În articolul anterior subliniam faptul că în România Curtea Constituțională este unica autoritate de jurisdicție constituțională și se pronunță asupra constituționalității legilor care poate fi un control înainte de publicare a legii sau după publicarea legii.
Controlul constituţionalităţii legilor înainte de promulgare sau controlul de constituţionalitate a priori este subiectul ce îl aducem în atenția dumneavoastră.
Controlul a priori este reglementat de dispoziţiile art.146 lit.a) teza întâi din Constituţie şi de art.15-18 din Legea nr.47/1992, fiind un control abstract şi direct, exercitat numai la sesizarea unor autori calificaţi.
Așadar, Curtea se poate pronunța doar dacă este sesizată de către: Președintele României, unul din cei doi președinți a celor două Camere, Guvern, Înalta Curte de Casație și Justiție, Avocatul Poporului, un număr de cel puţin 50 de deputaţi, un număr de cel puţin 25 de senatori. Curtea a stabilit în jurisprudenţa sa că nu sunt legale sesizările semnate de un număr mai mic de deputaţi, respectiv senatori.
Obiectul controlului de constituționalitate a priori îl constituie legile ordinare şi legile organice, înainte ca acestea să fie promulgate. Nu pot face obiect al controlului de constituţionalitate reglementat de dispoziţiile art.146 lit.a) teza întâi din Constituţie legile în vigoare, proiectele sau propunerile legislative şi nici amendamentele.
În vederea exercitării dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, cu 5 zile înainte de a fi trimisă spre promulgare, legea se comunică Guvernului, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, precum şi Avocatului Poporului şi se depune la secretarul general al Camerei Deputaţilor şi la cel al Senatului, iar în cazul în care legea a fost adoptată cu procedură de urgenţă, termenul este de două zile. Data la care legea a fost depusă la secretarii generali ai Camerelor se aduce la cunoştinţă în plenul fiecărei Camere în termen de 24 de ore de la depunere, care se face numai în zilele în care Camerele Parlamentului lucrează în plen. După primirea actului de sesizare, preşedintele Curţii desemnează judecătorul-raportor care va întocmi un raport scris asupra punctelor de vedere primite și care va depune raportul în cel mult 60 zile, şi magistratul-asistent şi stabileşte data la care vor avea loc dezbaterile.
În cazul sesizării Curţii Constituţionale de unul dintre preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, de parlamentari, de Guvern, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau de Avocatul Poporului, Curtea va comunica Preşedintelui României sesizarea primită, în ziua înregistrării. Dacă sesizarea s-a făcut de Preşedintele României, de parlamentari, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau de Avocatul Poporului, Curtea Constituţională o va comunica, în termen de 24 de ore de la înregistrare, preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului, precizând şi data când vor avea loc dezbaterile. Dacă sesizarea s-a făcut de preşedintele uneia dintre Camerele Parlamentului, Curtea Constituţională o va comunica preşedintelui celeilalte Camere, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, iar dacă sesizarea s-a făcut de către Guvern, Curtea o va comunica preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, precum şi Avocatului Poporului, precizând şi data când vor avea loc dezbaterile.
Până la data dezbaterilor, preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului pot prezenta, în scris, punctele lor de vedere. Punctul de vedere al Guvernului se prezintă numai sub semnătura primului-ministru. Dezbaterea are loc în plenul Curţii Constituţionale, pe baza sesizării, a documentelor şi a punctelor de vedere primite şi poartă atât asupra prevederilor menţionate în sesizare, cât şi asupra celor de care, în mod necesar şi evident, nu pot fi disociate.
Curtea Constituţională pronunţă, în conformitate cu prevederile art.11 alin.(1) lit. A. a) din Legea nr.47/1992, o decizie. Aceasta se ia cu votul majorităţii judecătorilor Curţii, iar decizia prin care se constată neconstituţionalitatea legii se comunică preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi primului-ministru.
Decizia pronunţată de către Curte se comunică în mod obligatoriu Preşedintelui României pentru a se evita promulgarea unei legi declarate neconstituţionale, iar în cazul în care s-a constatat constituţionalitatea dispoziţiilor legale criticate, pentru ca Preşedintele să poată promulga legea în termen de 10 zile de la data la care i-a fost comunicată decizia Curţii.
În caz de constatare a neconstituţionalităţii legii, potrivit art.147 alin.(2) din Constituţie, Parlamentul este obligat ca în termen de 45 de zile să reexamineze dispoziţiile respective pentru punerea lor de acord cu decizia Curţii Constituţionale. Toate deciziile pronunţate se publică în mod obligatoriu în Monitorul Oficial.
