În Joia Mare, evenimentul s-a aflat la ediția a XXVI-a a Festivalului. De peste două decenii și jumătate sute de oameni paricipă la concursul de tradiții și obiceiuri „Oul de Paști – Drăgoteni”. Ceara şi bizarca nu lipsesc din nicio casă din Drăgoteni. Femeile de pe Valea Roşiei au ridicat împistritul ouălor la rang de artă, iar acest meşteşug e parte a tezaurului artei populare.
Iniţiat în 1997 de meşterul popular Dorina Hanza, este cel mai vechi festival de acest gen din țară şi promovează tradițiile și meșteșugurile din zonă.
În fiecare an bihorenii se adună în pragul marii sărbători pascale pentru a „împistri” ouă. Satul Drăgoteni, din comuna Remetea, este recunoscut pentru tradiția împistririi ouălor, fiecare ou fiind un mic obiect de artă. Festivalul „Oul de Paşti” s-a desfăşurat ca de fiecare dată pe cinci secţiuni, principala fiind concursul de încondeiat ouă. Elevii se întrece, pe categorii de vârstă, şi la concursul de bătut toaca, la cel de pricesne, de costume populare şi compoziţii plastice (desen şi icoane pe sticlă). Imaginaţia se combină cu modelele tradiţionale de pe portul popular bihorean.
La decorarea ouălor, elevii au folosit ceară de albine topită, manevrând unealta numită bizarcă. Cuoarea pentru vopsit se pregăteşte din coji de ceapă ori din plante. Ouăle încondeiate se introduc în baia de vopsea iar la final se ung cu slănină ca să capete luciu. Modelele pictate pe ouă sunt inspirate din portul tradițional dar și din natură, ne lipsind elementele religioase, motivele zoomorfe și motivele vegetale. Conform tradiției creștine, ouăle se vopsesc numai cu culoarea roșie. Profesorul-învăţător Dorina Hamza, poate cea mai cunoscută dintre femeile care ştiu secretele împistritului de ouă, spune că elementele care înnobilează oul de Paşti sunt luate de pe zgardă, de pe poale şi spătoi, dar sunt şi frunze de stejar. Dorina Hamza a moştenit tehnica împistritului de ouă de la mama ei. De asemenea, în dantelăria pe care doamnele din Drăgoteni o fac pe oul de Paşti descoperi Crucea, motive religioase, motive scheomorfe, motive zoomorfe, motive vegetale „deci tot ce are legătură cu viața, cu explozia vieții pe pământ”. Oul e simbolul primordial, e sămânţa vieţii, iar pe coaja unui ou împistrit la Drăgoteni descoperi însuşi universul: motive astrale, motive inspirate din uneltele casnice (scheomorfe) – grebla, fierul plugului – şi de cele folosite la câmp, motive inspirate din divin şi motive laice, cum e crenguţa de brad, simbol al plenităţii vieţii. Ritualul împistritului de ouă e unul aparte şi începe cu o cruce şi o rugăciune. În timpul încondeierii ouălor, artistele meditează la viaţa lui Iisus, iar atmosfera e dominată de pricesne, cântece care vorbesc despre patimile lui Iisus. Şi la Festivalul „Oul de Paşti”, pricesnele şi sunetul de toacă întregesc atmosfera de sărbătoare. Fiindcă ouăle de Drăgoteni respectă întocmai obiceiul creștin – sunt vopsite doar în roșu și sunt desenate cu ceară – ele sunt solicitate şi în străinătate
Festivalul a fost organizat de Primăria şi Consiliul Local Remetea şi Şcoala Gimnazială nr. 1 Remetea, la eveniment fiind prezent primarul comunei, Ionel Stelian Copil. Festivalul de la Drăgoteni s-a încheiat simbolic cu cântecul lemnului, bătutul toacei.
Chiar dacă meșterul popular a dus de-a lungul generațiilor oul de Paște la rang de artă, acesta nu e singurl meșteșug pe care îl transmite din generație în generație.Hanza Cornelia Dorina din Drăgoteni a absolvit Universitatea Oradea, Colegiul Universitar Institutori. A învăţat meşteşugul realizării pieselor de port, textile, podoabe, ouă încondeiate de la bunica şi de la mama sa folosind motive de inspiraţie tradiţională din Drăgoteni şi din zona Beiuşului. Materiale folosite sunt pânza de bumbac/in, fire de bumbac/Tălmaciu, fire PNA, ceară, mărgele de sticlă, aţă pe care le lucrează cu unelte precum bizarcă, război de ţesut, ac de croşetat, război de mărgelit. Tehnica de lucru este cea tradiţională şi anume: ţesut, înşirat, înnodat, croşetare, încondeiere ouă: spălare, golire, spălare, încondeiere, vopsire după care urmează ornamentarea cu alesătură în război(în 2, 4 iţe, aleasă cu ghemuţul sau alesătură cu ochi=spartă), şi / sau croşetarea.Motive ornamentale tradiţionale din Bihor (cârligul cu linii drepte, cale rătăcită, greblă, prescura, steaua) sunt de asemenea folosite.
