La sfârşitul săptămânii trecute, la sediul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii a fost semnat contractul de finanţare pentru Centura Aleşdului, care va decongestiona traficul rutier de pe DN1, care traversează centrul oraşului. Cei peste 24 de milioane de euro, cât va costa, la final, şoseaua ocolitoare, vor fi alocaţi în mare parte din fonduri nerambursabile. Centura Aleşd va fi funcţională la finele acestui an.
Președintele Consiliului Județean (CJ) Bihor, Ilie Bolojan, a semnat joi, 13 iulie, la sediul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, contractul de finanțare pentru Centura Aleșd. Finanțarea este asigurată din fonduri externe nerambursabile, alocate prin Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM) 2014–2020, se arată în comunicatul CJ Bihor. Valoarea contractului de finanțare este de 120.859.486,23 lei, din care suma eligibilă nerambursabilă reprezintă 85%, iar restul de 15% este cofinanțarea eligibilă a beneficiarului – Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR). Valoarea iniţială a contractului era de 74.871.982,59 lei, fără TVA, iar lucrările au fost efectuate de asocierea de firme Drum Asfalt și Trameco.
„Până acum, lucrările executate au fost finanțate din bugetul Ministerului Transporturilor. Sumele achitate constructorilor până acum urmează să fie recuperate din fonduri europene, iar restul de executat va fi decontat în cadrul Programului Infrastructură Mare”. Potrivit preledintelui CJ Bihor, la finele acestei săptămâni se toarnă stratul de uzură pe tronsonul dintre localităţile Tinăud și Peștiș, urmând ca, de săptămâna viitoare, toate lucrările pe acest tronson, inclusiv cele două girații de la capetele acestuia, să fie finalizate.
Lucrările la Centura Aleșd au început cu scântei, în vara anului trecut. Un grup de localnici, nemulţumiţi că centura traversează, pe un tronson de 480 de metri, un cartier în care aceştia au case, au dat în judecată Guvernul României, CNAIR și Consiliul Județean Bihor şi au cerut în instanţă suspendarea a două Hotărâri de Guvern, prin care au fost aprobate exproprierile de terenuri, cât şi indicatorii tehnico-economici ai proiectului. După ce au pierdut, în primă fază, la Curtea de Apel Oradea, procesul a continuat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ). Reclamanții au cerut Înaltei Curţi suspendarea aplicării HG 346/2022, prin care Guvernul României a aprobat „declanșarea procedurilor de expropriere a tuturor imobilelor proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național Varianta Ocolitoare a orașului Aleșd”, precum și a HG 94/2022 pentru reaprobarea indicatorilor tehnico-economici ai aceleiași șosele.
În 13 iunie, prin sentinţă definitivă, judecătorii instanței supreme au respins acțiunile reclamanților ca fiind „neîntemeiate”.
Centura Aleşdului are o lungime de 5,8 kilometri şi va asigura o nouă rută rapidă de transport pe DN1, pe raza localității Aleșd, dar va prelua şi o parte din traficul rutier de pe drumul județean DJ 764 Beiuș–Aleșd, pe care-l intersetează.
