Curentul de tip Bauhaus este o reacție la clădirile moderne care chiar eliberează CO2 în mod direct.
Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloș a vorbit în aceste zile despre o nouă premieră de care va avea parte România: proiecte de tip Bauhaus, care îmbină arhitectura şi mediul.
“Clădirile și infrastructurile sunt responsabile pentru cel puțin 40 % din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră. Construcțiile moderne se bazează în mare parte pe ciment și pe oțel, care consumă cantități uriașe de energie în procesul de producție și chiar eliberează CO2 în mod direct, prin reacții chimice.
Acesta a fost principalul motiv pentru care a luat naștere o nouă mișcare Bauhaus europeană – pentru a crea spații colaborative dedicate designului și creației, în care arhitecții, artiștii, studenții, oamenii de știință, inginerii și designerii să lucreze împreună pentru a combina natura, cultura, incluziunea și arta în proiectarea locurilor și clădirilor locuibile“.Ministrul Boloș anunță că Oradea
poate ridica două astfel de proiecte – Grădina urbană Nufărul, proiect estimat de 25 milioane de euro şi cel al Grădinii termale Ioşia, estimat la 20 milioane de euro, finanţate direct prin alocări speciale ale European Commission.“Invit pe toți primarii interesați să facă demersurile pentru a realiza astfel de minunății, pentru că există alocări speciale în acest sens“e mesajul ministrului MarcelStilul Bauhaus se caracterizează prin faptul că că factorul decorativ este mai puțin pus în valoare; prin simplitate extremă;design propice pentru producție în masă;păstrarea integrității materialelor;estetică simplificată;modernitate.
Stilul bauhaus tinde să îmbine forme geometrice simple – dreptunghiuri și sfere clasice, fără decorațiuni elaborate. Clădirile, mobilierul și obiectele prezintă adesea colțuri și, uneori, laturi rotunjite. Sunt, însă, și clădiri care sunt caracterizate de trăsături dreptunghiulare, cu balcoane proeminente cu balustrade plate și groase, orientate spre stradă și maluri lungi de ferestre.
