Curtea Constituțională (CCR) a dezbătut în plen, în cadrul controlului anterior promulgării, obiecții de neconstituționale ale unor legi din domeniul educației. În primul caz, Guvernul și 26 de senatori liberali au sesizat CCR asupra Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.79/2019 privind unele măsuri în domeniul educației și pentru prorogarea unor termene. La rândul său, președintele Klaus Iohannis a atacat dispozițiile Articolului unic pct.2 şi pct.6 din Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.21/2012 privind modificarea și completarea Legii educației naționalenr.1/2011.
Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.79/2019 privind unele măsuri în domeniul educației și pentru prorogarea unor termene a fost adoptată tacit de Camera Deputaților, pe 25 februarie, iar Senatul a votat-o la sfârșitul lunii aprilie.
Printre altele, actul prevede acordarea, în termen de un an de la ocuparea postului, prin concurs, a unei indemnizaţii de instalare reprezentând echivalentul a trei salarii de bază minime brute, cu condiţia de a preda pe post la catedră, în mediul rural, cel puţin cinci ani şcolari.
O altă prevedere se referă la acordarea, anual, personalului didactic de predare din învăţământul de stat a două salarii de bază minime brute pe ţară, din fonduri alocate de la bugetul de stat, pentru dezvoltarea profesională şi evoluţie în carieră, precum şi pentru achiziţionarea de materiale didactice şi auxiliare didactice şi curriculare necesare procesului instructiv educativ.
Potrivit OUG 79/2019, pe lângă examinările medicale periodice şi vaccinarea gratuită, dascălii primesc, în momentul pensionării pentru limită de vârstă, o indemnizație egală cu salariul de bază minim brut pe țară.
În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a admis obiecţiile de neconstituţionalitate și a constatat că Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.79/2019 privind unele măsuri în domeniul educației și pentru prorogarea unor termene este neconstituțională, în ansamblul său, pentru vicii de neconstituționalitate extrinsecă.
Sancțiunea neconstituționalității privește, exclusiv, procedura parlamentară de adoptare a Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.79/2019 privind unele măsuri în domeniul educației și pentru prorogarea unor termene, iar nu și Ordonanța de urgență a Guvernului nr.79/2019.
În ceeace privește obiecția de neconstituționalitate a dispoziţiilor Articolului unic pct.2 şi pct.6 din Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.21/2012 privind modificarea și completarea Legii educației naționale nr.1/2011, obiecție formulată de Președintele României, CCR a admis-o cu unanimitate de voturi.
Curtea a constatat că dispozițiile Articolului unic pct.2 și pct.6 din Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.21/2012 privind modificarea și completarea Legii educației naționale nr.1/2011 sunt neconstituționale.
CCR a constatat, în esență, că soluția legislativă prevăzută de textele de lege criticate contravine jurisprudenței Curții Constituționale în materie, cu consecința încălcării art.147 alin.(4) din Constituționale, care consacră caracterul general obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale.
Articolul unic pct. 2 [cu referire la art. 931 al Legii nr. 1/2011] din legea dedusă controlului de constituționalitate stabilește următoarele:
„(1) Cadrele didactice calificate care au participat și obținut în ultimii 3 ani nota/media cel puțin 7 la un concurs național unic de titularizare în învățământul preuniversitar, au definitivarea în învățământ și sunt angajate cu contract individual de muncă pe perioadă determinată pe acel post/catedră de cel puțin 3 ani de zile, devin titulari în sistemul de învățământ preuniversitar, li se modifică durata contractului încheiat cu unitatea de învățământ, în durată nedeterminată, dacă postul didactic/catedra este vacant(ă) și are viabilitate. (2) Cadrelor didactice calificate care au participat în ultimii ani la concursul național unic de titularizare în învățământul preuniversitar, au obținut nota/media de cel puțin 7, au definitivarea în învățământ și sunt încadrate cu contract individual de muncă pe durată determinată, mai mică decât cea prevăzută la alin. (1), pe un post/catedră, li se modifică durata contractului de muncă în durată nedeterminată la data la care acumulează 3 ani pe postul/catedra respectiv(ă) și acesta/aceasta are viabilitate pe durata nivelului de învățământ preșcolar, primar, gimnazial sau liceal, după caz. (3) De la data modificării duratei contractului individual de muncă în durată nedeterminată, cadrele didactice au dreptul să participe la toate etapele de mobilitate de personal, potrivit metodologiei elaborate cu consultarea partenerilor de dialog social și aprobată prin ordin al ministrului educației și cercetării”.
De asemenea, articolul unic pct. 6 din legea criticată introduce un nou alineat, alin. (131), în cuprinsul articolului 254 din Legea educației, cu următorul conținut: „În anul școlar în care se declară stare de urgență sau de asediu, potrivit Constituției României, cadrele didactice calificate care au participat și obținut în ultimii 3 ani nota/media cel puțin 7 la un concurs național unic de titularizare în învățământul preuniversitar, au definitivarea în învățământ și sunt angajate cu contract individual de muncă pe perioadă determinată pe acel post/catedră de cel puțin 3 ani de zile, devin titulari în sistemul de învățământ preuniversitar, li se modifică durata contractului încheiat cu unitatea de învățământ, în durată nedeterminată, dacă postul didactic/catedra este vacant(ă) și are viabilitate”.
Deciziile sunt definitive și general obligatorii și se comunică Președintelui României, președinților celor două Camere ale Parlamentului și primului-ministru.
