Știrea că la Colegiul Onisifor Ghibu se va intra doar pe baza unui sistem de recunoaștere facială a creat interes, dar și controverse. Avocatu Radu Pascu a pus în discuție această temă, iar deputatul Mihai Lasca a atacat sistemul în online filmându-se în curtea școlii. Directorul Timar a anunțat deja că, pe lângă instalația cu recunoaștere facială, școala va avea ;i acces prin legitimarea în cabina portarului.
<Școala Onisifor Ghibu din Oradea, prima școală din județul Bihor care se va transforma într-o închisoare de maximă securitate cu sistem de acces prin recunoaștere facială a elevilor, amprentă facială și cu turnicheți, dacă vor accepta părinții celor peste 2000 de elevi.
În link-ul de mai jos aveți materialul video cu intervenția mea la cele doua școli din București unde a fost deja instalat sistemul de acces mai sus menționat
Intrați și în acest link
Utilizarea camerelor video pentru recunoașterea facială al elevilor este o măsură exagerată care încalcă regulamentul de GDPR, utilizând datele biometrice ale unei categorii de persoane vulnerabile – minorii și care se află într-o poziție de dependență față de școală.
Datele biometrice sunt date personale sensibile, iar măsura identificării copiilor și a restricționării accesului în instituție pe baza recunoașterii faciale este o măsura disproportionată și trebuie demonstrat de ce s-a ales aceasta măsură și nu una mai putin invazivă care ar fi fost suficientă pentru atingerea scopului declarat (asigurarea accesului în școală doar al copiilor și părinților acestora>. :i avocatul or[dean Radu Pascu pune ]n discu’ie sistemul>, scrie Mihai Lasca .
<Știrea că liceul „Onisifor Ghibu”, din Oradea, vrea să instaleze sisteme de supraveghere video cu recunoaștere facială, pentru a-și controla mai bine elevii și accesul în unitatea de învățământ ne reamintește o dezbatere care la nivel mondial e de proporții, dar nu și în România: până unde poate merge statul cu supravegherea spațiului public și încălcarea dreptului la viață privată al cetățenilor, în numele siguranței? În Panorama, am scris mai multe articole pe această temă, care arată nu doar că autoritățile din România sunt obsedate de trendul supravegherii video, dar și că nu dau prea mulți bani pe respectarea regulilor europene GDPR în acest domeniu sau că transformă totul într-o afacere de partid, prin unele locuri din țară. În materialul de mai jos, am explicat ce principii ar trebui să respecte o autoritate de stat când vrea să supravegheze video un loc public și ce riscuri există>, spune avocatul a cărui opinie o puteti citi aici .https://panorama.ro/camere-supraveghere-spatiu-public-sfaturi-juridice/?fbclid=IwAR3DloTJTyP6-h8JaCmPYJJqpOB7RJ00X-qWr2Pfb6Qs1nsAVGp92JecShU
