În practica judiciară nu a existat un punct de vedere unitar cu privire la încadrarea juridică a faptei persoanei care conduce pe drumurile publice, având exercitarea dreptului de a conduce suspendată, un vehicul necorespunzător categoriei pentru care deține permis de conducere.
În cadrul Întâlnirii președinților secțiilor penale ale ÎCCJ și Curților de Apel s-au exprimat două opinii.
Într-o primă opinie s-a considerat că fapta întrunește elementele constitutive a două infracțiuni prev. de art.335 alin.2 din Codul penal cu aplicarea art.38 alin. 2 din același cod.
În cea de-a doua opinie s-a reținut că fapta întrunește elementele constitutive ale unei singure infracțiuni prevăzute de art.335 alin.2 din Codul penal, această opinie având trei subcategorii:
-infracțiunea, deși unică, realizează conținutul constitutiv în cele două variante alternative, tipicitatea faptei fiind reținută atât în raport de existența unui permis necorespunzător, cât și de suspendarea exercitării dreptului de a conduce – fapta întrunește elementele de tipicitate ale unei infracțiuni de conducere fără permis, prev. de art.335 alin.2 din Codul penal în variantele conducerii unui vehicul cu permis necorespunzător categoriei din care face parte vehiculul și având suspendată exercitarea dreptului de a conduce.
-fapta reprezintă o infracțiune unică, în varianta conducerii pe drumurile publice a unui vehicul având suspendată exercitarea dreptului de a conduce.
-fapta reprezintă o infracțiune unică, în varianta conducerii pe drumurile publice a unui vehicul de către o persoană al cărei permis de conducere este necorespunzător categoriei sau subcategoriei din care face parte vehiculul respectiv.
În opinia Institutului Național al Magistraturii fapta persoanei care conduce pe drumurile publice, având exercitarea dreptului de a conduce suspendată, un vehicul necorespunzător categoriei pentru care deține permis de conducere întrunește elementele constitutive a unei singure infracțiuni de conducere fără permis, fiind în același timp întrunite condițiile de tipicitate a două dintre variantele alternative prevăzute de art. 335 alin. 2 C.pen. – conducerea unui vehicul de către o persoană care deține un permis necorespunzător categoriei din care face parte vehiculul și are totodată suspendată exercitarea dreptului de a conduce.
Astfel, alineatul 2 al articolului 335 C.pen. reglementează patru variante atenuate ale infracțiunii de conducere a unui vehicul fără permis de conducere, după cum urmează:
-conducerea unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere de către o persoană al cărei permis de conducere este necorespunzător categoriei sau subcategoriei din care face parte vehiculul respectiv;
-conducerea unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere de către o persoană al cărei permis i-a fost retras sau anulat; – conducerea unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere de către o persoană căreia exercitarea dreptului de a conduce i-a fost suspendată;
-conducerea unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere de către o persoană care nu are dreptul de a conduce autovehicule în România.
În condițiile în care faptele mai sus menționate au elementul material comun (conducerea unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere), iar scopul incriminării acestora este de asemenea comun (prevenirea conducerii pe drumurile publice a unor vehicule pentru care există obligativitatea deținerii permisului de conducere de către persoanele care, deși dețin, cel puțin în parte, cunoștințele necesare pentru desfășurarea acestei activități, nu au dreptul, din diferite motive prevăzute expres de art. 335 alin. 2 C.pen., de a conduce astfel de vehicule pe drumurile publice), infracțiunea de conducere fără permis reglementată de art. 335 alin. 2 C.pen. apare ca fiind o infracțiune cu conținut alternativ.
