Situația judecătorilor Prahanca Emilia Maria și Baciu (fostă Szilagzi) Raluca Meda – judecători în cadrul Judecătoriei Beiuș, respectiv Liposchi Nicolae -judecător în cadrul Judecătoriei Brad, în trecut la Judecătoria Beiuș, a trebuia tranșată azi în ședința Secției pentru judecători în materie disciplinară a CSM. Toți trei erau acuzați de una dintre cele mai grave abateri, cea de <exercitarea funcției cu gravă neglijență>, abaterea disciplinară prevăzută de art.271 lit. s) teza a II-a dinLegea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor. Atât judecătorul Prahanca, cât și Lipovschi vor să se transfere ori la Judecătoria Oradea, ori la cea din Marghita, doamna Prahanca având ambele opțiuni de transfer. Decizia în cadrul judecătorilor din Beiuș e amânată , din nou, pentru 15 noiembrie.
Cei trei judecători au ajuns în atenția Inspecției Judiciare ca urmare a sesizării Ministerului Finanțelor după ce au suspendat actele de executare pornite de ANAF pentru recuperarea a 395 milioane euro plătiți de Guvernul Orban firmelor fraţilor Ioan și Viorel Micula. Banii au reprezentat despăgubirile la care Statul Român fusese obligat în urma unui celebru proces intentat de fraţii Micula şi de firmele lor la Tribunalul de Arbitraj de la Washington.Toată istoria a început în 2002, când Regatul Suediei și România au încheiat un tratat bilateral de investiții potrivit căruia fiecare parte va asigura un tratament just și echitabil investițiilor celeilalte părți, a continuat în 2005 când în cadrul negocierilor de aderare a României la Uniunea Europeană, guvernul român a abrogat o schemă națională de stimulente fiscale în favoarea investitorilor în regiuni defavorizate. În 2019, Statul Român a trebuit să plătească pentru revocarea facilităţilor din zonele defavorizate acordate firmelor celor doi oameni de afaceri. În această situație au exxistat o serie de decizii contradictorii ale instanțelor internaționale. În ianuarie 2022, Marea Cameră a Curţii de Justiţie a UE a anulat decizia Tribunalului UE care, la rândul lui, anulase decizia Comisiei Europene prin care despăgubirile de 178 de milioane de euro (plus dobânzi şi penalităţi – 395 de milioane de euro) – acordate de Tribunalul arbitral de la Washington (Centrul Internațional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiții – ICSID) către fraţii Ioan şi Viorel Micula, în 2013 – erau considerate ajutor de stat, potrivit deciziei CJUE din 25 ianuarie 2022. CJUE a trimis cazul spre rejudecare la Tribunalul UE.Guvernul PNL condus de Ludovic Orban a plătit deja aceşti bani către fraţii Micula în decembrie 2019, după ce oamenii de afaceri au blocat conturile Romatsa, Nuclearelectrica şi Conpet pentru recuperarea banilor.Prin acea plată, conform declarațiilor acelui moent, Guvernul liberal a crescut artificial deficitul bugetar, lucru care a periclitat stabilitatea României.
Comisia Europeană a cerut recuperarea întregii sume, ANAF a încercat să-i execute silit pe frașii Micula şi cele 8 firme-Scandic Distilleries, Multipack, Rieni Drinks, European Food, Starmill, Transilvania General Import Export, West Leasing, şi European Drinks, pentru recuperarea celor 395 milioane euro. Executarea silită a fost contestată la Judecătoria Beiuş. Judecătorii au oprit demersurile Fiscului, invocând că Decizia CE este un act administrativ, iar legalitatea ei nu a fost stabilită definitiv de instanţele comunitare, aşa că, dacă acestea o vor anula, executarea silită începută de Statul Român va rămâne fără fundament.
Timeline cu istoria litigiului dintre fraţii Micula şi Statul român, conform g4media.ro:
29 mai 2002 – Regatul Suediei și România au încheiat un tratat bilateral de investiții potrivit căruia fiecare parte va asigura un tratament just și echitabil investițiilor celeilalte părți. Tratatul mai prevedea că diferendele dintre investitori și țările semnatare sunt soluționate de un tribunal arbitral, potrivit comunicatului CJUE. Fraţii Micula au cetăţenie suedeză.
2005: În cadrul negocierilor de aderare a României la Uniunea Europeană, guvernul român a abrogat o schemă națională de stimulente fiscale în favoarea investitorilor în regiuni defavorizate, potrivit CJUE. European Drinks, compania fraţilor Micula, îşi are sediul în zona Beiușului, într-o zonă considerată defavorizată şi beneficia de anumite facilităţi fiscale din partea statului român. Nemulţumiţi, investitorii suedezi, adică fraţii Micula, au dat statul român în judecată.
2013: Curtea de arbitraj a Băncii Mondiale (ICSID), cu sediul la Washington, a decis că România trebuie să plătească acestora 84,5 de milioane de euro despăgubiri. Plus dobânzi şi penalităţi, în total 178 de milioane de euro, potrivit CJUE. Ulterior, din pricina dobânzilor şi penalităţilor, suma a ajuns în 2019 la 395 de milioane de euro.
30 martie 2015: „Comisia a calificat plata acestei despăgubiri drept ajutor de stat incompatibil cu piața internă, a interzis punerea sa în aplicare și a dispus recuperarea sumelor deja plătite”, potrivit comunicatului CJUE.
Mai departe, fraţii Micula au contestat decizia CE la Tribunalul UE.
18 iunie 2019: Tribunalul UE a anulat decizia Comisiei Europene. „În esență pentru motivul că Comisia a făcut uz retroactiv de competențele sale pentru fapte care erau anterioare aderării României la Uniune la 1 ianuarie 2007. Tribunalul a plecat astfel de la premisa că ajutorul vizat fusese acordat de România la data abrogării schemei de stimulente fiscale, și anume în anul 2005”, arată CJUE în comunicatul de presă emis pe 25 ianuarie 2022.
6 decembrie 2019: fraţii Micula au pus sechestru pe conturile companiilor de stat Romatsa, Nuclearelectrica şi Conpet pentru recuperarea banilor.
13 decembrie 2019: Guvernul Orban face o primă plată voluntară de 280 de milioane de euro către fraţii Micula pentru stingerea datoriei.
Secția pentru judecători în materie disciplinară a CSM, condusă de judecătorul Daniel Grădinară avea de soluționat azi șase dosare care vizau opt judecători, în patru dintre dosare printre care și cel al judecătorilor din Beiuș înregistrându-se deja amânări.