Avocatul Ștefan Vlad, membru în Baroul llfov, și Baroul Ilfov au depus argumentele de neconstituționalitate îndreptate împotriva proiectului de Lege adoptat prin procedura angajării răspunderii Guvernului, în speță Legea privind unele măsuri fiscal bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung- PL-x nr.546/2023.
În argumentele aduse avocatul susține că unul din principiile dreptului constituțional este acela al loialității constituționale. El nu are o reglementare explicită în Constituție fiind creat pe cale pretoriană de Curtea Constituțională.
Încălcarea principiului loialității afectează în primul rând OUG 74/2023 aspect care poate fi tranșat în procedurile care vizează contenciosul constituțional împotriva Ordonanței anterior menționată, însă acest comportament neloial a permis Guvernului să-și asume răspunderea pe o lege nu poate rămâne fără efect.
“Considerăm că efectele încălcării principiului loialității iradiază și asupra Legii adoptate prin procedura asumării răspunderii de către Guvern deoarece scopul acestui comportament neloial a fost chiar acela de adoptare a proiectului de Lege în procedura prevăzută de art. 114 Constituție. În lipsa OUG 74/2023 Guvernul nu și-ar fi putut asuma răspunderea pe măsurile fiscale prevăzute în proiectul de Lege deoarece nu s-ar fi îndeplinit condiția aplicării imediate a Legii asupra căreia Guvernul și-a angajat răspunderea, având un obstacol major în dispozițiile art. 4 alin 1 și 2 din Codul fiscal care temporizează orice modificare a Codului fiscal prin instituirea unui termen de 6 luni.
Pentru a îndepărta acest obstacol, Guvernul a emis in mod conștient o Ordonanță de Urgență neconstituțională, în contra avizului Ministerului de Justiție.
De aceea, ceea ce trebuie sancționat în cazul unui comportament neloial nu este doar acest comportament în sine, dar și efectele sale. De aceea apreciem că obiecțiile privind lipsa de loialitate constituționale pot fi primite și in contenciosul constituțional îndreptat împotriva unui proiect de lege adoptat prin angajarea răspunderii Guvernului, în măsura în care aceasta procedura de asumare a răspunderii a fost permisa de existenta prealabilă a unui comportament neloial. În calitatea sa de garant al supremației Constituției, Curtea Constituțională poate și trebuie să îndepărteze toate efectele unui comportament neloial, și deci poate constata că o lege care este rezultatul unui astfel de comportament este neconstituțională.
De aceea proiectul de Lege încalcă principiul constituțional general al loialității și prin aceasta dispozițiile art 1 alin 4 si 5 din Constituție.”, prezintă avocatul Ștefan Vlad.
Nici aspectul oportunității legii nu a scăpat neobservat de avocat care consideră că Realitatea politică din România arată că există o majoritate parlamentară care rezultă din faptul că două partide au format Guvernul și de aceea nu se justifică adoptarea unei legi în procedura prevăzută de art 114 din Constituție. De altfel, prin Decizia 1415/2009 s-a constat că „Rolul unei asemenea proceduri este de a coagula o majoritate parlamentară, dar și de a surmonta actele obstrucționiste ale opoziției în cursul dezbaterilor legislative”.
Așadar, în mod evident nu se poate pune problema unor acte obstrucționiste din partea opoziției de vreme ce exist o majoritate parlamentară confortabilă care a asigurat formarea Guvernului.
Aplicabilitatea imediată a legii este o altă problemă deoarece prin eventuala asumare a răspunderii Guvernului pe un proiect de lege care contravine dispozițiilor art. 4 din Codul fiscal reprezintă o încălcare a principiului securității raporturilor juridice. De altfel este important de subliniat că dl. Prim Ministru Marcel Ciolacu a exprimat un punct de vedere identic, pe care I-a comunicat Președintelui Senatului in scris, prin Secretariatul General al Guvernului, atunci când un grup de parlamentari au inițiat un proiect de lege privind modificarea Codului Fiscal (PLx 424/2023). La punctul Il.8 din acest punct de vedere se evocă exact Decizia CCR 900/2020 și se critica proiectul de lege pe motiv că „in ceea ce privește intrarea în vigoare a soluțiilor propuse, era necesar a se avea în vedere prevederile art. 4 alin. (1) din Codul fiscal potrivit cărora: “Prezentul cod se modifica și se completează prin lege, care intră in vigoare in termen de minimum 6 luni de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I”.
Recenta procedură de asumare a răspunderii pe un pachet de măsuri fiscal-bugetare relevă cel puțin o obiecție de neconstituționalitate sub aspectul încălcării principiului tratamentului egal care presupune impunerea unui tratament identic pentru situații identice. Este vorba de aplicarea unui tratament diferit și mai oneros persoanelor care obțin venituri din activități independente în raport de alte categorii de persoane. În categoria venituri din activități independente se cuprind potrivit art 67 Cod fiscal veniturile din activități de producție, comerț, prestări de servicii și veniturile din profesii liberale (inclusiv avocați). în prezent, persoanele care obțin venituri din activități independente datorează CASS (contribuția la fondul de sănătate FNUASS) la o bază de calcul stabilită potrivit art 170 alin 4.
