Asociatia Magistratilor din Romania (AMR) si Asociatia Judecatorilor pentru Apararea Drepturilor Omului (AJADO) – conduse de judecatoarele Andreea Ciuca, respectiv Florica Roman – someaza Guvernul sa respecte drepturile judecatorilor, amintind ca stabilitatea financiara a magistratilor este una dintre garantiile independentei justitiei.
In plus, statul are obligatia constitutionala sa previna conflictele, nu sa le creeze – obligatie statuata jurisprudential atat de CCR, cat si de curtile constitutionale ale altor tari, scrie luju.ro.
Reacția e determinată de faptul că Executivul refuza cu incapatanare sa le plateasca judecatorilor drepturile salariale consfintite atat prin acte administrative emise de Inalta Curte (ca ordonator principal de credite, dupa preluarea bugetului instantelor de la Ministerul Justitiei), cat si – mult mai grav – prin hotarari judecatoresti definitive obtinute de magistrati de-a lungul timpului
Iata mesajul AMR-AJADO :
„Statul nu trebuie sa provoace conflicte, ci sa le previna, in contextul recunoasterii si asumarii rolului constitutional al puterilor intr-un stat de drept.
Respectarea drepturilor fiecareia dintre categoriile profesionale nu este o alegere benevola, ci o obligatie constitutionala.
AMR si AJADO solicita Guvernului Romaniei, in mod ferm si indreptatit, respectarea statutului constitutional al Puterii Judecatoresti, din perspectiva principiului independentei justitiei care include garantarea independentei financiare a magistratilor.
Astfel cum a subliniat instanta de contencios constitutional, atat in jurisprudenta Curtii Constitutionale a Romaniei, cat si in jurisprudenta altor Curti Constitutionale s-a statuat ca stabilitatea financiara a magistratilor reprezinta una dintre garantiile independentei justitiei. In statele democratice este acceptat faptul ca judecatorul trebuie sa fie independent din punct de vedere material si trebuie sa aiba un sentiment de siguranta cu privire la viitorul sau. Remuneratia judecatorilor constituie una dintre garantiile independentei acestora.
Fundamentul structurii constitutionale a Statului Roman il reprezinta principiul separatiei si echilibrului puterilor legislativa, executiva si judecatoreasca, a carui respectare implica indatorirea fiecarei puteri de a-si indeplini in mod loial obligatiile legale.
Curtea Constitutionala a afirmat principiul loialitatii constitutionale, subliniind importanta colaborarii dintre puteri, pentru buna functionare a statului de drept, acestea trebuind sa se manifeste in spiritul normelor de loialitate constitutionala, comportamentul loial constituind o garantie a principiului separatiei si echilibrului puterilor in stat.
Potrivit Comisiei Europene pentru Democratie prin Drept (Comisia de la Venetia), ‘respectul pentru Constitutie nu poate fi limitat la executarea literala a dispozitiilor sale operationale. Constitutia, prin insasi natura sa, in plus fata de garantarea drepturilor omului, ofera un cadru pentru institutiile statului, stabileste atributiile si obligatiile acestora. Scopul acestor dispozitii este de a permite buna functionare a institutiilor, in baza cooperarii loiale dintre acestea. Seful statului, Parlamentul, Guvernul, sistemul judiciar, toate servesc scopului comun de a promova interesele tarii ca un intreg, nu interesele inguste ale unei singure institutii sau ale unui partid politic care a desemnat titularului functiei. Chiar daca o institutie este intr-o situatie de putere, atunci cand este in masura sa influenteze alte institutii ale statului, trebuie sa faca acest lucru avand in vedere interesul statului ca un intreg, inclusiv, ca o consecinta, interesele celorlalte institutii si cele ale minoritatii parlamentare’ (Avizul 685/2012).
Respectarea legii, a hotararilor judecatoresti definitive si a actelor administrative care nu au fost anulate de o instanta judecatoreasca reprezinta o obligatie a autoritatilor de stat, iar nu o optiune arbitrara, fiind esentiala pentru existenta statului de drept.
AMR si AJADO atrag atentia ca orice decizie venita din partea puterii executive prin care se perpetueaza nerespectarea legii sau se promoveaza un mesaj public dezavuator la adresa corpului de magistrati si a intregului sistem de justitie nu va avea drept efect decat destabilizarea acestui serviciu public vital pentru buna functionare a societatii.
Avand in vedere dificultatile cu care se confrunta sistemul judiciar de o perioada considerabila de timp, faptul ca acestea s-au agravat in prezent, in special din perspectiva lipsei resurselor umane, a volumului si complexitatii cauzelor, este un moment crucial in care, in mod obiectiv, atentia trebuie sa se concentreze pe remedierea problemelor sistemice si pe gasirea unor solutii eficiente, astfel incat sa putem asigura in continuare un act de justitie in parametrii calitatii si celeritatii.
Din pacate, nu este prima oara cand asociatiile noastre profesionale au fost nevoite sa atraga atentia asupra necesitatii repectarii principiilor mai sus relevate si sa solicite ferm celorlalte puteri respectarea acestora. Pe masura ce situatia se reia, redundant, lucrurile se deterioreaza sub aspectul independentei justitiei, iar aceasta realitate se rasfrange asupra cetateanului, pentru ca independenta justitiei este garantata ca fundament al dreptului la un proces echitabil. De aceea, asa cum au procedat si in alte situatii de acest fel, asociatiile noastre profesionale vor continua sa faca demersurile necesare, punand, desigur, accentul pe dialogul cu celelalte puteri si, doar in masura in care acesta nu va avea rezultate, vom gandi alte actiuni, in concordanta cu documentele europene si cu legislatia nationala, pentru apararea independentei justitiei si a statutului magistratilor – ca elemente ale dreptului la un proces echitabil”.
