, pentru că în ambele cazuri nu se pune problema unei continuări a judecății. Acest articol este aplicabil atunci când, de pildă, divergenta este în legătură cu mijloace de probă solicitate de părți sau a căror administrare se dorește a fi dispusă din oficiu, ori în legătură cu o excepție procesuală respinsă, etc. În acest din urmă caz, judecata va continua conform regulilor procedurale urmate până la ivirea acestui incident procedural.
Or, în cauză, sunt excluse a se aplica fațăde momentul ivirii divergenței și chiar dacă încheierea de repunere pe rol a menționat obiectul divergenței, ca fiind momentul de invocare a excepției de neexecutare a contractului, fiind de necontestat că această excepție nu este procesuală, ci un mijloc de apărare aflat la dispoziția unei dintre părțile contractului sinalagmatic, în cazul în care i se pretinde executarea obligației care îi incumbă, fără ca partea care pretinde această executare să-și execute propriile obligații.
Curtea de Apel Alba Iulia – Secţia I Civilă – Decizia civilă nr.102/19 martie 2020
Prin sentinţa civilă nr. (…)/30.05.201 pronunţată de Judecătoria Sibiu s-a admis în parte cererea de chemare în judecată formulată, precizată şi completată de reclamantul R.D.H. în contradictoriu cu pârâta SC M. & S. SRL, şi în consecinţă, a fost obligată pârâta să încheie cu reclamantul act autentic translativ de proprietate (contract de schimb) cu privire la apartamentul 4 din imobilul înscris în CF colectivă …-C2, nr cadastral …-C2-U4 şi CF individuală …-C2-U4, iar în caz de refuz, prezenta hotărâre va ţine loc de act autentic translativ de proprietate (contract de schimb); s-a dispus intabularea în cartea funciară a dreptului de proprietate al reclamantului cu privire la apartamentul anterior menţionat; a fost obligată pârâta la plata către reclamant a penalităţilor convenţionale de 1/1000 /zi de întârziere raportată la valoarea de circulaţie a apartamentului, respectiv 46.000EURO, începând cu data de 13.05.2012 şi până la predarea apartamentului în cauză. Au fost respinse în rest cererile reclamantului. Au fost compensate cheltuielile de judecată până la concurenţa sumei de 1201,86 lei şi a fost obligată în continuare pârâta la plata către reclamant a sumei de 11181,28 lei reprezentând cheltuieli de judecată parţiale constând în taxă judiciară de timbru şi onorarii experţi. S-a luat act de poziţia reprezentantului reclamantului în sensul că sumele reprezentând onorariu avocaţial vor fi solicitate pe cale separată.
Prin decizia civilă nr. (…)/2019, Tribunalul Sibiu a admis apelul declarat de apelanta pârâtă SC M. & S. SRL împotriva sentinţei civile nr…/2018 a Judecătoriei Sibiu pe care a schimbat-o în parte în sensul că penalitățile convenționale de 1/1000 din valoarea de circulație a apartamentului (46000 euro) pentru fiecare zi de întârziere la plata cărora a fost obligată pârâta apelantă către reclamant se datorează din octombrie 2014 și până la predarea apartamentului în cauză. Au fost păstrate celelalte dispoziții ale sentinței atacate. A fost obligat intimatul R.D.H. să plătească apelantei pârâte SC M. & S. SRL suma de 5878,17 lei cu titlu de cheltuieli de judecată parțiale în apel.
Împotriva acestei ultime hotărâri a declarat recurs pârâta SC M. & S. SRL, criticând-o pentru nelegalitate.
Recurentul a solicitat instanței de recurs în temeiul dispozițiilor art. 306 CPC de la 1848 punerea in discuția părților a motivului de ordine publica referitor la nulitatea deciziei recurate pentru următoarele: Prin încheierea de ședință din 27.12.2018 Tribunalul Sibiu a repus cauza pe rol cu mențiunea pentru a se pune concluzii asupra acestui aspect în fața completului de divergență, respectiv asupra admisibilității invocării direct în apel a excepției de neexecutare a contractului. Note de ședință s-au depus exclusiv asupra acestui aspect. La termenul acordat recurentul a pus concluzii în fața completului de trei judecători nu numai pe incidentul care a declanșat divergenţa, ci și pe fondul apelului, deși cei trei judecători urmau să analizeze exclusiv aspectul ce a declanșat divergența și care nu a mai fost abordat deloc.
Prin decizia civilă nr. (…)/19.03.2020 Curtea de Apel Alba Iulia a respins ca nefondat recursul declarat de pârâta SC M. & S. SRL.
