În fata Judecătoriei Ploiești avocatul Antonie Popescu a formulat prioritar o cerere de sesizare a Curții Constituționale cu o excepție de neconstitutionalitate a prevederilor art. 37 alin.(6) din Legea nr.50/1991, [prevederi de care este acuzată în mod incorect doamna Anghelina Luiza, funcționar la Primăria comunala Gura Vadului, că nu ar fi fost respectate de când s-au emis 2 certificate de edificare a construcției] criticate pentru neconformitatea cu Legea fundamentală, contravenind dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5) în componenta sa referitoare la previzibilitatea și accesibilitatea legii, în art.20 privind aplicarea prioritară a Convenție EDO si interpretarea legilor naționale prin prisma jurisprudentei CEDO, în art. 21 privind accesul liber la justiție și art. 24 privind dreptul la apărare, relevant fiind prioritar sub aspect penal prin raportarea abuzului în serviciu, la aceste dispoziții legale, atât pentru acuzat cât si pentru exercițiul adecvat al profesiei avocatului din cauza în condițiile unei legislații neclare, contradictorii si instabile în materie de urbanism ale României actuale.
Prin Legea nr. 7/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcții și pentru modificarea și completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, STATUL A ACORDAT CLEMENTA celor care au edificat clădiri fără autorizație de construire ori cu nerespectarea acesteia, voluntar sau, cel mai adesea, involuntar – prin modificări importante în privința procedurilor legale de înscriere în cartea funciară și implicit a dobândirii dreptului de proprietate asupra construcțiilor edificate fără autorizație de construire ori fără respectarea acesteia, prevederi care au intrat în vigoare în data de 11.01.2020.
Reamintim ca Primăria comunala Gura Vadului a emis în mod corect așa cum prevede legea, acte administrativ semnate si de dna Anghelina Luiza Laura în doua situații (nu trei cum a spus inițial Parchetul) în baza unor Rapoarte de specialitate (expertize) intocmite de Experți autorizați de stat pentru calitate în construcții, așa cum se face si în prezent în intreaga țară.
În 2020, Primăria nici nu putea refuza emiterea actelor administrative intitulate Certificat de Edificare în vederea intabulării, din moment ce au fost depuse deodată cu cererea unei persoane fizice (doamna Cealacu) si acele rapoarte de expertiza, întocmite de experți de stat, prevăzute de legea noua nr.7/2020 – fără a risca sa fie pasibila de acuzația de abuz în serviciu din partea persoanei fizice solicitante.
Si, nu în ultimul rând, cu privire la modul defectuos de normare/legiferare în materia edificării construcțiilor, urbanism si amenajarea teritoriului, va rugam sa observați ca însuși Guvernul României a recunoscut defectele si a criticat cadrul juridic actual în materia amenajării teritoriului, urbanismului şi construcțiilor ca fiind în prezent necorelat şi incomplet, iar limitările sale în aplicare au produs consecințe în plan fizic, economic şi social:
“Lipsa clarității normelor, paralelismele legislative, normele contradictorii (între legi sau chiar în cadrul aceluiași act normativ) și ineficiența mecanismelor de control au făcut ca amploarea şi numărul situațiilor litigioase sau acțiunilor în justiție să fie în creștere. Privită ca o preocupare constantă a politicii guvernamentale românești, încă din perioada de pregătire a aderării României la Uniunea Europeană, necesitatea sistematizării legislației a fost dublată adesea de o dinamică a schimbărilor ce a condus, în timp la inadvertențe în conținutul actelor normative, însoțită, uneori, în mod paradoxal, de vid legislativ, respectiv de absența unor texte legale care să răspundă unor probleme concrete apărute în practica administrativă sau investițională atât de diversificată.” – se spune în documentul Guvernului – un veritabil Rechizitoriu de care procurorii ar vrea sa uite – si anume în Nota de Fundamentare a unui act normativ pentru crearea Comisiei celor mai importante specialiști ai Tarii noastre, care sa redacteze proiectul de lege intitulat Codului Urbanismului (a se vedea HG nr. 298/2021 pentru aprobarea tezelor prealabile ale Codului amenajării teritoriului, urbanismului şi construcțiilor).
“În contextul cerințelor comunitare de simplificare legislativă şi reducere a sarcinilor administrative care afectează mediul de afaceri, se impune continuarea acțiunilor de reformare a legislației naționale privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, de reducere a costurilor de informare şi de simplificare a numărului de avize şi acorduri.
De asemenea, în scopul asigurării premiselor pentru realizarea calității construcțiilor în toate etapele de concepere, execuție, exploatare şi post utilizare a acestora, este necesar un ansamblu armonizat de prevederi privind structuri organizatorice, responsabilități, regulamente, proceduri şi mijloace, denumit convențional „sistemul calității în construcții”. – se mai spune în documentul Guvernului României .
<<Respectarea legilor este obligatorie, însă nu se poate pretinde unui subiect de drept să respecte o lege care nu este clară, precisă şi previzibilă, întrucât acesta nu îşi poate adapta conduita în funcţie de ipoteza normativă a legii. De aceea, legiuitorul trebuie să manifeste o deosebită atenţie atunci când adoptă un act normativ (Decizia nr.1 din 10 ianuarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.123 din 19 februarie 2014). O dispoziție legală trebuie să fie precisă, neechivocă, să instituie norme clare, previzibile și accesibile a căror aplicare să nu permită arbitrariul sau abuzul >> – a conchis Curea Constittutionala si în Decizia nr.637 din 13 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.906 din 8 decembrie 2015. – Av. Antonie Popescu.
