Echinocţiul de primăvară a avut loc, în acest an, azi, 20 martie, ora 23:24 (ora României). Este momentul care marchează începutul primăverii astronomice, în emisfera nordică, şi începutul toamnei în emisfera sudică, potrivit site-ului Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”.
Momentul echinocţiului de primăvară este a doua perioadă în anul calendaristic când ziua şi noaptea au aproximativ aceeaşi durată, atât în emisfera nordică, cât şi în cea sudică a Pământului. Etimologia cuvântului provine din latină, prin compunerea dintre „aequus” (egal) şi „nox” (noapte).
Începând de la echinocţiul de primăvară, durata zilei va fi în continuă creştere iar cea a nopţii în scădere, până la data de 21 iunie, când va avea loc momentul solstiţiului de vară. Aceasta este valabil doar pentru latitudinile nordice ale Terrei, în vreme ce în emisfera sudică fenomenul trebuie interpretat invers. În regiunile polare lucrurile stau altfel. Momentul în care la noi în ţară are loc echinocţiul de primăvară coincide cu începutul lungii zi polare în emisfera nordică, care ţine şase luni, iar în cea sudică începe noaptea polară, ce durează tot şase luni.
Momentul echinocţiului de primăvară a fost marcat încă din antichitate, printr-o varietate de ritualuri şi tradiții, fiind sărbătorit diferit, în funcție de cultură. În general, fiind momentul în care natura se revigorează, echinocţiul de primăvară a fost asociat cu alungarea spiritelor rele ale frigului şi iernii şi renaşterea spiritelor bune. În unele zone de pe glob, în trecut se aprindeau focuri pentru „a arde” iarna şi a renaşte, prin căldură, spiritul primăverii, obicei asimilat în creştinismul românesc sub forma Focurilor Sfinţilor
Echinocțiile sunt considerate, în general, ca fiind cele mai intense perioade de detoxifiere și de curățire a organismelor vii.