Potrivit dispozițiilor art. 257 VCpc „Dacă majoritatea legală nu se poate întruni, pricina se va judeca din nou în complet de divergenţă, în aceeaşi zi sau în cel mult 5 zile.
(2) La instanţele de fond, părerile vor trebui să fie totdeauna motivate înainte de judecarea divergenţei, afară de cazul când judecata se face chiar în ziua când s-a ivit divergenţa.
(3) Dezbaterile vor fi reluate asupra punctelor rămase în divergenţă: dacă, după judecarea divergenţei, vor fi mai mult de două păreri, judecătorii ale căror păreri se apropie mai mult, sunt datori să se unească într-o singură părere.
(4) Judecătorii pot reveni asupra părerilor lor, care au pricinuit divergenţa.
(5) După judecarea punctelor rămase în divergenţă, completul care a judecat înainte de ivirea ei va putea continua judecarea pricinii.
(6) Dispoziţiile alin. (3) se aplică prin asemănare şi în cazurile în care completele de judecată sunt alcătuite în număr fără soţ.”
Este real ca potrivit acestui text legal dezbaterile vor fi reluate asupra chestiunilor rămase în divergență, asupra cărora părțile vor pune din nou concluzii. Însă în cazurile în care divergența vizează anumite aspecte, se va dispune repunerea întregii cauze pe rol, fără a se proceda la judecata cererilor în privința cărora membrii completului au căzut de acord, chiar dacă dezbaterile vor fi reluate doar în limitele divergenței. Astfel nu s-ar putea pronunța o hotărâre asupra cererii de apel în unanimitate, iar o alta, în același dosar, asupra cererii privind excepția de neexecutare a contractului, în complet de divergență, caz în care ambele hotărâri astfel pronunțate ar fi nule pentru nerespectarea dispozițiilor referitoare la judecarea divergenței.
Prin urmare, în cauza instanța de apel a respectat dispozițiile referitoare la judecata în complet de divergență, contrar susținerilor recurentei, cu atât mai mult cu cât părțile au pus din nou concluzii pe fondul apelului.
Textul legal al alineatului 5, referitor la situaţia în care divergenţa nu privește soluția ce trebuie dată întregii cauze iar după judecarea chestiunilor rămase în divergenţă, completul care a judecat înainte de ivirea ei va putea continua judecata, nu este aplicabil în speța de față.
Aceste dispoziții legale nu vizează divergența ivită după închiderea dezbaterilor în fond și nici divergența ce a apărut după închiderea dezbaterilor în temeiul unei excepții procesuale, ulterior admisă, pentru că în ambele cazuri nu se pune problema unei continuări a judecății. Acest articol este aplicabil atunci când, de pilda, divergența este în legătură cu mijloace de proba solicitate de părți sau a căror administrare se dorește a fi dispusă din oficiu, ori în legătură cu o excepție procesuală respinsă, etc. In acest din urma caz, judecata va continua conform regulilor procedurale urmate pana la ivirea acestui incident procedural.
Or, în cauză, sunt excluse a se aplica față de momentul ivirii divergentei și chiar dacă încheierea de repunere pe rol a menționat obiectul divergenței, ca fiind momentul de invocare a excepției de neexecutare a contractului, fiind de necontestat că această excepție nu este procesuală, ci un mijloc de apărare aflat la dispoziția unei dintre părțile contractului sinalagmatic, în cazul în care i se pretinde executarea obligației care îi incumbă, fără ca partea care pretinde această executare să-și execute propriile obligații.
Potrivit art. 257 alin. 4 CPC până la pronunțarea hotărârii, judecători au dreptul de a reveni asupra părerii lor care a provocat divergența, cazul în speță.
Reconsiderarea opiniei poate avea loc chiar după închiderea dezbaterilor asupra chestiunilor rămase în divergență, caz în care hotărârea nu va fi pronunțată în compunerea inițială a completului, chiar dacă s-a ajuns la consens, și nici nu se v-a dispune repunerea cauzei pe rol pentru reluarea dezbaterilor în fata completului inițial, ci se va pronunța o hotărâre de către completul în fața căruia au avut loc dezbaterile, respectiv completul de divergenţă.
În concluzie, instanța de apel a respectat dispozițiile legale referitoare la judecarea cauzei în complet de divergenţă, hotărârea atacată fiind legală sub acest aspect.
CITIȚI din categoria #jurisprudență:
- Contestație împotriva deciziei de returnare de pe teritoriul României, când motivul returnării este căsătoria de conveniență
- Cerere de încuviinţare a executării silite. Debitor cu sediul în străinătate şi cu sediu procesual ales pe teritoriul României. Competenţă teritorială
- Repararea prejudiciului cauzat prin vătămarea integrității corporale sau sănătății unei persoane. Daune materiale
Comments 1