Trebuie avut in vedere ca la sfarsitul anului 2023, ar fi elibigili pentru pensionare 540 de judecatori si 331 de procurori, in anul 2024 ar fi eligibili alti 273 de judecatori si 73 de procurori, iar in anul 2025 s-ar putea pensiona inca 199 judecatori si 11 procurori, transmite CSM argumentând că unele instituții vitale din justiție nu vor mai putea funcționa din lipsa magistraților care se vor pensiona sub amenințările politicului privind pensiile și vârsta de pensionare.
“Pensia fiecarui cetatean trebuie sa reflecte importanta muncii sale de o viata si contributia la sistemul public.
Modificarea proiectului de lege privind pensiile de serviciu, aflat in dezbaterea Parlamentului, este necesara pentru ca Romania sa poata beneficia in continuare de cele aproape 30 de miliarde de euro din PNRR. Printr-o serie de amendamente pe care coalitia de guvernare si le asuma, corectam aceste inechitati si introducem reformele asupra carora ne-am angajat pentru ca Romania sa beneficieze de fondurile europene disponibile prin Planul National de Redresare si Rezilienta.
Se coreleaza varsta standard de pensionare cu sistemul public de pensii pentru a elimina exceptiile. Pentru diplomati si personalul auxiliar din instantele judecatoresti varsta standard de pensionare va creste la 65 de ani. Acelasi principiu se va aplica personalului militar, in mod etapizat, pana in 2035. De asemenea, se majoreaza esalonat, pana in ianuarie 2034, vechimea minima in specialitate la 25 de ani pentru mai multe categorii de salariati – diplomati, functionari parlamentari, angajatii Curtii de Conturi.
Se reduce numarul beneficiarilor pensiilor de serviciu prin excluderea personalului asimilat, respectiv a personalului de specialitate juridica asimilat judecatorilor si procurorilor, angajatilor incadrati pe functii de executie specific in cadrul misiunilor diplomatice.
Veniturile din pensie trebuie sa fie proportionale contributiei la sistemul public si nicio pensie de serviciu nu va depasi venitul obtinut in perioada de activitate.
Se propune Parlamentului modificarea bazei de calcul pentru alinierea la sistemul public, incepand cu anul viitor. Daca in prezent erau avute in vedere veniturile din ultimele 12 luni, aceasta perioada va creste esalonat la 300 de luni.
Se reajusteaza procentul aferent unei baze de calcul de la 80% la 65% pentru toate categoriile de beneficiari.
Pentru pensiile aflate in plata, se are in vedere aplicarea unui impozit de 30% pentru partea din venitul din pensii care depaseste nivelul castigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat si excede aplicarii principiului contributivitatii. Sunt prevazute unele corelari pentru a respecta principiul contributivitatii, esential in legea pensiilor publice.
Printr-o alta propunere se elimina mecanismul de actualizare a pensiilor magistratilor odata cu cresterea indemnizatiilor brute lunare ale judecatorilor si procurorilor aflati in activitate. In plus, se va initia la nivelul Guvernului un proiect de lege privind plafonarea veniturilor din pensie pentru magistrati, avand in vedere ca celelalte pensii de serviciu au veniturile plafonate din septembrie 2017. De asemenea, se va reveni cu o initiativa privind recalcularea pensiilor magistratilor, aflate in plata, pentru a elimina inechitatile generate de diferentele de venituri.
Aceste amendamente vin in urma discutiilor purtate de ministrul Muncii la Bruxelles. Alaturi de Legea Pensiilor si Legea Salarizarii, completam astfel pachetul de reforme pe care Romania trebuie sa si-l asume in acest an prin PNRR, oferind sustenabilitate si echitate sistemului public de salarii si pensii”, a transmis premierul Ciucă.
Iată modificările
– pensiile in plata vor fi impozitate cu 30%, pe partea care depaseste salariul minim brut si care nu este supusa principiului contributivitatii;
– baza de calcul nu va mai viza veniturile din ultimele 12, ci va creste treptat la 300 luni;
– procentul aferent bazei de calcul (valoarea pensiei din venituri) va fi de 65%, nu de 80%;
– personalul auxiliar din instante si parchete se va pensiona la 65 de ani;
– se va impune o vechime minima de 25 de ani;
– pensiile magistratilor vor fi plafonate la nivelul din septembrie 2017;
– actualizarea pensiilor nu se va mai face in functie de cresterea indemnizatiei.
Reactie dura a Consiliului Superior al Magistraturii la adresa coalitiei de guvernare, in contextul anuntului privind noi modificari la pensiile de serviciu ale judecatorilor si procurorilor, prin adoptarea unor noi amendamente in Camera Deputatilor la proiectul de lege votat deja in Senat, inclusiv cu cresterea varstei de pensionare a magistratilor la 65 de ani, anuntata deja de ministrul Muncii Marius Budai .Plenul CSM a publicat vineri, 26 mai 2023, Hotararea nr. 90 din 25 mai 2023, privind “comunicarea punctului de vedere al sistemului judiciar catre Camera Deputatilor si liderii coalitiei de guvernare, in vederea asigurarii independentei judecatorilor si procurorilor din perspectiva pensiei de serviciu”.
“Informatiile vehiculate in spatiul public referitoare la unele amendamente care ar putea fi aduse la proiectul de lege aflat in dezbatere parlamentara ar preconiza o solutie normativa care nu reprezinta in fapt o etapizare, ci o modificare intempestiva a conditiilor de pensionare, ce ar avea ca efect faptul ca persoanele care nu le indeplinesc la momentul intrarii in vigoare a legii nu le vor realiza nici treptat, ci doar la sfarsitul perioadei depretinsa etapizare, desi la nivel declarativ se acrediteaza ideea unei aplicari etapizate.
(…)
Plenul Consiliului Superior al Magistraturii dezavueaza ferm lipsa de transparenta care caracterizeaza discutiile referitoare la acest proiect de lege, de importanta majora pentru independenta sistemului judiciar, context in care Consiliul se afla in situatia de a lua pozitie doar cu privire la unele informatii aparute in spatiul public, neasumate, dar nici infirmate de exponentii autoritatii executive sau legiuitoare. Neinvitarea reprezentantilor Consiliului, nici la dezbaterile parlamentare derulate la Senat si nici la vreo discutie in legatura cu eventualele modificari ce ar putea fi aduse de catre Camera Deputatilor, este contrara principiului cooperarii loiale intre autoritatile publice, cu atat mai mult cu cat proiectul de lege vizeaza o componenta esentiala a independentei justitiei, al carei garant este Consiliul Superior al Magistraturii.
In acelasi timp, o astfel de abordare este contrara chiar cutumei parlamentare, in virtutea careia reprezentantii autoritatii judecatoresti au fost invitati in mod constant la dezbaterile referitoare la proiectele de acte normative care au vizat sistemul judiciar”, a transmis CSM.
